22/09/2017

20ème FESTIVAL INTERNATIONAL DE FOLKLORE « Nunta Zamfirei » à Bistrita (Roumanie) du 26 au 29 juillet 2015

La 20ème édition du traditionnel Festival International de Folklore « Nunta Zamfirei », de Bistrita en Roumanie, a eu lieu du 26 au 29 juillet 2015 sous la direction du Professeur Dorel Cosma.

Le remarquable programme d’animations et de spectacles a réuni des groupes folkloriques du monde entier avec les délégations de l’Algérie, la Bulgarie, la France, Israël, l’Italie, l’Espagne, la Pologne, la Serbie, la Turquie et l’Ukraine.

Tout au long du Festival, des démonstrations de danse ont été assurées par les différents quartiers de la ville. La fête a battu son plein avec, à 20h00, chaque soirée, une féérie de couleurs et de rythme sur la superbe estrade en plein air du Festival.

Parmi les évènements prévus, une cérémonie religieuse s’est tenue à la cathédrale gréco-catholique de Bistrita, l’opéra « Les noces de Figaro » a été interprété par l’ensemble « Operei Romane din Craiova », une visite de l’exposition des « objets traditionnels » a été organisée au Centre Culturel « Casa cu lei ».

Le 29 juillet 2015 était en même temps le « Jour de l’Hymne National » et la journée de clôture du Festival.

A 09H00, les acteurs du Festival ont assisté à la cérémonie de la célébration du « Jour de l’Hymne National » avec une bénédiction religieuse et un défilé militaire. A cette occasion, l’auteur de l’Hymne, Andrei Marasanu a été honoré par sa ville.

Une réception officielle s’est ensuite tenue dans le Salon d’Honneur de la Mairie de Bistrita avec le Primar Ovidiu Theodor Cretu, les représentants des groupes folkloriques et les personnalités culturelles venues d’Allemagne, de Bulgarie, de Croatie, d’Egypte, d’Espagne, de France, de Grèce, d’Italie.

La grandiose soirée de clôture a été organisée sur l’estrade magnifiquement décorée.

Avec l’animation de la très célèbre Juliana Tudor, plusieurs chanteurs connus dont Cristian Pomchaci, Sava Negrean-Brudascu et Aurel Tamas, se sont exprimés tout au long du spectacle qui a duré cinq heures.

Les présentateurs Doris Gita et Mihaï Berbunshi ont agrémenté la soirée où chaque groupe folklorique a présenté une dernière fois ses superbes danses et réalisations scéniques.

Le final a vu les enfants et le public « entrer dans la ronde » autour du chanteur populaire Aurel Tamas.

Puis un éblouissant feu d’artifice a conclu avec bonheur le merveilleux Festival International de Folklore « Nunta Zamfirei ».

Le Professeur Dorel Cosma et le Maire de Bistrita Ovidiu Theodor Cretu sont à féliciter pour le succès du 20ème Festival. L’équipe d’organisation a fait un travail formidable assurant le public d’un sourire toujours bienveillant. Les groupes folkloriques ont apporté l’éclat de leurs couleurs, de leur dynamisme et de leur élégance. Le bonheur du public, venu très nombreux à chaque spectacle, était perceptible à tout instant.

 

Article de Joël CONTE, le 30 juillet 2015

 

 

 

SA DIVINE LUMIERE

 

 

20 ans de danses et de couleurs :

Au cœur de Bistrita respire le bonheur.

20 ans de rythme et d’émotions :

Au cœur de l’Ardeal vibre la tradition.

20 ans de grâce et d’élégance :

Et la Transylvanie danse.

20 ans de rire et de musique :

La Roumanie vit des instants magiques.

Car avec l’IGF(*), c’est la ronde fleurie

Des groupes folkloriques et de leurs fééries

Qui rayonnent toujours tout autour de la Terre

Pour offrir au soleil sa divine lumière.

 

(*)Union Internationale des Fédérations de  groupes folkloriques

 

Poème de Joël CONTE

11781777_815230128573658_2996222907025698741_n 11826035_815231751906829_8294269761060761644_n

ELENA M. CÎMPAN ȘI ”DULCELE (SĂU) AMAR”

