Un bistrițean cucerește Hollywood-ul!

munteanu2 Actorul bistrițean, Tudor Munteanu, și-a luat viața în piept și a plecat la Los Angeles. De atunci viața sa e plină de experiențe frumoase, are lângă el persoane de la care are ce învăța, fiind parte din cea mai mare industrie a filmului.

Tudor Munteanu are 29 de ani și este absolvent  al Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografie „I.L. Caragiale”, Bucuresți. In 2008 a obtinut o bursa pentru masterat la „California Institute of the Arts”, (CalArts), iar dupa un an s-a transferat la American Academy of Dramatic Arts, in Los Angeles, institutie pe care a absolvit-o in 2012.

Tudor a debutat, ca amator, pe scena Casei Municipale de Cultura „George Cosbuc”, fiind membru al trupei de teatru „Experiment”. Ca profesionist a debutat pe scena Teatrului de Comedie din Bucuresti, unde a avut placerea de a juca in doua piese in stagiunea 2005-2006. In perioada 2005 – 2008 a continuat sa apară și in alte piese si proiecte de teatru pe alte scene precum Teatrul Nottara, Studioul de Teatru Cassandra, Teatrul Luni de la Green Hours si o piesa-eveniment la Teatrul National Bucuresti.

In 2007 o piesa de teatru-dans, produsa si regizata impreuna cu patru  fosti colegi de facultate a fost laureata cu premii pentru „Cel Mai Bun Spectacol” la Gala Tanarului Actor HOP, Mangalia, 2007 si „Le Meilleure Choregraphie” la Festivalul de Teatru International de la Casablanca”, Casablanca, Maroc, 2007. In aceiasi perioada Tudor Munteanu  a mai jucat in doua filme, reclame tv si in rol principal intr-un sit!com care din pacate nu s-a difuzat.

In Los Angeles bistrițeanul a jucat in cateva filme de scurt metraj, o emisiune serial si un serial pe internet produs de Paramount Pictures.munteanu1

„ Cu privire la rolurile jucate, nu am unul preferat. Fiecare rol pe care l-am facut, mai mare sau mai mic, a constituit un pas inainte in cariera si nu in ultimul rand un plus de exprienta profesionala. „Cele mai importante” roluri ale carierei sper să fie inca inaintea mea, in viitor.     Inca mai astept acel rol. Incerc sa fiu cat mai versatil ca actor, vreau sa „imbrac” cat mai multe „haine” de culori cat ma diferite intre ele. Vreau sa ma pliez pe fiecare rol cat pot de bine si nu sa astept rolul ideal”, ne-a declarat Munteanu.

Referitor la plecarea sa din România și lucrurile care l-au condus acolo, Tudor ne-a mărturisit că „pur si simplu mi-am dorit sa vad daca se poate mai mult. Nu am plecat pentru ca am crezut ca era rau in Romania. Din contra, lucrurile incepusera sa se miste. Jucasem pe cateva scene, filmasem in cateva productii, iar contextul general parea unul favorabil. Multe productii internationale incepusera sa se filmeze in studiourile si locatiile din Romania, iar cinematografia romaneasca se afla intr-o continua ascensiune, fapt recunoscut pe plan international. Existau perspective. Pur si simplu am vrut sa vad daca e loc de mai mult. De la acea distanta, Hollywood-ul si lumea filmului de aici pareau un lucru foarte intimidant pentru mine; mult prea mare si mult prea departe. Aceasta perspectiva m-a facut insa si curios in acelasi timp”. Și acum bistrițeanul se bucură că și-a urmat curiozitatea.

In 2008 bistrițeanul a făcut un efort financiar pentru a pleca la New York, unde a sustinut o auditie in fata a peste 40 de facultati americane cu programe de masterat in actorie. Norocul a facut ca facultatea care sa ma doreasca cel mai mult sa se afle in California, foarte aproape de Hollywood.

„Raman la parerea ca in esenta situatia nu e chiar atit de diferita. Dimensiunile sunt ridicate la patrat aici si spectrul e mai larg la ambele capete. Ia mai mult timp sa te remarci pentru ca distanta pana la varf e atit de mare aici.

Si aici ca si in Romania sunt actori care au succes si reusesc sa obtina castiguri financiare mari de pe urma actoriei, la fel cum exista si actori care stau la coada si nu reusesc sa profeseze intr-un mod care sa le asigure un trai decent. In Romania sunt poate o mie de actori care incerca sa isi faca loc in poate zece, douazeci de productii de film si TV pe an. Aici industria de film si televiziune împreună cu alte proiecte de film independente, produc poate cateva sute, de productii pe an in toata America, iar sindicatul actorilor de aici cuprinde in jur de 160.000 de membri: 85% dintre acestia, daca va vine sa credeti, nu sunt angajati la orice perioada din an.

La fel si cu teatrul: daca esti pe Broadway si alte cateva teatre de acelasi calibru e superb. Daca nu, e greu. In tarile Europene teatrul este sustinut financiar de catre stat: avem atatea teatre in Bucuresti si in orasele mari carora li se aloca un anume buget din partea statului. Sunt atatia actori care chiar daca nu joaca tot timpul, sunt platiti lunar ca angajati permanenti.  In America suportul pentru teatru din partea guvernului pur si simplu nu exista. Nu exista un compartiment in guvernul American care sa aloce bugete pentru teatre. Institutia de Teatru National nu exista. Toate productiile incerca sa isi atraga suport financiar din sectorul privat. Cu toate astea lumea se descucra, se fac campanii de strangeri de fonduri, se atrag investitori, sponsori etc. Noi actori apar in lumina in fiecare an si se impun pe scene sau pe marile ecrane. Totul e posibil in America, dar nimic nu se intampla pe cai usoare”, așa ne-a explicat Tudor Munteanu, diferența dintre România și SUA, la capitolele la care se pricepe cel mai bine și cărora le-a dedicat întreaga sa viață, teatrul și actoria.

Bistrițeanul își dorește sa continue ascensiunea pe scara de acolo, cate un pas in fiecare zi. De asemenea ar vrea ca din când în când să vină în România, să joace și aici.

 

Claudia Dunca

Leave a comment