20/09/2017

Barajul lacului cu sponsorizări către UDMR stă să cedeze sub presiunea porumbelului lui Tokes (cine va profita de poluare?)

Zice Marko Bella: că Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania reprezintă pentru Uniune și pentru maghiarii din Transilvania “o cianură politică, o poluare a mediului politic, care vine de la vecin”. “Vecinul” este clar actualul guvern maghiar. De, taică, când “vecinul” le polua buzunarele cu arginți – de s-a făcut și cultura de grofi deasă și bogată – poluarea mediului politic românesc nu er deloc vizibilă. Nu pentru maghiarii din Uniune – formațiune care, prin dualitatea modului în care este alimentată cu bani (când ca formațiune culturală, când ca una politică), concurează chiar și lumina soarelui (când corpuscul, când undă).

Declarația completă a liderului UDMR sună așa: “PPMT este o investiție și mai gravă, și mai periculoasă pentru noi (comparația se face cu investiția de la Roșia Montană – n.m.),care vine din Ungaria. Acest lucru pune sub semnul întrebării și poate distruge viitorul politic al maghiarilor din Transilvania. Este o investiție proastă, trebuie sa vorbim de ea și să spunem că este ungară. Acest partid pentru noi este o cianură politică, nu știu cu ce concentrație, este o poluare a mediului politic, care vine de la vecin, de jos în sus. Cianura are această caracteristică – urcă de jos în sus. Această investiție nu va transforma nimic în aur pentru maghiarii din Transilvania, va fi poate doar în buzunarele unora”. Ei, dacă tot s- pomenit despre buzunare, este timpul pentru puțină istorie post-decembristă. Deşi, din 1996 încoace, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a făcut parte din toate guvernele României, zona Harghita-Covasna a rămas una din cele mai sărace din ţară, asta în timp ce membrii marcanţi ai acestei fundaţii politice s-au îmbogăţit într-un mod impresionant. Odată cu integrarea europeană, am crezut că se întrevede o ieşire din scenă, pe măsura activităţii de doi bani în contul comunităţii, a unui partid care s-a tranformat din apărătorul minorităţii maghiare în cel al unui unui grup de interese. Dar nu a fost să fie așa: UDMR, datorită în primul rând a slabei calități a politicienilor din partidele politice românești a reușit să-și prezerve poziția de partid balama și să joace la câte capete le-a cerut satisfacerea interesului personal al liderilor.

Să mergem, pentru a înțelege ceva, cu niște ani mai în jos, cam prin 1992. Într-o seară ploioasă şi rece de toamnă, în catedrala Sfântul Mihail din Cluj, s-a desfăşurat o adunare în care conducătorii politici ai maghiarimii transilvănene au depus un fel de jurămînt de credinţă faţă de propriii alegători. Cu această ocazie a fost elaborată şi aprobată “Declaraţia de la Cluj”, un manifest civic al maghiarimii din România şi nu declaraţia politică a partidului politic denumit UDMR (partid sau asociaţie culturală, nici membrii săi nu ştiu ce e, în schimb, când este vorba să sugă bani și de la bugetul României, această dualitate este foarte benefică – după cum v-am mai zis). Manifestarea de acum aproape 20 ani era dătătoare de speranţe: “noi, maghiarii ardeleni, suntem uniţi în faţa celor care atentează la identitatea noastră naţională – numai împreună vom învinge”! După 20 de ani, cu începere încă din 2004, din acest deziderat n-a mai rămas decât disperarea liderilor UDMR reunită sub sloganul: “numai împreună vom învinge”. Unitatea s-a dus. S-a dus pentru că starea de spirit a minorităţii maghiare s-a schimbat între timp dar liderii marcanţi ai minorităţii maghiare au rămas aceiaşi în anii care au urmat. Şi, prin faptul că liderii nu au avut nici un fel de dinamică, dar s-au dedulcit la politică Dâmboviţeană, partidul maghiarilor din România a căpătat, treptat, metehne şi apucături specifice mai degrabă clasei politice româneşti decât așa-zisei elite politice europene, de la care le place să se revendice. În acest context, punerea la conducerea UDMR a unei copii mai tinere a lui Marko Bella (Kelemen Hunor, parcă), a venit tardiv și extrem de neconvingător.

