25/09/2017

PARADĂ MILITARĂ, SPECTACOL DE FOLCLOR ȘI RETRAGERE CU TORȚE, DE 1 DECEMBRIE LA BISTRIȚA

Programul de 1 Decembrie din acest an, pe lângă semnificaţiile istorice, îşi propune să adune în centrul municipiului Bistriţa pe cât mai mulţi dintre cei care simt şi trăiesc româneşte. Ziuna Naţională a României trebuie să ne facă să ne gândim la înaintaşi, dar, în acelaţi timp, trebuie să ne aducă bucurie în suflete, aşa cum se întâmplă peste tot în lume.

De la ora 12.30, îPiaţa Centrală, va avea loc un ceremonial militar-religios, urmând să fie depusă o coroană de flori, în numele tuturor instituţiilor, la statuia poetului Andrei Mureşanu.

De la ora 13.00, pe traseul str. Dornei – Şincai, va avea loc parada militară la care participă, cu personal şi tehnică, unităţile Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Bistriţa-Năsăud, ISU Bistriţa-Năsăud, Penitenciarul Bistriţa, Direcţia Judeţeană de Informaţii BN, Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţia Locală Bistriţa, Serviciul Judeţean de Ambulanţă, Crucea Roşie, Cercetaşii României. În acest eveniment vor fi implicate aproximativ 500 persoane şi peste 50 mijloace tehnice aflate în dotarea instituţiilor militarizate.

Ulterior, pe scena de pe Pietonalul „Liviu Rebreanu” va debuta concertul folcloric extraordinar „Noi suntem ai României”, susţinut de orchestrele reunite ale Centrului Judeţean pentru Cultură şi Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”, cu participarea Ansamblului Profesionist „Dor Românesc” (dirijor Anghel Urs) şi ansamblurilor folclorice „Cununa de pe Someş”, „Balada”, „Doiniţa”, „Baladele Bistriţei”. Îi vor încânta pe bistriţeni interpreţii Petre Petruse, Nicolae Cioanca, Ioan Dordoi, Domnica Dologa, Mirela Petruş, Felix Gălan, Anuţa Motofelea, Ioachim Spân, Cristina Retegan, Veronica Bălan, Oana Matei, Mărioara Sigheartău, Ioana Maria Ardelean, Cristina Bugnar, Paul Ban, Adina Băieşiu. Evenimentul folcloric include şi lansarea albumului „Ţi-am cântat, lume, o viaţă” al apreciatei interprete Cornelia Ardelean Archiudean. Invitat de onoare este Dinu Iancu Sălăjeanu. Vin să se bucure cu bistriţenii, de Ziua României, şi artiştii Ansamblului Folcloric Lujo Davico din Belgrad.

De la ora 18.00 este programată retragerea cu torţe şi intonarea Imnului Uniunii Europene în Piaţa Petru Rareş. Detaşamentul se va deplasa pe str. Dornei, în faţa Primăriei municipiului Bistriţa, urmând să fie intonat Imnul Naţional, itinerariul cuprinzând străzile Şincai, Gării, B-dul Republicii, str. 1 Decembrie, spre Cazarmă.

afis_1

EXCEPȚIONALĂ SEARĂ LA FESTIVALUL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ „LIVIU REBREANU”

Pe scena Sinagogii au avut loc sâmbătă, începând cu ora 17.00, două activităţi programate în cadrul Festivalului de Teatru şi Literatură ,,Liviu Rebreanu”, anunţate în faţa unei săli arhipline de directorul festivalului, prof.dr. Dorel Cosma.

Suflătorii din Voiron, miraţi de publicul bistriţean

Concertul unui grup de suflători din Voiron (Franţa) a constituit o relativă noutate pentru melomanii bistriţeni, care au avut mai rar prilejul să urmărească într-un concert doar instrumentişti suflători. A putut fi ascultată muzică îndeosebi de Mozart, cântat cu măiestrie, dar succesul trupei a fost constituit nu numai din înaltul nivel de măiestrie, ci din prezenţa scenică şi dintr-o rigoare ţinând de profesionalism. Numerosul public de melomani bistriţeni a reacţionat atât de bine la concert, încât aplauzele nu mai conteneau şi spectatorii erau în picioare, atmosfera părându-li-se incredibilă artiştilor francezi.

