26/09/2017

În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.La noi în judeţ o situaţie specială întâlnim la Budeşti.

Ministerul Mediului şi Pădurilor a lansat   Campania de sensibilizare şi conştientizare a Proiectului “Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienţi” în Bazinul Hidrografic Someş – Tisa, din care fac parte judetele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.  Proiectul este derulat de Ministerul Mediului  şi Pădurilor împreună cu Banca Mondială şi Guvernul României.

În România peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.

În mai multe zone fântânile din mediul rural sunt poluate cu substanţe chimice, provenite din grajdurile sau din fermele oamenilor, care s-au infiltrat în pânza freatică.
În Bistrita-Nasaud 9 comune figureaza pe lista localitatilor din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienti. O situatie particulara este la Budesti, unde specialistii spun ca exista o adevarată bombă biologică, din cauza nitraţilor şi nitriţilor care au ajuns în pânza freatică. Anul trecut  jumătate dintre locuitori au avut problem de sănatate, au ajuns la medic cu greaţă, dureri de cap şi vărsături.

Nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată cu această substanţă poate duce chiar la decesul sugarilor şi copiilor. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină.

Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântână. În majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor.Este motivul pentru care preocuparea pentru păstrarea surselor de apă este o prioritate.

În acest scop, zeci de reprezentanţi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului,  APIA, Autorităţii Sanitar Veterinare, ai DSP, din Garda de Mediu, Direcţia pentru Agricultură  şi autorităţi locale  din judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj s-au reunit, la Cluj-Napoca, la un workshop dedicat reducerii poluării apelor cu nitraţi.

A avut loc cea de-a opta întâlnire a experţilor de mediu cu autorităţile locale şi specialiştii din instituţiile descentralizate în Bazinele Hidrografice, în cadrul Proiectului Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi, care are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienţi prin investiţii pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate.

Investitiţiile se derulează în 69 de localităţi din zone vulnerabile la poluarea cu nutrienţi. În cadrul Proiectului au fost date în folosinţă încă de la sfârşitul anului trecut 14 platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd. În decembrie 2011 a fost finalizată platforma de la Bonţida, din judeţul Cluj, o investiţie de 405.381 euro.

În bazinul hidrografic Someş-Tisa a fost finalizată la începutul acestei luni platforma de depozitare a gunoiului la Crucişor, în judeţul Satu Mare. Investiţia a costat 782.836 lei.

Tot  anul acesta, în cadrul Proiectului “Controlul Poluării cu Nutrienţi”, în luna iunie au fost finalizate 8 platforme comunale,  iar in luna iulie au fost recepţionate 4 platforme comunale. Urmează ca în scurt timp să fie date în folosinţă alte 5 platforme colective pentru depozitarea gunoiului de grajd.

Este prevăzut în proiect ca pana în august 2013 să fie recepţionate încă 40 de platforme de colectare.

O altă componentă a proiectului este înfiinţarea de staţii de epurare şi construcţia reţelelor de canalizare. În bazinul hidrografic Someş-Tisa se investeşte în reţelele de canalizare din Bonţida (Cluj) şi Păuleşti (Satu Mare).

În cadrul Proiectului ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi sunt prevăzute plantări de perdele forestiere de protecţie. Până acum s-au plantat peste 130 de hectare de perdele forestiere.

Campania de promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul  poluării cu nitraţi şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale.

Proiectul este finantat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi Facilitatea Globală de Mediu (GEF), care au acordat României un împrumut, respectiv un Ajutor financiar nerambursabil.

Scopul campaniei este de a induce schimbări comportamentale la nivel de individ şi grup pentru un control al poluării cu nutrienţi, dar mai ales pentru identificarea de soluţii viabile pentru protejarea în viitor a poluării apelor cu nitraţi şi nitriţi.

Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este îmbunătătirea calitătii vietii prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii agriculturii si crearea de perdele forestiere de protectie.

Aceste măsuri elimină riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă contaminată şi promovează utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant.

foto: www.ziuaveche.ro

Comentarii

  1. Cristi spune:

     

    Nu e de gluma cu concentratia  mare de nitriti in apa de baut din zonele
    rurale.Dar nici nu putem sa stam si sa ne vaitam.Oamenii responsabili,asa cum
    sunt cei de la Ministerul Mediului,trec efectiv la actiune.Sper ca demersurile
    lor sa fie bine primite de locuitorii din mediul rural.

  2. Vasi spune:

    Gunoiul de grajd trebuie sa se intoarca la menirea de baza,adica ingrasamant.Apa trebuie sa ramana curata,iar pentru acest lucru se investesc bani si munca multa.Sa nu ne batem joc de noi insine!