De bine de rău, prin participarea la patru guvernări consecutive s-a reuşit satisfacerea rezonabilă a mai tuturor dezideratelor minorităţii pe care o reprezintă. România a devenit un exemplu la nivel european de rezolvare a problemei minorităţii maghiare, asta în bună măsură şi datorită liderilor Uniunii. Numai că aceştia au ajuns să se complacă în autocontemplarea propriilor realizări atât pe plan politic cât şi pe plan personal. Au ajuns la fel de dâmboviţeni ca o mare parte a politicienilor români şi au aceleaşi năravuri şi apucături ca şi alde Vadim, Iliescu sau Patriciu, Țiriac și Vântu. Banii le-au luat minţile şi, faptul că majoritatea dintre ei nu-şi pot justifica averile suspecte, îi determină să recurgă la soluţii disperate (vă gândeați vreodată că o să vedeți parlamentarii UDMR votând cot la cot cu cei ai PRM împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate, ca în legislatura trecută?). Și-atunci care-i mirarea că pe locul/culoarul lăsat liber al naționalismului cu orice preț s-a reprezit oportunistul domn Tokes? În fond, Popimea Sa, eurodeputatul, a fost întotdeauna amabil să intervină cu „vitrionul” peste relațiile româno-maghiare… Episcopul reformat de Piatra Craiului, Tokes Laszlo, încearcă doar ceea ce știe mai bine: să tulbure apele în Transilvania propunând teme ce vor inflama sensibilităţi pe teme iredentiste. Nu vom înţelege mare lucru dacă nu vom aminti că la Congresul de la Satu Mare al UDMR cariera sa a fost zdravăn zdruncinată, căci aripa moderată a lui Marko Bela a obţinut atunci câştig de cauză şi i-a retras episcopului titlul de preşedinte de onoare. Fire năbădăiosă, Tokes nu poate trăi cu frustrări. Aşa că nu m-a mirat că a făcut din Consiliul Director al Episcopiei Reformate de Oradea o pârghie politică. Singurul lucru care m-a mirat a fost că episcopul nu a transformat Biserica Reformată în partid politic şi că nu s-a declarat Preşedinte de Biserică. Cred că ar fi fost prea puţin, căci nu toţi maghiarii sunt reformaţi. Și cum nu orice organizaţie îl poate satisface, ci doar una care să fie deasupra UDMR, una în care funcţia să să fie superioară celei a oricărui lider al maghiarimii transilvănene, o organizaţie din al cărei balcon/amvon să poată privi „de sus” la cei care l-au scos pe linie moartă. Dacă nici acum hărnicia episcopului nu poate fi pe deplin înţeleasă, vă mai aduc aminte faptul că guvernele de la Budapesta au alocat ani la rând sume mari de bani pentru sprijinirea comunităţii maghiare din Transilvania. Banii aceştia care, repet, nu erau deloc puţini, erau derulaţi prin fundaţii în spatele cărora se aflau UDMR şi Bisericile tradiţionale maghiare. Cum Tokes Laszlo era şi şef al UDMR şi capul unei importante bisericii maghiare, practic ajunsese principalul ordonator al fondurilor, mai ales în vremea când prietenul său Viktor Orban era premier în Ungaria. Guvernul socialiştilor de la Budapesta a fost nemulţumit de felul în care s-au justificat cheltuielile, aşa că a găsit o altă cale şi altă persoană (episcopul romano-catolic de Oradea) pentru derularea banilor. Cum nu mai este nici preşedinte onorific al UDMR, ale cărei fundaţii sunt agreate la Budapesta, Tokeş a rămas pe lângă drumul pe care circulă forinţii. Rămas şi fără funcţie, şi fără bani, episcopul reformat a pus de atunci la cale/în scenă acţiuni tot mai gălăgioase prin care a sperat să ajungă rapid în centrul atenţiei şi, în consecință, mai aproape de bani şi de putere. Și cum prietenul Orban a revenit la putere, mai mult: dă României sfaturi despre cum să se organizeze administrativ-teritorial, este timpul ca și episcopul să urce la amvonul propriului partid și să predice despre împărțirea pâinii și a vinului.

Nasol va fi pentru UDMR dacă nu cade la pace cu PDL în privința temelor majore lansate de către președintele Traian Băsescu: regionalizare, vot uninominal pur, modificarea actualei constituții, votul prin corespondență. Porumbelul lui Tokes poate purta în cioc chiar și un trandafir… Între timp (timpul în care tot felul de supraviețuitori politici ies la rampă, poate o fi fiind nevoie și de ei în viitorul ce se arată), pe margine, își face încălzirea Mișcarea Populară (aka Albă ca Zăpada). Interesante vremuri am ajuns să trăim din nou!