„Haimanaua”, excepţional spectacol de teatru

În continuarea spectacolului muzical a putut fi urmărită piesa „Haimanaua”, jucată de o trupă a Teatrului Naţional din Bucureşti, din distribuţie făcând parte regizorul piesei, Dan Tudor, Tudorel Filimon, Alina Chivulescu, Dragoş Ionescu, Adela Popescu şi Andrei Duban. Spectacolul „Haimanaua” reprezintă o prelucrare a piesei „Omul care a văzut moartea”, a lui Victor Eftimiu, autor ce vorbeşte despre planurile electorale din provincie. Filimon salvează un om de la înec, faptă numai bună de exploatat în lupta electorală cu farmacistul din localitate, foarte ambiţios în urmărirea scopului propriu. Adversitatea candidaţilor prinde la mijloc relaţia de iubire, aproape de căsătorie, dintre fiica lui Filimon, fost comerciant de vinuri, şi băiatul farmacistului. În ,,ecuaţie” intră omul salvat de la înec, cu pretenţii de nesusţinut la mâna fetei, el împuşcându-se în final, după ce introdusese varianta susţinerii lui Filimon pentru primărie şi a farmacistului pentru Parlament. ,,Haimanaua” a sesizat mai repede decât alţi eroi ai ,,angrenajului” că împărţind voturile, pot pierde amândoi. Dinamic şi jucat cu nerv, cu evidenţierea momentelor ,,tari” ale lanţului întâmplărilor, spectacolul a plăcut în mod deosebit publicului, mai ales că era adus ca şi conţinut în actualitatea năravurilor politice româneşti. Nu întâmplător directorul festivalului, dr. Dorel Cosma, spunea la înmânarea diplomei de excelenţă pentru grupul de actori că reprezintă ,,generaţia de aur” de acum a teatrului românesc.

Victor Știr

tea1_0 tea2_0 tea3_0 tea4

UN DECENIU DE CONEXIUNI, ZIUA A TREIA, LA GALERIILE ”CASA CU LEI”

