25/09/2017

INTERVIU: Vasile Astărăstoaie: Colegiul Medicilor a fost înfiinţat în toate ţările pentru a proteja siguranţa pacientului

Preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Vasile Astărăstoaie a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES în care a subliniat, între altele, importanţa acestei instituţii atât pentru medici, dar şi pentru pacienţi. Prof. dr. Astărăstoaie a subliniat, totodată, că reînfiinţarea colegiului a fost impusă de Uniunea Europeană şi de către Consiliul Europei, pentru a exista o organizaţie neguvernamentală care să regleze profesia medicală.

AGERPRES: Cât de important este Colegiul Medicilor în actualul context?

Prof. dr. Vasile Astărăstoaie: Colegiul Medicilor este o instituţie relativ tânără, s-a structurat abia în 1998, după ce evoluţia sa normală a fost întreruptă în 1946. Reînfiinţarea colegiului poate nu a fost chiar o iniţiativă a guvernanţilor, care nu prea agreează organizaţiile non guvernamentale, ci a fost impusă de Uniunea Europeană şi de către Consiliul Europei, pentru a exista o organizaţie neguvernamentală care să regleze profesia medicală. Fiind o instituţie atât de tânără, câţiva ani de zile a trebuit să se organizeze. Fiecare a înţeles alt lucru, deseori a fost confundată cu o organizaţie sindicală, ceea ce nu este cazul, chiar dacă în toate ţările din Uniunea, drepturile medicilor sunt protejate, inclusiv pe dreptul la muncă şi cel material de către o serie de organizaţii profesionale. Încet, încet s-au structurat obiectivele pe care le are, în primul rând funcţia de reprezentare a corpului medical, în al doilea rând este funcţia normativă, cu alte cuvinte pe de o parte standardele şi criteriile privind specialităţile, educaţia medicală continuă, care ţine strict numai de competenţa Colegiului Medicilor, şi Codul deontologic care constituie de fapt legea profesiei medicale. Dificultatea cea mai mare a fost de a desprinde Colegiul Medicilor de eticheta care i s-a pus de tribunal al medicilor. Trebuie să se înţeleagă foarte clar că are şi această atribuţie şi anume de a declanşa şi rezolva răspunderea disciplinară, dar nu este vorba de un tribunal, ci de o analiză, de o judecată colegială. Numai medicii care sunt membrii în colegiu pot să fie supuşi unei astfel de anchete şi numai ei pot să fie pedepsiţi în funcţie de gravitatea faptei, colegiul neavând nicio atribuţie în ceea ce priveşte mal-praxisul şi culpa medicală, acestea fiind noţiuni juridice şi ţinând de instanţele juridice.

