Analiză Mediafax: Deși legea impune să se țină cont de urgența cauzei, CC a amânat 40 de zile decizia pe referendum

Amânarea unei decizii privind referendumul până în 12 septembrie pune din nou în discuție statul de drept și instituțiile sale și menține instabilitatea politică într-un moment în care este așteptată o decizie referitoare la admiterea României în spațiul Schengen, scrie Mediafax.

Miercuri, 1 august 2012, ora 14.00, la Curtea Constituțională au fost înregistrate 43 de dosare de la Biroul Electoral Central în legătură cu referendumul privind demiterea președintelui României, din data de 29 iulie 2012. După înregistrare s-a procedat la analizarea dosarelor curpinzând 18.548 de procese-verbale întocmite de secțiile de votare din țară și străinătate.

În același timp, au fost înregistrate trei dosare având ca obiect contestații, precum și mai multe cereri din partea cetățenilor cu privire la rezultatul referendumului.

Plenul Curții Constituționale a solicitat informații necesare soluționării contestațiilor de la Ministerul Administrației și Internelor și de la Institutul Național de Statistică. Până la momentul închiderii ședinței din 1 august, respectiv până la ora 18.00, Ministerul Administrației și Internelor nu a răspuns solicitării Curții.

În 2 august 2012, începând cu ora 9.00, Curtea anunța că va continua dezbaterile referitoare la contestații și confirmarea rezultatelor referendumului.

După șapte ore, un judecător al CC anunță presa că o decizie privind validarea referendumului se va lua în 12 septembrie, adică după 40 de zile. Ulterior vine și comunicatul oficial al Curții care spune că, în urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național pentru data de 12 septembrie 2012.

“Având în vedere datele contradictorii care au fost transmise Curții Constituționale în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autoritățile publice implicate, Curtea Constituțională a solicitat Guvernului României ca, până la data de 31 august 2012, să transmită listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfășurat referendumul din 29 iulie 2012. (Adresele prin care Institutul Național de Statistică, Ministerul Administrației și Internelor și Autoritatea Electorală Permanentă au transmis datele solicitate de Curtea Constituțională sunt anexate prezentului comunicat de presă)”, arată comunicatul citat, care are și patru anexe atașate, respectiv adresele de la INS, MAI, Evidența Populației și AEP.

Astfel, INS arată că abia în 2013 vor fi cunoscute datele recensământului din 2011, cele provizorii fiind date publicității în 2 februarie 2012.

Tot INS afirmă că în sistemul statisticii oficiale din România nu există surse de date care să permită stabilirea numărului cetățenilor români cu drept de vot, în sensul legislației în vigoare, la data de 29 iulie 2012 sau la oricare altă dată, scrie în adresa citată Vergil Voineagu, șeful institutului.

Șeful Evidenței Populației, chestorul șef Constantin Manoloiu, subordonatul ministrului de Interne, Ioan Rus, semnează adresa din 1 august 2012, în care este notat faptul că în listele electorale permanente utilizate la referendum au fost înscrise un număr de 18.292.514 persoane.

A doua zi, chestorul Manoloiu face o precizare în care confirmă nereguli din bazele de date cu privire la cetățenii români morți sau aflați în străinătate, în final notând că datele pot afecta numărul total al cetățeanilor cu drept de vot înscriși în listele electorale permanente.

Tot în 2 august, Autoritatea Electorală Permanentă, aflată sub umbrela Parlamentului, a comunicat CC faptul că nu are atribuții de a stabili numărul de alegători, ci doar de a verifica, iar în urma controalelor de anul trecut de la 1.241 de primării (din totalul de 3.187) s-a constatat că nu au fost radiate din liste mii de persoane decedate. AEP a recunoscut o serie de deficiențe și a recomandat unificarea legislației electorale și realizarea Registrului electoral.

Aceste probleme există, cel puțin de anul trecut, potrivit informărilor oficiale transmise CC. Însă ele nu au fost invocate până la referendumul privind demiterea președintelui României, al cărui rezultat inițial îi dădea câștig de cauză lui Traian Băsescu.