Nici dimineaţă, nici amiază. Nici devreme, nici târziu. Nici toamnă, nici iarnă. Vreme bună pentru a nu lăsa cărţile să se citească între ele. Şi pentru a nu aştepta aplauze doar din partea ferestrelor.
Au fost invitaţi să-şi aşeze pe masă preocupările din ultimul timp, de-o viaţă, invitaţi ai Festivalului de Literatură „Liviu Rebreanu”, în momentul în care Societatea Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni” împlineşte un deceniu de viaţă, de creaţie.
Cornel Udrea a citit poezii scrise în noapte, la Bistriţa, ca dovadă că venitul şi statul nu sunt vorbe în vânt, ci se concretizează în mărturii literare ale unui timp trăit, apoi mărturisit. E dificil să crezi că un creator de parodii, de piese de teatru cu un savuros comic de limbaj, încearcă şi marea poeziei, cu o sensibilă raportare la poeţii contemporani, de toate felurile. Şi-a adus cu el vestea cea bună a unei edituri în ascensiune, „Napoca Star”, din Cluj-Napoca, şi a transmis ideea unui scriitor al zilelor noastre, ne-cuminte, angajat, asumându-şi condiţia socială. E uşor să vorbeşti când ai scris o sută de cărţi. Cum să-l întrebi pe Cornel Udrea câţi ani are, dacă are mai multe cărţi decât ani?!…
Din Satu Mare, au fost prezenţi Robert Laszlo şi Aurel Pop, care au prezentat revistele „Citadela” şi „Confluenţe”, au citit poezii proprii şi au făcut cunoscută oferta de carte tipărită la Editura „Citadela”, de la eseuri, poezie, roman, studii monografice, până la lucrări de grad ale profesorilor, care oferă informaţii inedite din diferite domenii culturale. În cuvântul său, Robert Laszlo a anticipat dezvelirea unui bust al lui Darius Pop, născut la Bistriţa, cu invitaţie pentru o delegaţie bistriţeană care să onoreze cu prezenţa evenimentul în aşteptare.
De la Deva, Mariana Pândaru a prezentat revista „Ardealul literar”, în care au semnat şi scriitori bistriţeni, a vorbit despre editura pe care o conduce şi a citit din creaţia proprie. A fost secondată, cu un discurs elogios despre felul profesionist cum trebuie să fie alcătuită o revistă şi căruia „Ardealul literar” i se încadrează cu prisosinţă, de către Anca Sîrghie, colaborator al revistei, care a vorbit foarte frumos despre paginile citite şi despre semnatarii lor.
O lansare deosebită a avut loc cu prilejul apariţiei la Editura „Nosa Nostra” din Bistriţa a „Cărţii mele cu nepoţei”, scrisă de Dorel Cosma, despre care a vorbit Elena M. Cîmpan: „Cartea aceasta este un joc minunat, serios şi copilăros în egală măsură, cu gânduri fireşti, cu poze, cu poezii, aşa cum numai un bunic poate să se adreseze nepoţilor lui, cu încrederea deplină, rostită încă de la Arghezi, în „Testament”, : „Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte/ Decât un nume adunat pe-o carte.” Autorul a citit poeziile titulare cu numele nepoţilor, Aian şi Ianis, emoţionându-se şi emoţionând publicul cu o trăire aparte.
De curând membru de onoare al Societăţii „Conexiuni”, părintele protopop Alexandru Vidican a citit pagini cuprinse în antologia „Un deceniu de Conexiuni”, mărturisind că se simte aproape de cuvântul scris, de fenomenul cultural bistriţean, la care participă cu tot sufletul ori de câte ori se întâmplă să dispună de
timp.
Vasile Muste, de la Maramureş, a prezentat revista „Marmaţia literară”, a Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei, octombrie 2015, şi a citit poezia „Satul de tăietură va muri” ( „târziu când m-au dat afară din Copilărie/ am aflat că Tăietura era (aşa-i spuneau toţi)/ marele deal din miazănoaptea satului meu”).
Din partea membrilor Societăţii „Conexiuni” au citit în această a treia zi Menuţ Maximinian, Alexandru Cristian Miloş, Gheorghe Mizgan şi Niculae Vrăşmaş.
Afif Shlewet, din Israel, a încântat publicul cu un poem în limba arabă, deosebit de cantabil şi interesant în felul lui. Temele poeziei lui Afif sunt ca ale noastre: natura, iubirea, filosofia, înţelese în spiritul tradiţiei şi culturii proprii.
Momentul de literatură de la Galeriile „Casa cu Lei” a fost încheiat cu invitaţia neiertătoare, „înapoi la clasici”, rostită în stil propriu, pe versuri de Mihai Eminescu, de nimeni altul decât actorul invitat să acorde poeziei respiraţie de scenă, în interpretare originală, de la Baia Mare, Claudiu Pintican.
În timp ce caricaturistul Marian Avramescu îşi definitiva şi completa lista din „Literatură şi caricatură” şi cu scriitori bistriţeni, de la „Conexiuni”, lucrând în tot acest timp la chipuri de neuitat şi de reflectat, ne-am îndreptat spre o altă zi, cea de a patra, ale cărei semne începeau deja să apară.

Eduard Călinescu

11231861864521956977808116276029025361947o

„ȚIGANIADA” DE I. B. DELEANU – CU TEATRUL MUZICAL DIN GALAȚI!

