Bani europeni pentru protejarea a peste 10.000 de lilieci care hibernează în Peștera Tăușoare

Mai multe specii de lilieci din Peștera Tăușoare, cea mai adâncă din România, care numără în total peste zece mii de exemplare, vor fi protejate printr-un proiect european de management eficient al sitului, finanțat cu peste un milion de lei.

Custodele Peșterii Tăușoare, Crin Triandafil Theodorescu, a declarat, joi, într-o conferință de presă, că până în prezent au fost identificate patru specii de lilieci în peșteră – liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic și liliacul cărămiziu, dar a apreciat că probabil sunt mai multe.

“Liliecii reprezintă principalul motiv pentru care ne-am străduit să facem acest proiect și principalul obiectiv al protejării. În Peștera Tăușoare avem patru specii de lilieci atestate științific și cel puțin șase pe care nu am reușit să le surprindem, dar condițiile de mediu ne îndreptățesc să credem că sunt acolo”, a spus Theodorescu.

El a declarat că, deși oamenii consideră că liliecii sunt “mamifere bizare”, din punct de vedere antropic au o importanță deosebită.

“Oamenii de știință au făcut un calcul și au aflat că, dacă ar dispărea toți liliecii din Europa, producția agricolă ar fi diminuată cu 40 la sută. De aceea, UE are o legislație pentru protecția chiropterelor foarte severă, la care România, după aderare, s-a aliniat. În virtutea acestei legislații, ne străduim să creăm un cadru de management pentru protecția acestor chiroptere”, a spus el.

Theodorescu a spus că în Peștera Tăușoare sunt doar colonii de hibernare.

“Avem o populație de peste 10.000 de exemplare din cel puțin patru specii diferite. Sunt niște animale care hibernează fie solitar, fie în colonii mai ample ca să-și mențină căldura”, a spus el.

Potrivit sursei citate, Peștera Tăușoare este “un ecosistem complex care a suscitat și suscită interesul specialiștilor din întreaga lume”. Ea este situată în apropierea Parcului Național Munții Rodnei, sub Masivul Bârlea, fiind descoperită în 1955.

“La ora actuală, din ceea ce cunoaștem, avem cea mai adâncă peșteră din România la capitolul peșteri orizontale, cu 415 metri diferență altitudinală, și avem peste 20.000 de metri de galerii. Este una dintre cele mai impresionante peșteri din România, dar totodată este una dintre cele mai grele din punct de vedere sportiv”, a spus el.

Theodorescu a menționat că principalele atracții din Peștera Tăușoare sunt “podoabele de peșteră” sau speleotemele, iar din această categorie fac parte cele calcicitice, una fiind numită “Altarul”, dar și “bilele de Tăușoare”.

“Discutăm despre niște noduli carbonatici, unici pe plan mondial. Am avut cercetători din Spania care au cerut să vadă nodulii aceștia și li s-au închinat de parcă ar fi fost niște odoare de mare preț. Nicăieri în lume nu există această formă. S-au format în niște matrice pe plajele care acum 55 de milioane de ani se aflau pe teritoriul țării noastre”, a declarat Crin Triandafil Theodorescu.

El a spus că mai există și o altă categorie de speleoteme, sulfatice, foarte rare în peșterile din România.

“Florile de gips, impropriu numite flori de piatră. Sunt foarte sensibile, iar rata lor de creștere pe care am măsurat-o în ultimii zece ani este de un milimetru la o sută de ani. Imaginați-vă până ajung la 15 centimetri de cât timp au nevoie”, a declarat el.

Tot în Peștera Tăușoarelor se găsește și mirabilitul, fiind singura din țară care are acest tip de mineral “foarte sensibil”. De asemenea, aici au fost descoperite oasele unui urs de peșteră care a dispărut – “Ursus spealaeus”.

“Acest urs există în foarte multe peșteri din România, dar în Peștera Tăușoare, pentru prima dată, ursul contemporan despre care se credea că se trage din Ursus spealaeus are oasele amalgamate cu cele ale ursului de peșteră”, a declarat el.

Peștera mai are patru râuri subterane.

“Toate aceste râuri intră prin pachetele de calcar în peșteră. Dacă plouă foarte mult la suprafață, diferența de debit se revarsă în bazinul hidrografic suprateran. În consecință, în Peștera Tăușoarelor, datorită acestor sisteme de absorție a apei, niciodată nu vom fi în pericol de viitură sau de inundații. În plus, apa este de o calitate foarte bună. Aproximativ 4.000 de oameni o beau în fiecare zi. Toată comuna Telciu bea apă de la captarea realizată la Pârâul Rece, adică în zona în care ies din peșteră”, a declarat el.

Proiectul “Sistem de management eficient al sitului de importanță comunitară al ariei protejate de interes național Peștera Tăușoare” este în valoare de 1,17 milioane de lei. Finanțarea este asigurată din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Sectorial Mediu Axa prioritară 4. Durata de implementare este de 30 de luni.

Leave a comment