După rezultatele alegerilor locale din iunie 2012, actuala guvernare nu a avut nimic de obiectat față numărul alegătorilor din listele electorale – aceleași – puse la dispoziție de structurile Ministerului de Interne.

Sintagma “s-au schimbat regulie jocului în timpul jocului” utilizată de PDL a expirat demult, mai ales din cauza judecătorilor Curții Constituționale, care, de cele mai multe ori, cu majoritate de voturi, au trecut legi în disprețul parlamentarilor opoziției (în prezent aflați la guvernare), care invocau încălcarea aceluiași principiu de a nu fi schimbate legile în timp ce acestea își produceau efectele. Totul numai în interesul Puterii, deținută de PDL din decembrie 2008, până în mai 2012.

În contrapondere, odată cu preluarea puterii, USL a acționat brutal. A revocat avocatul poporului, a schimbat președinții celor două Camere ale Parlamentului, a redus din competențele Curții și a pus sub semnul întrebării obiectivitatea unor judecători constituționali, a suspendat președintele, a organizat un referendum stabilind care prevederi legale pot fi luate în seamă și care nu.

Demersurile au fost amendate de toți liderii europeni, cancelariile occidentale punându-și semne de întrebare cu privire la respectarea statului de drept de către noul Guvern de la București, care a preluat puterea în 7 mai 2012.

Consultarea populației din 29 iulie cu privire la demiterea lui Traian Băsescu nu a avut rezultatul scontat. Dincolo de comentariile politice privind boicotul sau de invocarea caniculei, oamenii nu au ieșit la vot așa cum au crezut cei din USL că o vor face.

În ziua referendumului au început să fie emise cifre privind numărul real de alegători, deși Ministerul Administrației și Internelor în întrega campanie a comunicat oficial că numărul e de peste 18 milioane, același transmis și Biroului Electoral Central, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la legalitatea comunicărilor, respectiv dacă nu s-a comis un fals în acte publice și uz de fals.

Astfel, Curtea Constituțională a amânat pentru 12 septembrie luarea unei decizii până la transmiterea de către Guvern a listelelor electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfășurat referendumul.

Potrivit articolului 47 din Legea 47/2002 privind funcționarea Curții Constituționale, în cazul în care CC rămâne în pronunțare, președintele anunță ziua stabilită pentru aceasta. “Amânarea pronunțării nu va depăși, de regulă, 30 de zile. În condica de ședință se va trece în momentul pronunțării și termenul la care au avut loc dezbaterile”, stipulează textul citat.

Articolul 58, alineatul (3), arată: “În situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și președintele Curții Constituționale sau cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată, ținându-se seama de urgența cauzei”.

Alineatul (4) spune că, dacă în cursul deliberării se constată necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, președintele Curții Constituționale poate dispune redeschiderea dezbaterilor, luând măsurile procesuale necesare.

În 18 iulie, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara, în prezentarea raportului privind MCV, că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să-și respecte angajamentele, situația urmând a fi monitorizată. “Evenimentele din ultimele trei săptămâni din România au fost o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană și UE, iar acestea «au zdruncinat» încrederea în România”, spunea Barroso.

“Politicienii nu trebuie să încerce să îi intimedeze sau să îi atace pe judecători înaintea deciziilor care ar putea să nu le convină, iar componența Curții Constituționale nu poate fi schimbată peste noapte”, sublinia Barroso.

Unul dintre judecătorii Curții Constituționale, Aspazia Cojocaru, a primit mai multe amenințări cu moartea pentru votul său pe anumite decizii ce urmau a fi luate de Curte.

Joi, 2 august, după ce Curtea Constituțională a spus că în 12 septembrie va lua o decizie privind referendumul aceeași Aspazia Cojocaru oarecum s-a antepronunțat, spunând: “Eu, după mine, trebuia anulat referendumul”.

Dacă referendumul ar fi anulat pentru că listele comunicate de MAI nu au conținut date reale, și rezultatul alegerilor locale devine discutabil, scrutinul bazându-se pe aceleași date.

Sursa: www.mediafax.ro

Sursa foto: www.jurnalu.ro

Leave a comment