Andrei Rusu - viceprimar Bistrita (PNL)
Anul scolar 2011-2012 debuteaza sub semnul necesarului de eficienta. Rezultatele foarte slabe, pentru prima data dupa 1990, ale examenelor de bacalaureat, corelate cu evaluarile dezamagitoare pentru titularizarea pe posturi in invatamant ale profesorilor , reclama si definesc o prioritate pentru alt mod de abordare si actiune in invatamantul general, liceal si universitar.
Nu intentionez acum sa emit puncte de vedere asupra invatamantului superior, public sau privat, dar pot sa concluzionez , cu experienta de 20 de ani in mediul privat, ca absolventii de facultati, cu mici exceptii- si as remarca invatamantul medical si cel juridic- se prezinta, cu si fara licenta, slab pregatiti pentru ceea ce reclama economia reala si societatea in general. Obtinerea unei licente a devenit in ultimii 10 ani un scop in sine, fara corespondent in calitatea instruirii si in cererea de pe piata muncii, invatamantul superior privat nereusind sa depaseasca etapa de acumulare de profit, versus scopul initial, de alternativa superioara invatamantului de stat mai greu adoptabil la schimbarile societatii romanesti dupa 1990.
Rezultatele de la bacalaureatul din acest an nu se datoreaza ministerului de resort, care a facut, cred eu, ceea ce trebuie pe acest palier. Sa asigure un cadru legal, echitabil si transparent de evaluare .Nu putem sa continuam sa ne automintim ca in invatamantul liceal si pe cale de consecinta in cel general, lucrurile sunt toate bune, iar unele rezultate de exceptie la confruntari internationale ale elevilor sa le generalizam la nivelul intregului ciclu de pregatire scolara. Adevarul, care unora nu convine, este acela ca elevii invata mai putin decat acum 20 de ani, iar profesorii sunt mai nemultumiti ca niciodata de modul in care societatea apreciaza importanta muncii lor. Dar nici corpul profesoral nu a inteles in totalitate nevoia de schimbare si adaptare a invatamantului la schimbarile profunde din societate si la nevoia de schimbare a unor mentalitati si metode de instruire si pregatire a tinerei generatii. Ei nu au reusit sa se transforme pe ei in primul rand din profesori cu o autoinstruire si perfectionare continua in domeniul strict profesional al materiilor predate, in dascali la catedra care, inainte de toate si prin exemplul personal in primul rand sa-i educe pe tineri in intelegerea, asumarea si aplicarea in viata a unor valori morale, etice si profesionale cerute de societatea moderna. Sa constientizeze in randul tinerilor ca asimilarea unor cunostinte si evaluarea prin note a acestei pregatiri este doar o etapa , poate nu cea mai importanta. Ca un tanar trebuie in aceasta etapa sa se autoinstruiasca si sa se formeze intr-un cadru mai larg prin invatare continua, lectura si studiu individual, prin intelegerea societatii in ansamblul ei. Ca, pregatirea pentru viata si pentru asumarea integrarii si dezvoltarii profesionale este un proces continuu , diversificat si complex care nu se limiteaza la a obtine o nota buna la romana, matematica sau fizica. Pregatirea pentru viata a tinerei generatii, educatia si responsabilizarea ei sunt procese dificile, importante si absolute necesare. Iar cei ce trebuie sa le defineasca si sa le puna in aplicare, profesorii de azi ai scolilor si liceelor trebuie sa fie cointeresati, respectati si responsabilizati. Inclusiv printr –o salarizare pe un nivel comparativ cu importanta muncii lor, a rolului deosebit de important in educatia si pregatirea pentru viata a tineri generatii.
Administratia locala are deocamdata rolul de a asigura infrastructura pentru invatamant, de a crea conditiile civilizate in spatiile de invatamant pentru invatare. In ultimii trei ani Primaria Bistrita a cheltuit annual peste jumatate million de euro pentru reparatii cladiri si utilitati, igienizari atat in salile de clasa cat si la cantine, bucatarii internate, ateliere si laboratoare, curti si spatii pentru sport si miscare. Rezultate inportante pentru reparatii capitale si modernizari la scoli au fost obtinute prin finantari nerambursabile care au permis ca unele spatii de invatamant sa functioneze la standarde europene: Scoala Generala Viisoara, Colegiul Tehnic”INFOEL”, Colegiul Andrei Muresanu, Atelierele scoala de la Grupul Scolar Forestier, Liceul cu Program Sportiv.
Alocari importante din bugetul local vor permite in acest an sa fie finalizate lucrari importante la Colegiul de Arte Corneliu Baba, corpul pentru clasele I-IV la Liceul Liviu Rebreanu, Scoala Generala nr. 1, scolile din cartierele Ghinda si Sigmir, Scoala Generala Stefan cel Mare si Scoala Generala nr. 3. Mai raman pentru 2012- Scoala Generala nr. 4 si Scoala Generala 5 care au documentatiile tehnice finalizate si depuse pentru co-finantare . Din acest punct de vedere Administratia locala si-a facut si isi va face datoria fata de scoli si va fi deschisa pentru orice sprijin acordat invatamantului bistritean in general. Ea va trebui sa fie consultata si implicata in orice decizie care priveste modificari a retelei scolare, pentru ca situatii de natura desfiintarii abuzive a Liceului de Muzica sa fie evitate. Comunitatea locala, prin reprezentantii ei nu trebuie sa fie un spectator neimplicat si/sau ignorat de un inspectorat scolar obtuz si servil sefilor vremelnici de la Bucuresti ; descentralizarea implica, sau va implica inevitabil administratiile locale in toate deciziile ce privesc o mai eficienta functionare a invatamantului, scolii si educatiei. Alaturi sau impreuna cu dascalii, parintii si in special cu elevii.
VICEPRIMAR, ANDREI RUSU
