FLORIN CHEREJI: Puncte de vedere

Ca cetățean al municipiului Bistrița, căruia îi pasă de ce se întâmplă în orașul natal, îmi permit să adresez autorităților locale două propuneri.

În primul rând, aș propune cumpărarea de către municipiu a terenului situat pe str. Industriei și structurii construcției parțial demolate pe care firma Dedeman le-a scos la vânzare. Propun ca orașul să înființeze acolo un incubator de afaceri care să vină în sprijinul firmelor mici și mijlocii, în special start-up.

Costurile înființării incubatorului de afaceri de pe str. Industriei nu ar fi semnificative, toate utilitățile sunt disponibile, iar pentru amenajarea pereților exteriori și interiori se pot folosi panouri prefabricate.

Spațiul se poate compartimenta în module în funcție de solicitările antreprenorilor, cu contorizarea separată a utilităților.

Ca mod de funcționare a incubatorului de afaceri, propun prioritate la închiriere pentru firmele nou înființate de către tineri, cu o perioadă de grație la plata chiriei de cel puțin un an, chiriașii având obligația achitării utilităților pe care le folosesc.

Plecând de la constatarea recentă a unui concitadin al nostru, dl. Cristian Munthiu, că salariile la Bistrița sunt cu mult mai mici decât în București, Cluj-Napoca sau alte orașe din țară, propun ca un alt criteriu de acordare a facilităților să fie domeniul de activitate al firmelor care solicită spațiu de lucru în incubatorul de afaceri, spre exemplu firmele din domeniul IT să aibă perioadă de scutire de chirie 5 ani. Atrăgând firme cu profil cu salariul mult peste salariul mediu pe economie, bugetul municipiului va avea câștig imediat din impozitul pe salariu, chiar dacă scutirea de chirie va fi pe o perioadă mai lungă.

Orice loc de muncă nou creat este bun pentru bistrițeni, dar cred că trebuie o strategie de încurajare a acelor firme care pot plăti salarii bune. IT-ul este numai unul dintre aceste domenii. Poate astfel se vor întoarce acasă acei tineri care câștigă concursuri naționale și internaționale la informatică, matematică sau fizică, cu care ne mândrim an de an. Cunosc mulți tineri plecați din Bistrița care conduc filiale ale unor multinaționale puternice în domeniul IT locate la Cluj-Napoca, București sau Timișoara sau sunt în centralele acestor mari companii. De ce să nu le oferim un spațiu în Bistrița natală unde să înființeze filiale sau să-și înființeze propriile lor firme.

Sigur că nu numai IT-ul trebuie încurajat, sunt atâtea alte activități care nu necesită spații mari, sunt mulți tineri cu idei extraordinare dar care nu au capitalul necesar să și le pună în aplicare.

Pe lângă beneficiile pentru mediul de afaceri, reabilitarea acelei construcții ar rezolva și o problemă urbanistică.

Nu creează zonă de aglomerare fiind mult spațiu liber pentru amenajarea parcării pentru un număr mare de autovehicule, fie autoturisme fie autoutilitare pentru transportul de marfă.

Deloc de neglijat ar fi faptul că am putea contribui astfel la ridicarea nivelului de pregătire intelectuală a cetățenilor municipiului, o parte dintre „creierele” originare din Bistrița să rămână acasă.

În al doilea rând, aș propune să se renunțe la amenajarea pârtiei de schi de pe Dealul Cocoș și participarea municipiului Bistrița, inclusiv financiară, la construcția unei pârtii de schi în Munții Bârgăului sau Călimani, împreună cu Consiliul județean și comunele de pa Valea Bârgăului. Această participare directă și în contextul anunțatei creări a zonei metropolitane a municipiului Bistrița.

 

Nu pot să dau cea mai fezabilă variantă, dar pot enumera câteva, cu avantaje și dezavantaje:

 

  1. Bistricioru

Are cele mai bune condiții naturale pentru un domeniu schiabil de interes național (altitudine, expunere, condiții climaterice), dar este cam departe de Bistrița și de drumurile de acces.

  1. Surpătura ! Casar (variantă pe care mi-a sugerat-o prof. Remus Bude)

Accesul din DN Bistrița ! Suceava, la circa 2 km de Valea Străjii. Este foarte aproape de șoseaua națională, are altitudine, expoziție nordică.

  1. Dălbidan

Are condiții naturale apropiate de cele de la Bistricior. Accesul este , și în acest caz, destul de dificil.

  1. Bistrița-Bârgăului

Sunt câteva poieni, cu expunere nordică, situate între Bistrița-Bârgăului și Cușma. Nu au condițiile de altitudine ale variantelor anterioare, dar sunt mult mai aproape de oraș.

 

E păcat să nu valorificăm condițiile naturale care există la noi în județ. Cunosc direct aproape toate „domeniile schiabile” din nordul Transilvaniei, precum și pe cele din jud. Suceava. Nicăieri nu sunt condiții naturale ca la primele trei pe care le-am enumerat (cu excepția celor de la Borșa, dar care sunt în decădere totală). Nici Șuior sau Cavnic din Maramureș, nici Toplița, Borsec, Bucin, Praid, Sovata din Mureș-Harghita sau Băișoara sau Arieșeni din Munții Apuseni nu au astfel de condiții. O pârtie la 30 km de Bistrița, cu nocturnă, ar avea clienți în fiecare zi, nu numai în week-end.

 

Cu siguranță am avea mult mai mulți turiști 4 ! 5 luni pe an în județ numai pentru schi. Pe lângă bistrițeni sunt sigur că ar veni mulți schiori din Cluj sau Tg.Mureș. De asemenea mulți ar renunța la schi în Austria, Slovacia, Italia, Franța sau chiar Ucraina (Bukovel) și ar rămâne acasă pentru vacanța de iarnă.

 

Adrian Florin Chereji

Join the Conversation

4 Comments

  1. Daaa, toti puritanii apar sa comenteze !  :)) Multa ipocrizie este si aici in sat! Stau si ma scarbesc cum o gramada de postaci stiu sa distruga ideile altora. Daca ar veni si ei cu alte idei mai bune , ar fi altceva, dar… Felicitari, doua idei bune care ar trebui luate in considerare!!

  2. Sa spuna hotu de chereja cind a fost primar in afara de a fura ce a facut ,bine ca bate din gura cind vrea sa faca alti ceva pentru orasul astra ,sa/i fie rusine nu mai scapam odata de hotii astea batai dumnexeu acuma ca ii post ,felicitari la CRETU si sa/i termine ca pe niste insecte mizerabili sa faca si centura sa moara dusmani ,

Leave a comment