AGERPRES: Colegiul judecă fapta doar din punctul de vedere al profesiei?
Prof.dr. Vasile Astărăstoaie: Colegiul analizează fapta din punct de vedere deontologic, nici măcar din punct de vedere al profesiei nu este analizată, dar bineînţeles dacă te raportezi la codul deontologic, care spune că activitatea ta trebuie să fie la un anumit standard profesional, indirect analizezi, dar nu te poţi pronunţa cu privire la fapta din punct de vedere profesional, ci din punct de vedere deontologic a relaţiei între colegi sau a relaţiei medicului cu pacientul. De aceea, spuneam că poate a fost o perioadă în care imaginea colegiului a fost poate mai estompată sau a reacţionat la o serie de decizii. Alţii au făcut agenda şi mai puţin a făcut-o colegiul. De asemenea, a fost o perioadă în care fiecare medic a trebuit să subiectiveze că face parte dintr-o astfel de colectivitate, nu că este obligat de către lege să facă parte. Medicii sunt individualişti prin esenţa profesiei, este foarte greu să-i sindicalizezi, de exemplu. În toată lumea sindicatele medicilor, mai puţin câteva ţări, cum este Israelul, Germania, în majoritatea ţărilor sindicatele medicilor au un număr mic de persoane pentru că medicul este individualist. Dacă legea nu ar obliga să facă parte din aceste corpuri profesionale, în orice ţară din lume, procentajul membrilor unui ordin sau colegiu al medicilor nu ar depăşi 20%. Colegiul Medicilor a fost creat pentru că profesia medicală, fiind o profesie reglementată sectorial în Uniunea Europeană, trebuia să existe un organ profesional, care să controleze calitatea actelor medicale, şi modul în care se exercită profesia. De aceea, în codul deontologic sunt restricţii în ceea ce priveşte reclama, reclama mincinoasă, concurenţa neloială, că uneori pot să dovedeşti aceasta este o altă problemă. În principial aceste lucruri trebuie să fie excluse, pentru că pun în pericol siguranţa pacientului. Colegiul Medicilor a fost înfiinţat în toate ţările, pentru a proteja siguranţa pacientului şi a crea un anumit climat etic şi deontologic, pentru exercitarea profesiei. În evoluţia sa colegiul se poate mândri cu faptul că avem unul dintre codurile deontologice cele mai moderne, cu o puternică încărcătură etică dat de exemplu de alte state şi organizaţii, în al doilea rând prin faptul că a elaborat un program de educaţie continuă care ţine cont de standardele de calitate şi că a produs o oarecare rigoare în ceea ce priveşte aceste activităţi. În acest program obligatoriu două treimi din orele de educaţie medicală continuă trebuie să fie realizate prin cursuri pe specialitatea respectivă. Prin aceste reglementări s-a mai diluat acţiunea de a obţine ore de educaţie medicală continuă numai prin simpozioane, unele chiar simpozioane de firmă. Pe de altă parte, nicio firmă nu poate să fie furnizor de educaţie medicală continuă, orice firmă poate să fie sponsor pentru acea activitate dar, s-a introdus şi transparenţa, obligativitatea de a anunţa sponsorii, în aşa fel încât să nu existe suspiciuni că datorită unei acţiuni organizate s-ar putea să se inducă un anumit comportament medicului. Cursurile sau simpozioanele de etică şi deontologie medicală sunt echivalate pentru toate specialităţile. Din nefericire, Colegiul Medicilor, deşi s-au interzis activităţile patronale sau sindicale, a fost obligat să intre în anumite dezbateri, pentru a apăra onoarea corpului medical profesional, atât la nivel ideatic cât şi la nivel material. Aceste negocieri perpetue, cu privire la Contractul Cadru, la norme la contract, la organizarea sistemului de sănătate, făcute cu incompetenţă de decidenţi, dar mai ales cu incoerenţă, au determinat colegiul să ia o atitudine şi a fost mai vizibil sub acest aspect, celelalte acţiuni materiale care au fost redactate de colegiu, privind responsabilitatea profesională, socială în sistemul de sănătate, privind inechităţile din sistemul de sănătate, au fost mai puţin percepute decât discuţiile, dezbaterile legate de Contractul cadru, de mişcările revendicative, justificate ale medicilor şi alte acţiuni de acest gen. Noi sperăm ca, încet, încet, România să devină o ţară normală şi colegiul să-şi îndeplinească atribuţiile sale şi să fie cunoscut mai ales prin ceea ce prevede legea să facă şi mai puţin prin astfel de dezbateri. Ca o concluzie, aş putea spune că încet, încet şi autorităţile au înţeles poziţia colegiului, chiar dacă uneori nu le convine şi că cel puţin în ultimul timp, printr-o serie de acte legislative, multe din atribuţiile care au fost amputate în decursul timpului, pentru că colegiul era incomod, au început să fie redate colegiului. De exemplu, pe o ultimă ordonanţă, aşa cum este normal, Colegiul va fi cel care va fi implicat în recunoaşterea pregătirii profesionale a cetăţenilor europeni sau a cetăţenilor terţi care nu fac parte din Uniunea Europeană, lucru care până acum şi-l rezervase Ministerul Sănătăţii.

AGERPRES: În acest an vor fi alegeri pentru Colegiul Medicilor, în ce perioadă se vor desfăşura?
Prof. dr. Vasile Astărăstoaie: Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România a decis că perioada de alegeri va fi 1 noiembrie 15 decembrie, şi în acest sens vom avea foarte mult de activat pentru a mobiliza medicii la vot. Pentru a avea legitimitatea de for reprezentativ, trebuie să aibă voturile majorităţii membrilor cu drept de vot. Pentru lunile septembrie şi octombrie iniţiem o campanie intensă de conştientizare a fiecărui medic, că şi votul lui contează, că trebuie să-şi exprime dreptul la vot, să-şi depună candidatura potrivit reglementărilor, şi mai ales pentru că trebuie ales acel lider care trebuie să-şi sacrifice din timpul său şi să dea mai mult decât primeşte.

AGERPRES