Vezi ce a decis Curtea de Apel Cluj în cazul centurii de sud a Bistriței

Trei bistrițeni au acționat în instanță Consiliul Local al municipiului Bistrița și pe primarul Bistriței ! Ovidiu Crețu, nemulțumiți fiind de varianta de sud a unei centuri a orașului.

Cei trei bistrițeni, Mariana Nacu, Silvian Crăciun și Gagea Maxim au formulat în luna noiembrie a anului 2010 o acțiune în instanță, prin care solicitau judecătorilor bistrițeni să anuleze un act emis de autoritățile publice locale, fiind vorba despre hotărârea Consiliului Local Bistrița (HCL 151/09/09/2010) prin care s-a dat acordul pentru realizarea variantei de ocolire a municipiului Bistrița, mai precis a variantei 2 Sud.

Cei trei reclamanți care au formulat acțiunea în instanță s-au arătat nemulțumiți de faptul că “această variantă nu este una de ocolire, ea traversând pe o porțiune de 5 km orașul și trecând la doar câțiva metri de mai multe locuințe situate pe acest traseu, în unele cazuri chiar la 10 metri și în plus, pe traseu trebuie demolate anumite locuințe. Mai mult, aceasta presupune lucrări de consolidare a versanților, construcția de viaducte, poduri și chiar defrișări și demolări de case“. În schimb, Primăria Bistrița motiva că este vorba doar de trei case care ar urma să fie demolate din cauza acestui traseu, în rest fiind vorba despre despăguri acordate proprietarilor care dețin terenuri în zonele prin care va trece centura.

După analizarea probelor depuse la dosar, la acea vreme, judecătorii bistrițeni au admis cererea celor trei bistrițeni și au dispus la finele lunii aprilie a anului 2011 anularea respectivei hotărâri.

Judecătorii motivau în decizia lor că realizarea unei centuri ocolitoare trebuie să îndeplinească două condiții respectiv: centura să fie în extravilanul localității și să fie întocmită în baza unui studiu de trafic. În ceea ce privește prima condiție, judecătorii au menționat că din documentația depusă la dosar rezultă că această condiție nu a fost îndeplinită, în sensul că traseul stabilit este inclus în intravilanul localității pe o lungine de circa 5 km. Nici cea de-a doua condiție referitoare la întocmirea unui studu de trafic nu a fost îndeplinită. Nici hotărârea de Consiliu Local și nici documentația întocmită de proiectant nu au anexate un asemenea studiu.

De asemenea, legea prevede că este interzisă amplasarea oricăror construcții care generează un trafic suplimentar la o distanță mai mică de 50 de metri de marginea asfaltului în cazul autostrăzilor, drumurilor expres și a drumurilor naționale europene, respectv 30 de metri pentru celelalte drumuri de interes național și județean.

Cu toate că Tribunalul Bistrița-Năsăud a dat o sentință favorabilă celor trei reclamanți, Primăria Bistrița nu a fost de acord cu aceasta și a făcut în luna iunie a anului 2011 recurs, acesta judecându-se la Curtea de Apel Cluj.

Acum și Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat în acest dosar și a decis să respingă recursul formulat de Consiliul Local al municipiului Bistrița.

Însă, primarul Ovidiu Crețu a declarat în nenumărate rânduri că acest lucru nu îl sperie. Edilul orașului susținea că dacă instanța clujeană va respinge recursul se va merge mai departe, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar dacă și aici recursul va fi respins, atunci, Ovidiu Crețu susține că va discuta cu consilierii locali pentru a se putea da o nouă hotărâre privind realizarea centurii de sud, întrucât o investiție de 170 de milioane de euro nu poate fi pierdută de municipalitate. În opinia edilului orașului, centura de sud tot se va realiza.

În documentele depuse la dosar se arată că varianta 2 sud are următorul traseu: „începe în DN 17, traversează calea ferată, DJ 173 C și râul Bistrița cu un viaduct, continuă pe la baza dealului Mocilor (pe lângă groapa de gunoi a orașului). De aici continuă cu un alt viaduct în zona străzii Mihai Viteazu și a pădurii Codrișor, traversează maul stâng al râului Bistrița și trece prin fața spitalului TBC. Continuă cu un alt  viaduct de la strada Ghinzii peste lunca Bistriței, ajunge în zona lacului de acumulare, traversează  podul peste râul Bistrița și reintră în DN 17 la ieșirea din cartierul Unirea. Lungimea acestui traseu este de 15 km”.

Join the Conversation

1 Comment

  1. Trebuie retinute cateva aspecte :
    1. Sunt in jur de 150 de case care nu respecta distanta de 50m fata de axul drumului precum si un bloc aflat in constructie langa podul Jelnei.
    2.Cum se va respecta cura medicala pentru bolnavii de boli de plamani internati la Spitalul TBC, care va pierde si o parte din suprafata de teren prin expropriere la CNADR ( beneficiarul drumului de centura).
    3. Aberatiile  ca se vor primi 170 milioane de euro nerambursabili de la Fondurile Europene de Dezvoltare Regionala si de Coeziune( F.E.D.R ), prin Programul Operational Sectorial -Transport ( POS-T)  provin din manevrele politice a unor politruci, deoarece proiectul este in faza de lucru, iar Documentatia cu Devizele Economice NU este elaborata de catre Iptana S.A -Bucuresti, aceste fonduri europene participa cu 69,25 % din totalul investitiei care trebuie sa respecte minim 5 cerinte obligatorii.
    4. Acest ” drum ocolitor” al orasului  va fi in intretinerea si exploatarea  CNADR-Bucuresti, care trebuie sa aiba un regim de autostrada, pentru trafic greu rutier, casele existente ( ex. str.Ghinzii ) situate de o parte si de alta al acestei autostrazi la o distanta mai mare de 50m  nu au posibilitatea de ai intra/iesi din/in aceasta autobanda mai ales ca exista si o Statie  de Ambulante.
    5. Pentru a respecta raportul european a investitiei specifice( euro/km)  si a gasi varianta de traseu optima sunt necesare minim 3 studii de fezabilitate, ca proiectul sa poata fi eligibil, lucru care NU s-a facut pana in prezent.
    6. CONDITII IMPUSE DE FONDURILE EUROPENE :
    – Varianta ocolitoare sa fie in EXTRAVILANUL localitatii.
    – Sa asigure o reducere a poluarii .
    – Sa decongestioneze traficul si sa elimine conflictul dintre cele doua tipuri de trafic( usor si greu), avand ca efect cresterea sigurantei circulatiei auto.
    – Investitia specifica ( mil.euro/ km) sa se incadreze in standardul european.
    – Sa asigure o perspectiva de dezvoltare a localitatii de pana la 50 de ani. 

      Pentru anumiti demnitari probabil ca aceste aspecte IMPUSE de fondurile europene NU CONTEAZA , probabil ei  cred ca cei care dau banii din aceste fonduri europene sunt niste tampiti…..singura care castiga este IPTANA ( proiectantul), care isi face treaba ( preda proiectele la CNADR, cu justificarea ca acest traseu le-a fost impus de catre Primaria Bistrita….) si incaseaza banii….. in jur de 2 milioane de euro… iar BISTRITENII sunt cei vaduviti de aceste fonduri europene nerambursabile,  care ar trebui sa le rezolve traficul greu rutier prin ocolirea ( in extravilan)  localitatii.

Leave a comment