În faţa unei asistenţe numeroase, compuse în mare majoritate din tineri, la Sinagoga Bistriţa, directorul Festivalului Internaţional de Literatură şi Teatru „Liviu Rebreanu”, prof. dr. Dorel Cosma, în acelaşi timp şi director al Centrului Cultural Municipal „G. Coşbuc”, a bătut gongul, după prezentarea invitaţilor din ţară şi străinătate – China, Israel, Franţa etc. – pentru prima reprezentaţie de teatru.
Au urcat pe scenă, într-o costumaţie colorată, exotică, cu piese muzicale adecvate, din folclorul ţigănesc, din filmul „Şatra” a lui Emil Loteanu, apreciaţii şi talentaţii actori, într-un vodevil muzical teatral ai Teatrului Muzical din Galaţi.
Ei au parcurs sute de kilometri spre a reprezenta la Bistriţa, la festival, piesa prelucrare şi adaptare după opera „Ţiganiada” de I.B. Deleanu, unul din reprezentanţii Şcolii Ardelene.
Conceptul, ca un spectacol teatral, paralel, regizorul şi actorii jucau deodată, în două realităţi, aceea din literatura clasică şi aceea din realitatea de azi, din 2015.
Subiectul îl cunosc toţi cei care au absolvit măcar un liceu de cultură generală, patru ţigani, nomazi, din şatră, flămânzi, dar guralivi şi căutători de comori, reuşesc să ajungă, după ce au fost exilaţi la porţile cetăţii, în faţa lui Vodă, nimeni altul decât Vlad Ţepeş – Dracula!
Acesta, ştiindu-le şmecheria şi dorinţa de profit şi oarecum o lene, a lipsei ţinerii de cuvânt, îi pune la încercare, oferindu-le mâncare, pe lângă iubire, căci se derulează şi o poveste de amor în stil romano, o casă şi o… ţară!
După peripeţiile căutării şi găsirii unei comori, o statuie din aur, ascunsă în şatră şi după găsirea adevăratului tată al frumoasei Romina, Vlad Ţepeş se deghizează în cotropitor turc, un Drac-Satana cu furcă, răpind-o pe frumoasa iubită a lui Paranghel, aflând astfel că, de fapt, toate jurămintele ţiganilor luate faţă de ţară, de apărarea ei, luate în faţa lui sunt, de fapt, vorbe goale, apă de ploaie.
Căci cele patru personaje, conturate sensibil şi cu umor de I. Budai Deleanu ne transportă parcă în zilele noastre, în rândul generaţiilor, a parlamentarilor, a clasei politice, a societăţii civile, a administraţiei centrale şi locale, unde nu există decât mafie, hoţie şi interes, călcare de jurământ, lege, cuvânt, exact ca pe scena de la Bistriţa!
Căci toţi cei care prind o spuză de putere politică, guvernamentală, parlamentară, îşi calcă foarte repede jurămintele false, ipocrite de investire, de la preşedinte, prim-ministrru, până la deputaţi, senatori, şefi vremelnici ai administraţiei centrale şi locale, exact ca cele patru personaje ale „Ţiganiadei”.
Replica „ce casă, care casă”, „ce ţară, care ţară” revine obsedant de-a lungul spectacolului, stârnind hohote de râs şi o ironie amară, meditativă, căci şi noi suntem actorii scenei sociale şi politice ai alegerilor trucate, ai gansterismului politic şi versurile cântecului lui Victor Socaciu „Bună ţară, rea croială/ Mama ei de rânduială, /Ăia hoţi/ Ăştia hoţi/ Mama lor la toţi!/ Vin ai noştri/ Pleacă-ai noştri/ Noi rămânem tot ca proştii…!”
Regia spumosului şi coloratului spectacol, cu dansuri, cântece şi costume ţigăneşti, este semnată de Isabela Oancea, iar distribuţia: Isabela Oancea, Luminiţa Vologa, Mihai Păun şi Lucian Anton.
Un debut teatral cu dreptul într-o seară de debut de iarnă albă în care globalizarea, pe care o prevesteşte de sute de ani şatra ţigănească, ne-a pus cel puţin pe gânduri prin asemănările lansate, redescoperite la Festivalul Internaţional de Literatură şi Teatru „L. Rebreanu”, ediţia a XI-a, Bistriţa, noiembrie 2015!

