TROIÅ¢A DE LA REBRA

Sunt puține comunități locale care posedă înțelegerea importanței comemorării martirilor rezistenței anticomuniste, ridicării și sfințirii unor insemne care să atragă atenția asupra blestemățiilor terorii comuniste, pentru ca acestea să nu se mai poată repeta niciodată. Rebrenii   s-a dovedit că au un consiliu local, un primar și un preot paroh, oameni luminați de conștiința jertfei foștilor lor consăteni pentru libertatea încătușată de comunismul instaurat de bolșevicii sovietici ai lui Stalin. Prin  preocuparea acestora, în  apropierea monumentului eroilor căzuți în  cele două războaie mondiale, s-a ridicat o  impunătoare troiță pe soclul căreia este înscris numele a 18 persoane din localitate,  foști membri sau simpatizanți ai organizației  anticomuniste „Liga Națională Creștină”, organizație ce a activat în anii 1948-1949, având aderenți și simpatizanți, în acele vremuri, în Rebrișoara, Rebra, Parva, Lușca și chiar în Năsăsud.

Sfințirea troiței a fost săvârșită de către preotul paroh local Teodor Nedelea și preotul paroh din Nepos, Vasile Rus – nepot al martirului Dumitru Toader. Au participat consilieri locali în frunte cu primarul Ștefan Danci, alți salariați ai primăriei, cadre didactice ale școlii între care profesorul Ștefan Bachiș și învățătoarele Liliana Călini și Florița Rus, care au pregătit și prezentat cu un grup de elevi un frumos program de cântece și versuri patriotice, alți intelectuali pensionari între care familiile Dumitru și Elena Scridon, Nicolae și Floarea Marcoie, un public numeros, în mod deosebit urmași ai martirilor rezistenței anticomuniste. O impresie deosebită a făcut prezența la manifestare a doamnei Marta Sântion – fiică și Ștefan Toader și Maria Suci născută Toader – nepoți ai  lui Toader Dumitru, care au făcut copiilor prezenți daruri.

După săvârșirea sfințirii au luat cuvântul primarul Ștefan Danci și profesorul Viorel Rus, care au evocat activitatea grupării rebrene a organizației, martiriul membrilor, simpatizanților și familiilor acestora după arestare și profesorul Ștefan Bachiș, care a exprimat omagiul eroilor căzuți pe câmpul de luptă în cele două războaie mondiale, precum și ale acelora ce au suferit în închisoare și ani îndelungați la Canal – care a fost lagărul de exterminare a oponenților reali ori presupuși ai regimului comunist, în anii de început ai comunismului în România. Preotul Vasile Rus a evocat chipul bunicului său și tristețea de a nu-l fi văzut niciodată, mulțumind rebrenilor în numele familiei pentru ridicarea troiței și frumoasa manifestare organizată. Preotul paroh local Teodor Nedelea a  exprimat bucuria că ziua eroilor din acest an în Rebra a căpătat noi valențe, că în fața bisericii străjuie de acum un nou monument al eroilor rebreni, înspre neuitarea lor, iar rebrenii sunt un exemplu pentru că știu să-și prețuiască înaintașii.

Iată rebrenii ale căror nume au fost înscrise pe troiță, faptele și martiriul acestora:

1. Toader Dumitru l. Mihăilă a Minii ! numit în sat Dumitru din Moară pentru că avea moară și darac pentru lână a fost primar în anul 1946, demis pentru că nu a permis falsificarea rezultatelor alegerilor parlamentare din acel an de către comuniști, acuzat și ca ar fi organizat bătaia luată de comunisti cu acel prilej. A fost președintele grupării rebrene și vicepreședinte al întregii organizații „Liga Națională Creștină” ! supranumită de securitate Garda Albă – inițiată în anul 1948 de către căpitanul Leonida Bodiu, cu grupări în Rebrișoara, Năsăud, Lușca, Rebra și Parva, organizație cu caracter antisovietic și anticomunist, având ca obiectiv principal pregatirea și înarmarea pentru sprijinirea  armatelor anglo-americane, în războiul împotriva sovieticilor, ce parea că era iminent. A fost arestat în noaptea de 12-13 februarie 1949, bătut crunt, închis în beciurile securității din Bistrița si apoi ucis mișelește de securitate, împreună cu căpitanul Leonida Bodiu și Ioan Burdeț din Rebrișoara, în „Dealul Crucii”,  în ziua de 24 iunie 1949. Gospodăria i-a fost distrusă. Marta – fata acestuia nu a putut să faca studii după capacitatea ei, Dumitru – fiul mai mare, azi locuitor în Bistrița, și-a schimbat numele Dumitru Dumitru pentru a se putea angaja în serviciu, iar fiul mai mic Ioan – tatăl părintelui Vasile din Nepos și-a schimbat numele de familie in Rus pentru a putea lucra un timp ca angajat la stațiunea pomicolă din Bistrița, ajungând, mult mai târziu, dupa ce a absolvit seminarul teologic de unde fusese exmatriculat pe motive politice, și facultatea de teologie, preot în Tărpiu.

