Dacă pentru adoptarea noii Constituții se mizează pe responsabilitatea Parlamentului, cine va „repera” suveranitatea poporului în caz de eșec?

Proiectul de revizuire a Constituției, inițiat de șeful statului, prevede că deficitul bugetului de stat nu poate să fie mai mare de 3% din PIB (ceea ce înseamnă ținerea în frâu a cheltuielilor bugetare; practic politicienii vor fi deposedați de principala lor armă în campania electorală, ajutorul social, stimulentele, subvențiile șamd, transformate în mită electorală)1, iar datoria publică nu poate depăși 60% din PIB (adică împrumuturile externe pot fi contractate numai în domeniul investițiilor, nu pentru pensii și/sau plata salariilor bugetarilor). Proiectul de revizuire abrogă și prevederea potrivit căreia numai parlamentul și președintele pot cere urmărirea penală a membrilor Guvernului, urmând ca răspunderea penală a miniștrilor să fie stabilită prin lege organică (anticorupție, frate, cineva le mai aduce aminte potentaților: memento mori! Urmărirea, percheziția, reținerea, arestarea și trimiterea în judecată a parlamentarilor se vor face fără acordul Parlamentului). Totodată, se elimină din Constituție prezumția caracterului licit al averii.„Prezumarea caracterului licit se poate face în lege, nu e nevoie să fie în Constituție, pentru că acolo se poate face și descrierea condițiilor în care se întâmplă asta”, a declarat președintele Traian Băsescu într-o conferință de presă susținută, miercuri, la Palatul Cotroceni. Ultimul enunț face să crească frunziș de morcov la fundul majorității celor din „Top 500”, „Top 100”, „Top 50” șamd ! de unde și urletele de mânie proletară iscate pe canalele urât mirositoare ale mass media românești imediat după conferința de presă a Președintelui. Degeaba, apelul: „Ramâne să mizez pe responsabilitatea Parlamentului. Spun responsabilitate pentru că principalul motiv al revizuirii e legat de referendumul din 2009, când peste 80% dintre români au optat pentru parlament unicameral și pentru 300 de membri în parlament. În articolul 2 din Constituție se precizează că poporul își exercită suveranitatea direct, prin referendum, sau indirect prin cei aleși. (…) e o chestiune de respectare de către Parlament a suveranității poporului. Nu trebuie confundat cu prevederea din Constituție că referendumul e consultativ. Echipele de înfierări cu mânie și desființări ontologice ale trusturilor de presă aflate sub comanda mafiei poltico-economice autohtone s-au pus pe treabă ! miza (ce-i mână în luptă) este prezervarea averilor suspecte ale capitaliștilor de cumetrie cu care s-a procopsit România în ultimii 20 de ani, ani în care s-a jefuit, trecându-se în proprietate privată, aproape întreg activul și pasivul a ceea ce odată numeam „bunul întregului popor”. Ani în care obișnuința furtului, a bunului plac, a fost așa de încetățenită încât unii au crezut că pot fura inclusiv banii Europei ! vezi cazurile cele mai vizibile în ultima vreme: Ioan Nelu Botiș (Arogant și limitat, dar baron: portretul politicianului de cumetrie) și Liviu Dragnea (Blat cu fonduri UE pe moșia lui Dragnea).

Tonul la lupte libere pe sticlă l-a dat Victor Ponta: „Este o diversiune. Băsescu vrea să se implice în alegerile locale de partea PDL. Nu facem greșeala să cădem în capcană”. Unde dai și unde crapă? Șeful statului vrea să își sporească atribuțiile prin proiectul de schimbare a legii fundamentale, trimis azi Consiliului Legislativ, susțin jurnaliștii de la „Adevărul”. Deoarece: procedura de suspendare a președintelui devine mai complicată. Astfel, continuarea acestei proceduri este condiționată de avizul Curții Constituționale cu privire la gravitatea faptelor și încălcarea Constituției. În prezent, avizul Curții este consultativ, dar potrivit noului proiect, în cazul unui aviz negativ procedura de suspendare va înceta. Mai mult, chiar dacă șeful statului este suspendat, președintele interimar nu mai poate numi primul-ministru.