Referințe:

  • Reţeta UDMR împotriva „cianurii politice“ Tökés. Liderii Uniunii negociază atât cu PDL, cât şi cu PSD scăderea pragului electoral. Vicepremierul Markó Béla a declarat  că Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) reprezintă „o cianură politică“ venită din Ungaria. Markó Béla a făcut, sâmbătă,  în faţa delegaţilor la Consiliul Reprezentanţilor Unionali ai UDMR, o paralelă între situaţia de la Roşia Montană şi apariţia noului partid. „PPMT este o investiţie şi mai gravă, şi mai periculoasă pentru noi, care vine din Ungaria. Este o investiţie proastă, trebuie să vorbim de ea şi să spunem că este ungară. Acest partid pentru noi este o cianură politică, nu ştiu cu ce concentraţie, este o poluare a mediului politic, care vine de la vecin, de jos în sus”, a  afirmat liderul UDMR. Nervozitatea liderilor UDMR are o explicaţie de natură electorală: existenţa unei alte formaţiuni poate duce va fragmentarea voturilor minorităţii maghiare. De altfel, pericolul este dovedit şi de precedentul de la euroalegerile din 2007. Candidatura lui  László Tökés ca independent i-a adus acestuia 3,44% din voturi şi a„coborât” UDMR la 5,52%, cel mai slab scor după 1990. Acum, Tökés este figura cea mai cunoscută a noii formaţiuni. (Adevarul)
  • Traian Băsescu: Comasarea alegerilor, numai cu regionalizarea – altfel nu mi-o asum. “Dacă partidele din arcul guvernametal ar fi spus «Hai să amânăm alegerile locale, le facem odată cu legislativele în noiembrie şi, între timp, facem reorganizarea administrativă», ar fi fost o bună justificare”, a spus Traian Băsescu duminică la emisiunea “După 20 de ani” la ProTv.  “Ar exista o justificare perfectă dacă partidele din coaliţie ar spune «Da, amânăm alegerile locale pentru că trebuie să facem reorganizarea administrativă şi să reducem cheltuielile de funcţionare a statului în teritoriu». Altfel, o tratez ca pe o problemă a lor, pe care nu mi-o asum” – a adăugat şeful statului. (Curs de Guvernare.)
  • Comentariile lui @Cetățean la Gherila florilor“Asa cum spune si articolul din Adevarul, udemeristii au o spaima existentiala: daca Tokes le rupe din electorat, e posibil sa nu mai intre in Parlament in 2012, lucru pe care nu prea putini romani l-ar considera benefic. Aparitia noului partid pune deci o problema chiar pe terenul pe care UDMR se pregateau sa transfere meciul legat de legea electorata si de VU: daca UDMR insista pina acum pentru liste si VU compensat, care sa adune la nivel national voturile maghiarilor din diferite judete, EXACT acest tip de scrutin (compensare nationala, cu sau fara liste) ii face acum vulnerabili, caci si partidul nou aparut ar beneficia de acest mecanism. Lucrurile sunt extrem de sensibile, caci in 2007, la vot pe liste, UDMR cu vai nevoie a avut 0,50% peste pragul electoral. PDL, spune articolul din Adevarul, asteapta la cotitura pentru a cere UDMR in schimbul unui favor privind VU, voturile pentru adoptarea legii votului prin corespondenta. Insa afluenta de voturi romanesti din afara nu ar face decit sa creasca numarul total de votanti per tara si sa diminueze din procentul (constant) al maghiarilor, asa cum este el distribuit proportional. UDMR este prinsa in cleste: votul diasporei romanesti le diminueaza procentele; pe de alta parte, daca cere eliminarea pragului electoral, sigur intra si noul partid in Parlament si atunci vom avea doua voci politice care vorbesc ungureste. Problema nu e daca vor face alianta dupa intrarea in Parlament, caci asta vor face. Problema este daca UDMR mai intra in Parlament.  Daca se pune un mecanism de compensare de care beneficiaza TOATE partidele, caci nu poti face compensarea numai pentru maghiari. In orice caz, forta UDMR este amenintata si de eliminarea pragului, si de mentinerea lui, si de introducerea unui VU pur, si de votul prin corespondenta. Spatiul de manevra al UDMR s-a redus la maximum.”“Impresia mea este ca acum UDMR se teme mai tare de compensare decit de VU pur. Prin compensare, noul partid poate provoca disparitia UDMR, daca le fura destul de mult (ceea ce nu e greu). Insa prin VU pur unii politicieni de calibru ai UDMR ar reusi sa intra in Parlament, daca ar determina guvernul sa le traseze niste colegii electorale favorabile…” și: “Basescu a declarat la Pro Tv ca este impotriva principiului compensarii, deoarece aduce in parlament indivizi pe care poporul i-a respins, direct sau indirect, la vot. Ne putem deci astepta la o suita de atacuri ale Presedintelui initiate in fata CCR, precum in 2007, prin care sa fie vizat mecanismul de compensare. In 2007 CCR i-a dat dreptate Presedintelui si a scos din lege acel articol care prevedea ca un numar de X% politicieni intra in Parlament chiar daca nu au participat la scrutin, insa sunt inscrisi pe “lista nationala de rezerva a fiecarui partid”.”

http://sareinochi.wordpress.com/