Alexandru Cristian Miloș

img1287 img1301 img1310

MÂINE DEBUTEAZĂ FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE TEATRU ŞI LITERATURĂ „LIVIU REBREANU”

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE TEATRU ŞI LITERATURĂ

„LIVIU REBREANU” ediţia a XI-a 26 – 29 NOIEMBRIE 2015

 

JOI, 26 NOIEMBRIE 2015

  • Ora 11.00 - GALERIILE „CASA CU LEI” BISTRIŢA - Vernisaj expoziţie –

„LITERATURĂ ŞI CARICATURĂ” – Marian Avramescu – MAV din Sânger – Prahova

 

  • Ora 15.30 – 17.00 -  GALERIILE „CASA CU LEI” BISTRIŢA – FILM

„ION – BLESTEMUL PĂMÂNTULUI, BLESTEMUL IUBIRII” de Liviu Rebreanu, regia Mircea Mureşan, – partea I.

  • Ora 18.00  – SINAGOGA – BISTRIŢA

TEATRUL MUZICAL – GALAŢI – „ŢIGANIADA” de: Ioan Budai Deleanu, regia: Isabela Oancea, distribuţia: Isabela Oancea, Luminiţa Vologa, Mihai Păun, Lucian Anton

 

 

VINERI, 27 NOIEMBRIE 2015

GALERIILE „CASA CU LEI” BISTRIŢA

  • Ora 10.00 – EXPOZIŢII – LANSĂRI – Reviste, Edituri, Cărţi 
  • ANIVERSARE „CONEXIUNI” 10 ANI

EDITURI:

DESTINE LETERARE – Montreal – Canada, LUMINĂ LINĂ  - New York – SUA, NOSA NOSTRA – Bistriţa,

REVISTE:

DESTINE LETERARE – Montreal – Canada, LUMINĂ LINĂ  - New York – SUA, CONEXIUNI – Bistriţa.

SCRIITORI:

Maria Muguraş Petrescu, Dorel Cosma, Elena M. Cîmpan, Cioba Ioan, Fătu Nalaţiu Victoria, Feier Nicolae, Yang Zhaoyu – China, Joel Conte – Franţa, Afif Shlewet – Israel.

  • Ora 11.30 – Orchestra de suflători din Voiron – Franţa
  • Ora 15.30 – 17.00 -  GALERIILE „CASA CU LEI” BISTRIŢA – FILM

„ION – BLESTEMUL PĂMÂNTULUI, BLESTEMUL IUBIRII” de Liviu Rebreanu, regia Mircea Mureşan, – partea II.

 

SINAGOGA – BISTRIŢA

  • Ora 12.30 – TEATRUL DE PĂPUŞI „ALEXANDRU MISIUGA” BISTRIŢA

    „PUNGUŢA CU DOI BANI” adaptare după povestea lui Ion Creangă,

regia: Cornelia Apostol, distribuţia: Moşul – Adrian Pop, Baba – Cornelia Vrăşmaş, Cocoşul – Cornelia Apostol, Găina – Elena Pop, Găsca – Florina Vlaşin, Boierul – Susana Marişca, Vizitiul – Florina Vlaşin.

 

  • Ora 18.00 - „AMOR ÎN FARMACIE” adaptare după EUGENE LABICHE, regia: Dan Tudor cu actorii TEATRULUI NAŢIONAL DIN BUCUREŞTI: Anca Ţurcaşiu, Andrei Duban, Liliana Pană, Dragoş Ionescu, Dan Tudor

 

SÂMBĂTĂ, 28 NOIEMBRIE 2015

GALERIILE „CASA CU LEI” BISTRIŢA

  • Ora 11.00 – EXPOZIŢII – LANSĂRI – Reviste, Edituri, Cărţi 

EDITURI:

CITADELA – Satu Mare, NAPOCA STAR – Cluj-Napoca, MUZEULUI SĂTMĂREAN – Satu Mare,

REVISTE:

CITADELA şi CONFLUENŢE – Satu Mare, MARMAŢIA LITERARĂ - Sighetul Marmaţiei,ACTIVITATEA LITERARĂ – Lugoj,

SCRIITORI: Pop Aurel, Pop Felician, Cornel Udrea, Vasile Muste, László Róbert, Weimer Adriana, Maximinian Menuţ, Miloş Alexandru Cristian, Mizgan Gheorghe, Vidican Alexandru, Nicolae Vrăjmaş, Yang Zhaoyu – China, Joel Conte – Franţa, Afif Shlewet – Israel.