Cândva spuneam și scriam că Elena M Cîmpan scrie ca un elev care așteaptă să primească nota 10. Se pare că poetei i-a plăcut remarca și a așezat-o drept motto la unul dintre poemele sale, poeme care compun volumul întitulat DULCELE MEU AMAR.
Am recitit de curând cartea, care a apărut la Editura Eikon în 2009. De atunci, de la apariția cărții acesteia, Elena M Cîmpan a mai adăugat destule alte volume de poezie pe raftul din biblioteca sa personală, și totuși, a rămas fidelă crezului său poetic, pe care, la pagina 146 , îl găsim în poemul intitulat chiar așa: elena m.cîmpan. Iată mărturisirea-i, una de credință: ,,elena m. Cîmpan scrie, când scrie/ ca un orb/ grăbit să nu se ia lumina…/ . Eu aș adăuga, ,,grăbit să nu i se ia lumina,,/ și cred că nu greșesc prea tare când spun că Elena M.Cîmpan scrie grăbit ca și cum lumina sa lăuntrică este măsurată de o Divnitate a Poemului și ea știe că timpul nostru pe pământ este dăruit cu parcimonie.
În acest comtext, cel al prețuirii fiecărei secunde ce ne-a fost dată, poeta este o pantagruelică a timpului său liric; scrie mult, scrie foarte bine și, ceea ce o deosebește de multi alți confrați de contigent, ea scrie doar ceea ce simte, ceea ce trăiește.
Nimic din forma-i poetică nu este de fațadă, nu scrie pentru a deveni poetă, ea scrie pentru că este Poetă.
,,Scriu / din milocul inimii/ ca dintr-o biserică/ așezată pe deal”, mărturisește pe o altă pagina din cartea la care fac acum și aici referință.
Pentru Elena M. Cîmpan, poezia este viață și religie, sacru și profan, un conglomerat organic parcă , în care strălucește praf de stele.
,,Dulcele meu amar,, este o poezie de dragoste evidentă, dar dincolo de declaraţii poetice definitorii unei relații (intuitive) bărbat-femeie, există acea dragoste pentru Cuvinte, pentru poemul pe care Elena M. Cîmpan îl slujește ca o vestală în templul antic.
Livrescul intervine necăutat în scrisul Elenei, asta pentru că livrescul face parte din viața sa profesională și din cotidianul cu care se confundă adesea.
Temele sunt preluate din peisajul unui timp prezent dar care are trimiteri spre rădăcini și cu un bagaj estetic și cultural de mare frumusețe, ea transcede zone de interferență a sentimentelor.
Poezia este cea care salvează lumea! Pare să ne spună Elena M.Cîmpan și ne aduce și argumente care susțin teza despre Iubire, Poezie, Carte.
,,Acolo opreau toate mașinile/ Și invitau la o plimbare pe jos” ( Strada cu flori), scrie Elena M.Cîmpan și de acolo încolo , poemul său devin un fluviu de informație, nu peisagistică, ci un soi de tablou impresionist și peste care cad ploile timpului. Este remarcabilă prezența poetei în centrul evenimentelor. Aproape tot ce se întâmplă i se întâmplă ( și) ei, de aici, cred eu, rezultă acea credibilitatea a versului, pe care îl citești și crezi până la capăt în destinul celui care l-a scris.
În profunziumea lucrurilor și dincolo de aparența relațiilor personale, poeta privește și scrie cu convingere: ,,poeții stau cu chirie/ unii la alții. / Poeții se împrumută/ şi rămân datori/ unii altora (…) se împing de pe scări/ şi în sus și în jos…” .
Are curaj, are dreptate în ceea ce spune și o face atât de frumos încât nici un poet de pe lumea asta nu ar putea să-i poarte ranchiună pentru ,,chirurgia lirică,, pe care o face, critic, pe cord deschis, aș putea spune. Realistă, visătoare și nu o dată cu aripile tăiate, poeta renaște în poeme din ce în ce mai frumoase, mai consistente și purtând acea aură căreia noi îi spunem: talent.
Nu toate poeziile din această carte sunt lin curgătoare, multe dintre ele te atrag într-un soi de cataracte, te ridică și te aruncă de pe val, apoi … simți cum în jurul tău se lasă liniștea, grea, ca de la capătul lumii poetice, și…te întrebi: ce se mai poate face?
Iată un exemplu. ,, În catedrală este un câine statuie/ se spune că dacă îl mângâi/ iti indeplinește toate dorințele/ Eu nu am mângâiat niciodată/ un câine” . Și iată cum un simbol medieval devine cheie a împlinirii dorințelor. Aici , Elena M.Cîmpan își arată din plin arta poetică. Simți tremurul din colțul buzelor, sfiala femeii care se află în mijlocul catedralei, – suiș și coborâș de piatră rece și apoi, apare ,,câinele”, semn al speranței că dorința îți va fi ascultată. Poeta transcede aparenta stare și totul devine unitar, clar – un poem de nota 10.
De nota 10 este întreaga carte întitulată „Dulcele meu amar”, Elena M.Cîmpan situându-se în eșalonul de elită al literaturii feminine de astăzi. Spun literatură feminină în sensul frumos al sintagmei, poeta oficiind cu delicatețe și bun gust în acest templu care este dulcele și amarul poeteselor, evitând din instinct tonul bolovănos, imaginile vulgare și care nu se pot conjuga cu ideea de frumos, idee clasică ce domină în stil modernist întregul lucrării.
,,Dulcele meu amar” nu este o carte de vacanță. Citind poemele, ești invitat să cauți și să găsești paradigme noi pentru a integra cenușiul vieții în textul poetic, text aducător de satisfacţii estetice, culturale și chiar filosofice.
Elena M.Cîmpan scrie cu sufletul la gură, scrie abia respirând și respirând scriind. ,, Respirul tău lase semne/ pe rochia prealungă/ de nu-i mai văd capătul,,( Te auzeam plângând). Aici, textul e împregnat cu emoție și talentul , și exercițiul scriitoricesc se îngemănează ca aripile unei păsări. Despre păsări și zbor mai scrie poeta, și despre anotimpul literelor, si despre vântul care,,spulberă anii,,… Tot lumi locuite de oameni defel imaginari și printre care Elena M.Cîmpan își face meseria de credință. Scrie cu toate degetele pe tastatura unui comnputer din ale cărui circuite integrate , mulți dintre noi am vrea să pricepem esența, dar nu îndrăznim. Elena M.Cîmpan îndrăznește, și așa cum se spune, cucerește pas cu pas lumea, lumea poeziei adevărate.