Profesorul Ștefan Vlaston comentează pe Hotnews cu privire la un troc imaginat de către presedintele Băsescu pentru aprobarea modificărilor la Constituție: prin renunțarea la doi ani de mandatat, acesta „mizează pe visul de mărire al celor doi imberbi, Ponta și Antonescu. Și pe speranța acestora de a pune mâna în 2012 pe parlament, guvern și președinție”. Fiind multe de negociat la forma finală a noii Constituții, este de presupus că referendumul pentru aprobarea modificărilor la Constituție să se desfășoare simultan cu alegerile locale (de unde și răcnetul lui Ponta), iar la finalul anului 2012 să avem, simultan, atât alegeri parlamentare, cât și prezidențiale ! teorie susținută și în titlul materialului publicat pe această temă în Evenimentul Zilei de azi (Traian Băsescu: Recuplarea alegerilor prezidențiale cu cele parlamentare, în 2012, obiect de negociere cu partidele).

Radu Tudor, „analistul” militar scăpat pe Antenele lui Voiculescu, „analizează” propunerile prezidențiale în Jurnalul Național și trage concluzia: ”visul prezidențial, Marea Adunare Națională condusă de Roberta Anastase”. Platforma VoxPublica ciripește asurzitor, de citit și de informat cu privire la subiect le este opțional, mai bune-s bârfele prinse cu urechea și azvârlite pe piață: Mici aberații încă neimpuse prin Constituție (introducerea în Constituție a limitării deficitului bugetar și a datoriei publice i se pare o prostie lui Daniel Oanță!);Constituția jupânului, ne amenință Cristian Teodorescu („Toate frustrările prezidențiale ar trebui să devină articole în Constituția modificată. Tot ceea ce visează Băsescu despre puterea prezidențială ar urma să fie bătut în cuie cu ajutorul aceleiași Constituții”); iar Remus Cernea ne insultă inteligența (și voința exprimată cu ocazia referendumurilor legitime din 2009) cu aberația unui plan al unei lovituri de stat de catifea ce ar fi vizată de Traian Băsescu prin organizarea unor referendumuri populiste și ilegitime și prin încercarea de revizuire a Constituției (vai!). Gândul titrează: Băsescu prezintă noua Constituție: averea nu se mai consideră a fi dobândită licit, judecătorii nu se mai pot pronunța asupra politicilor fiscale și bugetare. Aceste două prevederi vor genera dezbateri aprinse conform materialului publicat de Gândul. Normal, asta-i doare cel mai tare pe cei din mafia politico-economică ce țin prizonieră România: controlul averilor ! o măsură pentru care merită să susții noua Constituție. Vorba lui Vlad Macovei: „Nimic nu este mai înfricoșător pentru un corupt decât posibilitatea de a-și pierde întreaga avere obținută ilicit și riscul de a-și trăi restul vieții în mizerie”. Și-i mai doare și faptul că nu vor mai putea pune la mâna judecătorilor (mai mult sau mai puțin aserviți politic) politicile fiscale și bugetare ale guvernelor, că nu ajungem ca-n Argentina, când a dat faliment la începutul anilor 2000, să fie bugetul la mâna judecătorilor Curții Constituționale (deci nu instanțele pot să spună dacă mărirea TVA a fost corectă, sau dacă creșterea CAS a fost corectă, sau dacă reducerea sau introducerea unor taxe a fost corectă).

