Scriitorul clujean Cornel Udrea, renumit prin proza umoristică de mare succes apărută sub titlul ‘Obiceiuri de nuntă la cangurii şchiopi’, volum epuizat în câteva zile, în toate cele cinci reeditări, susţine că este nevoie de o foarte susţinută campanie derulată prin Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare, Ministerul Culturii şi instituţiile din subordine, pentru atragerea tineretului spre teatru şi cultura naţională.
‘În adolescenţa mea era o adevărată bătălie să ajungi la teatru. Ascultam cu o plăcere extraordinară piesele transmise la Teatrul Radiofonic, iar o piesă de Caragiale era o sărbătoare. Pentru elevii de azi, Caragiale este un subiect de examen şi nimic mai mult, examen pe care dacă îl trec, îl vor uita’, a declarat Cornel Udrea pentru AGERPRES.
Din punctul său de vedere, ‘junii corupţi’ de computer ai zilelor noastre nu vor putea fi convinşi să asculte sau să vizioneze o piesă de Ion Luca Caragiale fără a li se deschide gustul pentru un astfel de eveniment cultural.
Referindu-se la momentul inedit, petrecut cu o zi în urmă, la Muzeul de Artă, unde a avut loc o audiţie de teatru radiofonic, cu schiţele ‘Articolul 214′, ‘Situaţiune’ şi ‘Justiţie’ de Caragiale, în regia lui Mihai Lungeanu şi interpretarea actorilor Melania Ursu, Cornel Răileanu, Petre Băcioiu, Anca Hanu şi Ruslan Bârlea de la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, Cornel Udrea a evidenţiat că teatrul radiofonic este ‘o gimnastică a imaginaţiei, fiindcă actorul suplineşte lipsa gestului şi a mimicii prin inflexiunile vocii sale’.
‘Totuşi, tinerii zilelor noastre manifestă o formă tristă de interes faţă de dramaturgie, faţă de teatrul radiofonic şi faţă de cultură, în general. Grupul de liceeni veniţi împreună cu profesorul lor de limba română la audiţia Caragiale de la Muzeul de Artă a dovedit că ascultă pentru prima dată un montaj teatral radiofonic, s-a plictisit imediat, iar o parte a plecat, nepoliticos, înainte de finalul programului. Nu dau vina pe sistemul de învăţământ şi nici pe computerul în faţa căruia stau, ore în şir, în căutarea senzaţionalului, cei mai mulţi dintre elevi. Dar la noi nu mai există acea mândrie naţională obligatorie de a include în educaţia tineretului valorile mari şi definitive ale neamului, mai ales că, lucru ştiut de generaţii, cu cât eşti mai naţional cu atât eşti mai universal’, a spus scriitorul Cornel Udrea.
‘Marele dramaturg Ion Luca Caragiale este în ADN-ul românilor şi nu putem să ne definim complet fără cel pe care publicul l-a numit, atât de familiar, ‘nenea Iancu’, spune scriitorul Cornel Udrea.
Cititorii operei scriitorului clujean resimt, pe bună dreptate, că ‘Ion Luca Caragiale este în ADN-ul românilor’ atunci când descoperă un umor structural în toate cărţile semnate de el, printre care se numără ‘Reproducerea la bufniţele împăiate’, ‘Rasputineria’, ‘Măgarul troian’, Vişinată cu afine’, ‘Marele zid chinezesc german’, ‘Oameni de unică folosinţă’, ‘De serviciu în clepsidră’, ‘Aminteşte-mi să te uit’, ‘Domnişoara Aviara’, ‘Unşpe’ sau ‘Transsiberianul de Feteşti’.
Redactor la Studioul Teritorial de Radio Cluj, coordonator de programe de teatru radiofonic din 1969, Cornel Udrea spune că a descifrat ‘doar o parte din misterele radiofoniei’.
‘La Radio, viaţa mea a stat sub semnul miraculosului, al fascinaţiei continue. Am lucrat cu mari regizori, precum Mihai Lungeanu şi Dan Puican. Mari actori ai scenei româneşti – Radu Beligan, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Tamara Buciuceanu, Melania Ursu, Adriana Trandafir – au jucat în piesele mele radiofonice’, a amintit Cornel Udrea.
