20/09/2017

Adrian Florin Chereji – primul PRIMAR liber al Bistritei are sugestii pentru orasul drag

OPINII DE CETĂŢEAN

Având în vedere faptul că în data de 21 iunie 2013 suntem invitaţi la dezbaterea publică privind Planul urbanistic general al municipiului Bistriţa şi Regulamentul de urbanism al municipiului, îmi permit să vin cu câteva comentarii şi propuneri, în faţa opiniei publice bistriţene, prin publicarea în principalele canale de mas-media bistriţene şi pe contul meu de facebook, deoarece nu sunt sigur că voi putea participa la şedinţa din 21 iunie 2013.

În cazul în care programul îmi va permite, voi fi prezent să-mi susţin punctele de vedere şi propunerile pentru PUG şi Regulamentul de urbanism.

Recunosc că nu am aprofundat toată documentaţia aferentă PUG şi Regulamentului de urbanism ce se află în dezbaterea publică. Este un volum foarte mare de informaţie şi trebuie mult timp ca să poţi afirma că ai studiat profund această temă, care este foarte importantă pentru dezvoltarea municipiului Bistriţa în următoarele decenii şi care poate lăsa amprente pentru câteva secole de acum încolo.

Îmi permit să fac o apreciere generală asupra documentaţiei care este la dispoziţia publicului: două dosare stufoase, cu multe generalităţi, care folosesc metoda consacrată „copy-paste” ( la mare respect în România), fără a o adapta la realităţile municipiului Bistriţa.

Ştiam că râul Bistriţa ardeleană, care străbate oraşul nostru, izvorăşte din Munţii Călimani, de sub vârful Bistricioru, dar am avut un mare regret să aflu, din această lucrare plătită cu mulţi bani, că Bistricioru are altitudinea de 562 m, când  ştiu sigur că Bistricioru are altitudinea de 1990 m ( izvorul râului fiind la cca 1600 m).

Sunt foarte multe argumente în a susţine că documentaţia este foarte superficială. Vă mai dau un exemplu: la pag. 15 din Regulament, cap I.81 este următoarea prevedere:

„ Interzicerea autorizării executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri este interzisă până în momentul diminuării, respectiv eliminării riscului respectiv din zona respectivă”

Analizaţi vă rog, nu atât gramatical, cât în minima logică urbanistică, interdicţia de mai sus.

După cum am menţionat sunt multe alte aspecte care mă îndreptăţesc să afirm că documentaţia este copy-paste (se poartă în România), sunt pasaje unde sunt menţionate municipiile Târgovişte sau Ploieşti, în loc de Bistriţa. Numai privind din această prismă, lucrarea ar trebui refuzată şi atribuită altui proiectant, care cunoaşte realităţile bistriţene.

Analiza SWAT privind dezvoltarea municipiului Bistriţa nu are nici un element specific municipiului nostru, sunt convins că a fost copiată din planurile urbanistice ale altor oraşe.

Trecând concret la câteva prevederi ale PUG 2013, fac următoarele aprecieri:

  1. INTRAVILANUL ORAŞULUI BISTRIŢA

I.1 Mi se pare  ciudat faptul că perimetre cu construcţii sunt lăsate în extravilan(poate cel mai elocvent exemplu este perimetrul situat între drumul ce duce la Sigmir şi pădurea Schulerwald, unde sunt multe case/vile care nu sunt introduse în intravilan) dar apar, pe ici pe acolo ( pe unde au case/vile persoane care au reuşit să-i convingă pe autorii PUG) mici insule de intravilan la câteva sute de metri de perimetrul construibil. Mă întreb, de ce X care are o casă la cca 200 m de drumul Bistriţa-Ghinda este propus pentru intravilan, iar tot drumul de acces până la această casă este extravilan??? Numai că-l cheamă XYZ sau că are o palincă bună pentru protocol (fără a face referire la alte posibile recompense materiale sau de altă natură).