În rest, după cum scrie și Theophyle pe blogul său, Politeia, avem de a face cu o Constituție luată târziu în discuție, poate prea târziu, dar foarte necesară. Deci, cine va vota împotriva acestor modificări ale Constituției (alții decât cei care s-au pronunțat negativ la referendumul din 2009, sub 20% dintre cei care și-au exprimat votul)? Îmi face plăcere să le mai trec o dată în revistă:

  1. Micșorarea numărului de parlamentari, total disproporționat față de câtă populație are România (puține țări se pot lăuda cu un Parlament la fel de mare ca al nostru, raporta la dimensiunea populației);
  2. Limitarea dreptului Guvernului de a-și asuma răspunderea la o singură dată pe sesiune ! ceea ce va da legimitate mai mare Parlamentului în dezbaterea și promulgarea unor legi (deci nu întărirea puterilor Președintelui!);
  3. Răspunderea penală a miniștrilor, ceea ce va conduce la o responzabilizare mai mare a actului de guvernare ! sperăm să se termine cu cheltuielile preferențiale și cu găștile abonate la lucrări bugetare;
  4. Prezumarea actului licit al averii, astfel încât averile nedovedite ca licite să poata fi confiscate (au, cum vor mai dispare averile Mătușilor Tamara!);
  5. Eliminarea imunității în fața justiției a miniștrilor și/sau a parlamentarilor ! ceea ce va crea premiza judecării, într-o perioadă cât mai scurtă, a celor suspectați de fapte penale, nemaifiind necesar avizul Parlamentului (sursă permanentă de tergiversare, obstrucționare și chiar ingerință a/în actul/ui de justiție);
  6. Responsabilizarea judecătorilor pentru sentințele greșite ca urmare a incompetenței sau a corupției, astfel că nu vom mai avea aceea inamovibilitate a judecătorilor, care erau stat în stat și făceau jocul politicienilor sau a marilor hoți ai țării prin sentințe deseori hilare;
  7. CSM va avea un număr mai mare de oameni din societatea civilă, iar președintele nu mai are dreptul să prezideze sau să ia parte la ședințele CSM, ceea ce va conduce la depolitizarea totală a acestui for de conducere al justiției (încă o prevedere care scade di puterile prezidențiale ! dar vuvuzelele de partid și de stat cântă asurzitor numai pe tema întăririi puterilor prezidențiale; nerușinarea jurnaliștilor care primesc informația în genunchi și prin batistă pentru a dezinforma este imensă: de parcă Traian Băsescu ar mai candida…. !).

Le-am enumerat doar pe acele schimbări propuse care mi se par importante. Mai ales aplicarea, fără crâcnire, a modificărilor cerute imperativ de către electorat în referendumul din 2009, vor demonstra dacă poporul este într-adevăr suveran în România!

PS: O excelentă parafrazare după Ghandi: Întâi vor urla că e dictatură, apoi se vor opune, apoi vor negocia și, în cele din urmă, vor vota.

1 Politicienii noștri, am simțit-o pe pielea noastră, sunt dispuși să cheltuiască cu supra-măsură și fără nici un control din banii noștri (taxe, impozite, împrumuturi garantate cu taxe și impozite șamd) pentru a putea da pomeni electorale ! singurul mod în care ei sunt convinși că se pot câștiga alegerile și că-și pot asigura un loc călduț în Parlament și/sau la putere (asta mai ales de când 56% dintre electori se declară scârbiți de politică și în ziua votului se ascund după fumul grătarelor ! deci: nu contează). Motiv pentru care politicienii sunt capabili (deja au dovedit-o) să se împrumute în contul nostru și al copiilor noștri la nesfrșit. Și vorbim despre pomenile electorale stipulate în legea bugetului și acordate bugetarilor și asistaților sociali, cele din care rezultă onor deficitul bugetar. De aceea trebuie stipulată prin lege îngrădirea/limitarea libertății statului (politicienilor care reprezintă la un moment sau altul statul) de a dispune prin cheltuială de viitorul nostru, al copiilor noștri. Limitarea cheltuielilor bugetare la 3% din PIB și interzicerea împrumuturilor externe pentru alte cheltuieli decât investițiile sunt măsuri care trebuiesc stipulate în Constituție. Numai așa se pune capăt populismului economic.

Leave a comment