  • Ora 15.30 – 17.00 -  GALERIILE „CASA CU LEI” BISTRIŢA – FILM

„PĂDUREA SPÂNZURAŢILOR” de Liviu Rebreanu, regia Liviu Ciulei

 

SINAGOGA – BISTRIŢA

  • Ora 17.00 – Orchestra de suflători din Voiron – Franţa
  • Ora 18.00 - HAIMANAUA” adaptare după VICTOR EFTIMIU, regia: Dan  Tudor cu actoriiTEATRULUI NAŢIONAL DIN BUCUREŞTI,  distribuţia: Dan Tudor, Tudorel Filimon, Alina Chivulescu, Dragoş Ionescu, Adela Popescu, Andrei Duban

 

DUMINICĂ, 29 NOIEMBRIE 2015

GALERIILE „CASA CU LEI” BISTRIŢA

  • Ora 11.00 – EXPOZIŢII – LANSĂRI -  Reviste, Edituri, Cărţi 

EDITURI:

CĂLĂUZA – Deva, ALMA MATHER – Sibiu, GENS LATINA – Alba Iulia,

REVISTE:

ARDEALUL LITERAR – Deva, EUPHOLION – Sibiu, CENACLU DE LA PĂLTINIŞ – Sibiu, LUMINA SLOVEI SCRISE – Sibiu, POARTA DE SU FELEAC  – Cluj, GÂND ROMÂNESC – Alba Iulia,

SCRIITORI:

Ioan Radu Văcărescu, Silviu Guga, Mariana Pândaru Bârgău, Anca Sîrghie, Virgil Şerbu Cisteianu, Alexandru Florin Ţene, Titina Nica Ţene, Veronica Ştir. Victor Ştir, Andrei Moldovan, Sorin Lucaci, Ştefan Veşcari, Yang Zhaoyu – China, Joel Conte – Franţa, Afif Shlewet – Israel.

  • Ora 15.30 – 17.00 -  GALERIILE „CASA CU LEI” BISTRIŢA – FILM

 „CIULEANDRA” de Liviu Rebreanu, regia Sergiu Nicolaescu

SINAGOGA – BISTRIŢA

  • Ora 18.00 - „VIAŢA CA O …PARADĂ” de: Cornel Udrea regia: Claudiu Pintican, cu actoriiTEATRULUI ARARAT DIN BAIA MARE, distribuţia: Claudiu Pintican, Dana Ilie Barbosu

144286992920068341388489591082096649724n

DE-ALE COPIILOR …

Un copil, la grădiniţa, încearcă să îşi încalţe cizmuliţele. Pentru că nu se descurca, a cerut ajutorul educatoarei. Cu tot trasul şi împinsul, cizmuliţele nu voiau nicidecum să intre. Până când a reuşit totuşi să le încalţe, educatoarei i-au apărut broboane de transpiraţie pe frunte. De aceea, aproape că i-au dat lacrimile când copilul i-a zis:
-Doamna, dal sunt puse invels…
Într-adevăr, erau puse greşit…
Nu a fost cu nimic mai uşor să îi scoată cizmuliţele decât să i le pună, totuşi a reuşit să îşi păstreze calmul până când cizmuliţele au fost iar încălţate, tot cu sudoare pe frunte, dar de data aceasta aşa cum trebuia. Însă atunci băieţelul a zis:
-Cizmuliţele astea nu sunt ale mele !!!
În loc să ţipe la el “De ce nu mi-ai spus?”, educatoarea şi-a muşcat buza şi încă o dată s-a chinuit sã îl descalţe. Când s-a terminat chinul descălţatului, băieţelul i-a spus:
-Sunt cizmuliţele flatelui meu. Mama mi-a zis să le încalţ pe astea azi.
Acum ea nu mai ştia ce să facă … Să plângă sau să râdă? A reuşit totuşi să strângă suficientă răbdare pentru a se lupta din nou cu cizmuliţele. Când, în sfârşit, l-a încălţat, înainte de a-l trimite afară la joacă, l-a întrebat:
-Şi acum, unde îţi sunt mănuşile? Trebuie să ţi le pun în mâini ca să poţi pleca afară!
-Le-am băgat în cizmuliţe ca să nu le pield …