2. Salut faptul că pădurea Schulerwald este propusă pentru a fi introdusă în intravilanul oraşului Bistriţa, ca spaţiu verde – pădure de agrement. Vin cu întrebarea: de ce nu este propunerea de a intra în intravilan, ca spaţiu verde- pădure de agrement, şi pădurea Codrişor (Schifferberg) ? Există plan urbanistic zonal pentru amenajarea pădurii Codrişor şi a malurilor râului Bistriţa ca zonă de agrement. De ce nu este luat în considerare acest PUZ? Pentru faptul că se susţine şi de cei ce propun noul PUG aberaţia cu şoseaua de centură prin Dealul Codrişor???

Am auzit comentarii că pădurea Codrişor nu poate intra în intravilan pentru că ar fi încălcate prevederi ale Codului Silvic. Oare cum,aceleaşi reguli permit introducerea pădurii Schulerwald în intravilan iar pădurea Codrişor nu poate fi intravilan al oraşului?

Susţin ferm că pădurea Codrişor(Schifferberg) este mai accesibilă ca spaţiu verde pentru bistriţeni, are tradiţie în acest sens (până în 1970 era efectiv o extindere a parcului municipal, mulţi ani serbările câmpeneşti de 1 Mai sau 23 august erau organizate în poiana lui Becheş, deasupra dealului Codrişor.

Aberaţia cu şoseaua de centură prin dealul Codrişor trebuie să fie abandonată.

Argumente:

  1. Distrugem o zonă de agrement importantă pentru Bistriţa (dealul Codrişor)
  2. Am aduce un factor poluant major (o arteră de circulaţie de mare trafic) foarte aproape de centrul oraşului (3-400 m în linie dreaptă de axa centrală a oraşului Bistriţa)

3. Nu se rezolvă problema tranzitului peelaţiade trafic foarte importantă : Bucureşti- Braşov- Tg-Mureş spre Valea Someşului şi Maramureşul istoric; tot acest flux auto va trebui să folosească actuala şosea de centură; nu ştiu cât reprezintă acest flux de trafic, dar sunt convins că este foarte important.

  1. Propuneri pentru Regulamentul de urbanism

Pentru a diminua efectele nocive ale intervenţiilor la reţelele subterane ( apa/canal/gaz/electricitate) propun următoarele prevederi în Regulamentul de urbanism:

  1. Primăria municipiului Bistriţa trebuie să notifice/înştiinţeze cu 12 luni înainte de reparaţia capitală/reabilitarea unei străzi toţi proprietarii de terenuri de pe acea stradă pentru a-şi realiza branşamentele de utilităţi până la limita proprietăţilor; după reabilitarea străzii respective fiind interzise orice lucrări de branşament la reţelele utilitare (doar cu foraj subteran sau cu refacerea integrală a stratului asfaltic pe strada respectivă)
  2. Primăria municipiului Bistriţa trebuie să notifice  proprietarii de reţele edilitare subterane cu 12 luni înainte de reparaţia capitală/reabilitarea unei străzi pentru ca aceştia să ia măsurile ce se impun pentru elimina riscul de intervenţii accidentale la aceste reţele. În cazul în care proprietarii reţelelor subterane de pe străzile reabilitate de Primăria municipiului Bistriţa vor avea intervenţii pe durata de 15 ani de la reabilitarea străzii, vor fi obligate să repare covorul asfaltic pe întreaga suprafaţă  a străzii, nu numai în zona defectului.

 

  1. Pentru a elimina o sursă importantă de praf în oraş propun introducerea, în Regulamentul de urbanism a următoarelor prevederi:
  1. Autorizaţia de construcţie va fi emisă numai după ce solicitantul dovedeşte faptul că are contract cu firmă specializată în colectarea şi transportul deşeurilor de şantier în containere adecvate;
  2. Se interzice depozitarea materialelor de construcţie (nisip,mortar, etc) pe spaţiul public sau privat direct pe sol;
Florin Chereji, cetatean al mun.Bistrita