2. Muti Nicolae – originar din Rebrișoara – s-a stabilit în Rebra prin căsătoria cu Maria Suci fiica lui Ion Moisi. A fost închis și dus la muncă silnică la Canal timp de 8 ani și 1 lună, pentru că deținuse functia de secretar al grupării rebrene a organizației.

3. Nedelea Vasile al lui David din Trifana, a fost închis și dus la muncă silnică la Canal timp de 7 ani, pentru că în casa lui au avut loc multe ședințe ale organizației, cu participarea capitanului Bodiu.

4. Georgiță Firidon ! fiu al lui Ion lui Macidon, a fost închis și dus la muncă silnică la Canal 7 ani și 10 luni, ca membru al organizatiei care l-a însoțit pe căpitan pe dealurile Rebrei și Parvei ca gardă de corp, până ce acesta a fost prins prin vicleșug la sfârsitul lunii martie 1949.

5. Onoaie Ioan ! originar din Nepos, s-a stabilit în Rebra prin căsătoria cu Ana Neamț din neamul Nătenilor, a fost închis și dus la muncă silnică la Canal timp 7 ani și 10 luni, ca membru al organizatiei care a facilitat prin sora sa, Ana Lazar femeie de serviciu la prefectură, multiplicarea manifestului organizatiei la șapilograf.

6. Cârcu Dumitru ! originar din Rebrișoara – stabilit în Rebra prin căsătoria cu Raveca Nedelea lui Ștefan, proprietar de moară, a fost închis și dus la muncă silnică la Canal timp de 7 ani, pentru că a asigurat alimente și cazare căpitanului Bodiu, atunci când acesta mergea în Rebra pentru a participa la întruniri ale organizației.

7. Rus Ioan ! zis Ion a Marti, cumnat al lui Dumitru Toader, a fost închis și dus la muncă silnică la Canal 7 ani, ca simplu membru al organizației;

8. Fontu Vasile ! originar din Mititei ! stabilit în Rebra prin căsătoria cu Laura lui Irimei a fost închis și dus la muncă silnică la Canal timp de 6 ani, ca membru activ al organizației.

9. Nedelea Victor ! fiu al lui Manoilă a Irinii, finul lui Toader Dumitru, membru al organizației, a fost închis închis și dus la muncă silnică la Canal timp de 5 ani.

10. Nedelea Dumitru ! fiu al lui Nicolae lui Vartolomei, cel care a asigurat multe nopți odihna si hrana căpitanului fugar și gărzilor sale în casa sa din dealul numit „Semne”, a fost închis și dus la muncă silnică la Canal 5 ani;

11. Tăut Nicolae ! fiu al lui Vasile lui Simion, a fost închis și dus la muncă silnică la Canal 5 ani, ca simplu membru al oraganizației;

12. Isip Vasile ! al lui Dumitru Ceorcanului a fost închis și dus la muncă silnică la Canal 5 ani, ca simplu membru al organizației;

13. Toader Ioan – fratele lui Dumitru Toader – membru al organizației, a fost închis și dus la muncă silnică la Canal timp de 5 ani și 7 luni;

14. Capătă Ioan ! fiu al lui George lui Aleca, a fost închis și dus la muncă silnică la Canal 3 ani, pentru că a participat la câteva ședințe ale organizației;

15. Scridon Timoftei ! al lui Victor Lupului, a fost închis și dus la muncă silnică la Canal 2 ani și 3 luni, ca simpatizant al organizației;

16. Vartolomei Nicolae ! al lui Macidon zis a Bâghi, a fost închis și dus la muncă silnică la Canal 2 ani și 2 luni, ca simpatizant al organizației, pntru că a participat la o ședință a organizației;

17. Georgiță Gafta – n. Rus, casatorită cu Georgiță Ironim l. Macidon, s-a sinucis sprin spânzurare din cauza interogatoriilor și bătăilor suferite la securitate, de către ea și fiica ei Saveta, soția lui Victor Nedelea. Au rămas orfani de mamă 3 copii minori;

18. Nedelea Saveta ! soția lui Dumitru Nedelea, împușcată într-un picior de către securitate, în dealul numit „Semne” și în urma cangrenării rănii i s-a amputat piciorul.

preot Rus Vasile, Nepos

 

Leave a comment