11242015103105bebe

“LITERATURĂ ŞI CARICATURĂ”

Graficianul și caricaturistul portretist Marian Avramescu_MAV, cunoscut și prin  șarjele pe care le-a publicat pe postul tv. Antena 3, este invitatul acestui festival și sperăm prin valoarea sa în continuă creștere să devină o permanență cu care să ne putem lăuda, la festivalurile viitoare. Serios când este vorba de meserie, curajos, angajat, dar și ludic când îl prinzi face tot face, Marian este exemplul viu al profesionistului talentat, modest și sincer. Sutele de portrete ale marilor personalități, miile de portrete ale tuturor celor care i-au pozat, marca MAV, îl fac fără rezerve, unul dintre cei mai buni cartoon-iști contemporani români, un fin portretist și acid caricaturist, având un bagaj consistent de premii, distincții și prezențe la cele mai importante competiții, saloane, festivaluri de gen, din țară și străinătate. Zâmbitor, tonic, având o glumă mereu la îndemână pentru a te destinde, Marian Avramescu are foaia și creioanele mereu pregătite să ne surprindă și imortalizeze acea parte a chipurilor noastre doar de el văzută, dar în care negreșit ne vom recunoaște.

1125201510551312246755_325860520871408_4715817838383022166_n

”AMOR ÎN FARMACIE”, VINERI 27 NOIEMBRIE, LA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ

Centrul Cultural Municipal ”George Coşbuc” Bistriţa organizează în perioada 26 – 29 noiembrie, Festivalul internaţional de teatru şi literatură ”Liviu Rebreanu”, aflat la ediţia a XI-a.

Vineri, 27 noiembrie de la ora 18:00 la Sinagoga din Bistrița, va avea loc un deosebit spectacol jucat de actorii Teatrului Național din București.

”Amor în Farmacie” – o adaptare după Eugene Labiche – devenită piesa anului 2014 în Germania, după ce s-a jucat de nenumărate ori la cererea publicului în Heidelberg, Frankfurt, Stuttgart, Gasteig şi Augsburg.

Publicul este invitat la un spectacol de mare rafinament, o comedie-farsă, de clasicul francez Eugene Labiche, abil maestru al qui-pro-quo-urilor şi răsturnărilor de situaţii comice, totodată un acid critic al moravurilor.

Un farmacist de provincie terorizat de o soţie aprigă şi geloasă, în cârdăşie cu colocatarul său, domnul doctor  X, cu nevasta tânără şi atrăgătoare, cu o miraculoasă miere purgativ ( ….).

Sosirea intempestivă din Canada a fostului pretendent la mâna soţiei doctorului, îndepărtat prin delaţiuni de către actualul soţ, produce o sarabandă de încurcături, de situaţii comice neprevăzute, pe care publicul le descoperă şi le savurează cu plăcere.

 Regia: Dan Tudor cu actorii Teatrului Național Din București;

Distribuția: Anca Ţurcaşiu, Andrei Duban, Liliana Pană, Dragoş Ionescu, Dan Tudor.

