Adrian Florin Chereji – primul PRIMAR liber al Bistritei are sugestii pentru orasul drag

OPINII DE CETĂÅ¢EAN

Având în vedere faptul că în data de 21 iunie 2013 suntem invitați la dezbaterea publică privind Planul urbanistic general al municipiului Bistrița și Regulamentul de urbanism al municipiului, îmi permit să vin cu câteva comentarii și propuneri, în fața opiniei publice bistrițene, prin publicarea în principalele canale de mas-media bistrițene și pe contul meu de facebook, deoarece nu sunt sigur că voi putea participa la ședința din 21 iunie 2013.

În cazul în care programul îmi va permite, voi fi prezent să-mi susțin punctele de vedere și propunerile pentru PUG și Regulamentul de urbanism.

Recunosc că nu am aprofundat toată documentația aferentă PUG și Regulamentului de urbanism ce se află în dezbaterea publică. Este un volum foarte mare de informație și trebuie mult timp ca să poți afirma că ai studiat profund această temă, care este foarte importantă pentru dezvoltarea municipiului Bistrița în următoarele decenii și care poate lăsa amprente pentru câteva secole de acum încolo.

Îmi permit să fac o apreciere generală asupra documentației care este la dispoziția publicului: două dosare stufoase, cu multe generalități, care folosesc metoda consacrată „copy-paste” ( la mare respect în România), fără a o adapta la realitățile municipiului Bistrița.

Știam că râul Bistrița ardeleană, care străbate orașul nostru, izvorăște din Munții Călimani, de sub vârful Bistricioru, dar am avut un mare regret să aflu, din această lucrare plătită cu mulți bani, că Bistricioru are altitudinea de 562 m, când  știu sigur că Bistricioru are altitudinea de 1990 m ( izvorul râului fiind la cca 1600 m).

Sunt foarte multe argumente în a susține că documentația este foarte superficială. Vă mai dau un exemplu: la pag. 15 din Regulament, cap I.81 este următoarea prevedere:

„ Interzicerea autorizării executării construcțiilor în zonele expuse la riscuri este interzisă până în momentul diminuării, respectiv eliminării riscului respectiv din zona respectivă”

Analizați vă rog, nu atât gramatical, cât în minima logică urbanistică, interdicția de mai sus.

După cum am menționat sunt multe alte aspecte care mă îndreptățesc să afirm că documentația este copy-paste (se poartă în România), sunt pasaje unde sunt menționate municipiile Târgoviște sau Ploiești, în loc de Bistrița. Numai privind din această prismă, lucrarea ar trebui refuzată și atribuită altui proiectant, care cunoaște realitățile bistrițene.

Analiza SWAT privind dezvoltarea municipiului Bistrița nu are nici un element specific municipiului nostru, sunt convins că a fost copiată din planurile urbanistice ale altor orașe.

Trecând concret la câteva prevederi ale PUG 2013, fac următoarele aprecieri:

  1. INTRAVILANUL ORAȘULUI BISTRIÅ¢A

I.1 Mi se pare  ciudat faptul că perimetre cu construcții sunt lăsate în extravilan(poate cel mai elocvent exemplu este perimetrul situat între drumul ce duce la Sigmir și pădurea Schulerwald, unde sunt multe case/vile care nu sunt introduse în intravilan) dar apar, pe ici pe acolo ( pe unde au case/vile persoane care au reușit să-i convingă pe autorii PUG) mici insule de intravilan la câteva sute de metri de perimetrul construibil. Mă întreb, de ce X care are o casă la cca 200 m de drumul Bistrița-Ghinda este propus pentru intravilan, iar tot drumul de acces până la această casă este extravilan??? Numai că-l cheamă XYZ sau că are o palincă bună pentru protocol (fără a face referire la alte posibile recompense materiale sau de altă natură).

2. Salut faptul că pădurea Schulerwald este propusă pentru a fi introdusă în intravilanul orașului Bistrița, ca spațiu verde ! pădure de agrement. Vin cu întrebarea: de ce nu este propunerea de a intra în intravilan, ca spațiu verde- pădure de agrement, și pădurea Codrișor (Schifferberg) ? Există plan urbanistic zonal pentru amenajarea pădurii Codrișor și a malurilor râului Bistrița ca zonă de agrement. De ce nu este luat în considerare acest PUZ? Pentru faptul că se susține și de cei ce propun noul PUG aberația cu șoseaua de centură prin Dealul Codrișor???

Am auzit comentarii că pădurea Codrișor nu poate intra în intravilan pentru că ar fi încălcate prevederi ale Codului Silvic. Oare cum,aceleași reguli permit introducerea pădurii Schulerwald în intravilan iar pădurea Codrișor nu poate fi intravilan al orașului?

Susțin ferm că pădurea Codrișor(Schifferberg) este mai accesibilă ca spațiu verde pentru bistrițeni, are tradiție în acest sens (până în 1970 era efectiv o extindere a parcului municipal, mulți ani serbările câmpenești de 1 Mai sau 23 august erau organizate în poiana lui Becheș, deasupra dealului Codrișor.

Aberația cu șoseaua de centură prin dealul Codrișor trebuie să fie abandonată.

Argumente:

  1. Distrugem o zonă de agrement importantă pentru Bistrița (dealul Codrișor)
  2. Am aduce un factor poluant major (o arteră de circulație de mare trafic) foarte aproape de centrul orașului (3-400 m în linie dreaptă de axa centrală a orașului Bistrița)

3. Nu se rezolvă problema tranzitului peelațiade trafic foarte importantă : București- Brașov- Tg-Mureș spre Valea Someșului și Maramureșul istoric; tot acest flux auto va trebui să folosească actuala șosea de centură; nu știu cât reprezintă acest flux de trafic, dar sunt convins că este foarte important.

  1. Propuneri pentru Regulamentul de urbanism

Pentru a diminua efectele nocive ale intervențiilor la rețelele subterane ( apa/canal/gaz/electricitate) propun următoarele prevederi în Regulamentul de urbanism:

  1. Primăria municipiului Bistrița trebuie să notifice/înștiințeze cu 12 luni înainte de reparația capitală/reabilitarea unei străzi toți proprietarii de terenuri de pe acea stradă pentru a-și realiza branșamentele de utilități până la limita proprietăților; după reabilitarea străzii respective fiind interzise orice lucrări de branșament la rețelele utilitare (doar cu foraj subteran sau cu refacerea integrală a stratului asfaltic pe strada respectivă)
  2. Primăria municipiului Bistrița trebuie să notifice  proprietarii de rețele edilitare subterane cu 12 luni înainte de reparația capitală/reabilitarea unei străzi pentru ca aceștia să ia măsurile ce se impun pentru elimina riscul de intervenții accidentale la aceste rețele. În cazul în care proprietarii rețelelor subterane de pe străzile reabilitate de Primăria municipiului Bistrița vor avea intervenții pe durata de 15 ani de la reabilitarea străzii, vor fi obligate să repare covorul asfaltic pe întreaga suprafață  a străzii, nu numai în zona defectului.

 

  1. Pentru a elimina o sursă importantă de praf în oraș propun introducerea, în Regulamentul de urbanism a următoarelor prevederi:
  1. Autorizația de construcție va fi emisă numai după ce solicitantul dovedește faptul că are contract cu firmă specializată în colectarea și transportul deșeurilor de șantier în containere adecvate;
  2. Se interzice depozitarea materialelor de construcție (nisip,mortar, etc) pe spațiul public sau privat direct pe sol;
Florin Chereji, cetatean al mun.Bistrita

Leave a comment