Melania Cuc

646x404 (1) 20090325135631

FOLCLORUL BISTRITEAN, PURTAT PESTE MĂRI ȘI ȚĂRI

Tradiţiile din judeţul Bistriţa-Năsăud sunt promovate prin intermediul Asociaţiei Naţionale de Folclor şi a Uniunii Mondiale de Folclor, peste mări şi ţări. Conform informaţiilor primite de la prof. dr. Dorel Cosma, preşedintele IGF, anul acesta formaţia de trişaşi din Leşul Ilvei, coordonată de Nicolae Lupşan, a fost prezentă, în luna iunie, la un amplu festival care s-a derulat în Bulgaria.
În aceeaşi lună, Ansamblul „Balada”, condus de Ioan Simionca, a prezentat tradiţiile noastre în Grecia, iar Ansamblul „Plaiuri Someşene” din Feldru (coordonator Leon Scridon) a primit invitaţii pentru Ungaria şi Portugalia. Tot în ceas de vară, Ansamblul „Someşana” din Năsăud, însoţit de Liviuţa Istrate şi Florin Piersică, a fost în Ungaria, Ansamblul „Someşul din Beclean” (coordonator Mariana Harosa) se pregăteşte pentru Castro Vitari – Italia, iar Ansamblul „Roata de la Runc”, condus de primarul Anchidim Pavelea, va merge în Italia, la Sicilia. Pe lista deplasărilor din această perioadă se mai află Ansamblul „Colibiţa” din Bistriţa Bârgăului, coordonat Florin Flămând, pentru Ungaria şi Ansamblul „Doina Someşană” (coregraf Simion Buia) din Sângeorz Băi pentru Bulgaria, iar „Cununa de pe Someş” (coregraf Teo Puşcaş) a primit invitaţie pentru Portugalia.
Iată că, tradiţiile noastre sunt un adevărat ambasador pentru frumuseţile spirituale ale României.

SURSA: Răsunetul.ro

1962642_675457792520104_151362735_n IMG_1517b_1

DORIAN COSMA ȘI X-STYLE REPREZINTĂ ROMÂNIA LA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE STREET DANCE DIN SAN DIEGO

Trupa arădeană Y-Style Kids, coordonată de coregraful bistriţean Dorian Cosma (fiul managerului bistriţean Dorel Cosma) va reprezenta România la cel mai important concurs de street dance din lume „Hip Hop International”, după ce s-a calificat la faza finală pe ţară prin obţinerea locului I. Coregraful bistriţean urmează să se întreacă cu încă 50 de ţări de pe glob, la San Diego, în California, pentru titlul de campion mondial.
„Este o mare bucurie pentru noi să concurăm la cel mai înalt nivel posibil, asta după ce trupa noastră a reuşit să câştige toate competiţiile naţionale la care a participat”, a declarat coregraful Dorian Cosma.
Competiţia are loc în perioada 4-9 august, iar românii speră să facă o impresie frumoasă în America. Le ţinem pumnii şi sperăm ca Dorian Cosma, bistriţeanul nostru, alături de soţia sa, coregraf Maura Cosma, şi artiştii de la Arad să aducă trofeul în ţară.

Sursa: Răsunetul.ro

646x404 dwdgfg-pt.site poza1