Untitled

 Afis Festivalul de teatru - ok

“POT AFIRMA CU SIGURANŢĂ CĂ ULTIMA GENERAŢIE DE COPII ALBI SE NAŞTE ACUM”

Ziarul austriac InfoDirekt, apropiat armatei austriece, pe baza unui raport al serviciilor de informații ale armatei (Österreichischen Abwehramts), afirma că ONG-urile lui SOROS din SUA ar finanța traficul de imigranți către Europa.
Iata ce spunea George Soros despre viitorul pe care-l doreste „rasei albe”:
„To feel and even think that the white race is inferior in every conceivable plane is natural,  given its history and current documents.
Let the white race west country perish in blood and suffering.
Long live the  multicultural, racially mixed and classless ecological society!
Long live anarchy!”
Nya Dagbladet, Judisk  miljardär bakom stöd till invandrargrupper Publicerad – 9 maj 2014.

„A simți și chiar crede că rasa albă este  inferioară în fiecare plan imaginabil este natural, având în vedere istoria sa  și documentele curente.
Fie ca țara vestică a rasei albe să  piară în sânge și suferință.
Trăiască societatea  multiculturală, rasial amestecată și societatea ecologică fără clase!
Trăiască Anarhia!

Vom afirma în mod deschis  identitatea noastră cu rasele din Africa şi Asia. Pot afirma  cu siguranţă că ultima generaţie de copii albi se naşte acum.
Comisiile noastre de control vor interzice albilor, în interesul  păcii şi al eliminării tensiunilor inter-rasiale, să se împerecheze cu albi.
Femeia albă trebuie să se împreuneze cu membri ai raselor negre,  bărbatul alb cu femei negre.
În felul acesta, rasa albă va   dispărea, pentru că amestecarea negrului cu albul înseamnă sfârşitul omului alb  şi cel mai sângeros inamic al nostru va deveni amintire.” – În ziarul suedez Nya Dagbladet, din 9 martie 2014.
Incitarea la disparitie a popoarelor autohtone din Europe se  regăseşte şi la baza invitaţiilor constante ale ONU de a gazdui milioanele de imigranţi pentru a compensa scăzuta natalitate europeană.
`       Conform  raportului difuzat la începutul noului mileniu, Ianuarie 2000, pe nume  „Population division” al Naţiunilor Unite la New York, intitulat: „Emigrări de schimb: o soluţie pentru populaţiile în declin şi  îmbătrânite, Europa ar avea nevoie până în 2025 de 159 de milioane de  imigraţi.”
Rămâne un enorm dubiu: cum e posibilă o estimare atât  de precisă dacă imigrarea nu este un plan stabilit în jurul mesei.
Dacă privim în jur in Europa de azi, observam ca planul, pare că s-a  realizat deja aproape în întregime.
Războiul demografic din Europa  e la apogeul sau, iar extinctia popoarelor autohtone ale Europei pare mai  aproape ca oricand: In 15 ani, jumatate din populatia Europei vor fi musulmani.
Asta fara imigratia masiva de azi, a sute de mii daca nu chiar milioane de imigranti care bat deja la usa Europei, in aceste zile.
Suntem  martorii deprecierii Europei. Axioma „Noii Civilizaţii” susţinută de evangelizatorii Mentalităţii Multiculturale, e adeziunea la amestecul etnic  forţat.
Europenii sunt naufragiaţi în metisism, scufundaţi în  valurile de imigraţi afro-asiatici.
Sub dubla presiune a  ignoranţei populaţiilor locale care nu sunt corect informate de dezastru  demografic in care sunt tarate iar pe de alta parte sub presiunea smecheriilor  „umanitare” propagate zilnic de organizatiile si ONG-urile bine sponzorizate de  peste ocean precum si a apelurilor „la solidaritatea si umanitate” lansate  continuu de mijloacele de comunicare în masă – se urmareste acceptarea „ca  necesitate umanitara” a colonizarii Europei cu milioane de imigranti.
Si ca sa fim bine intelesi si sa nu dam loc la false interpretari,  afirmam deschis ca IMIGRANTII (proveniti din tarile distruse de razboaie si  „revolutii”, razboaie si „revolutii” programate „de aceeasi” care au programat  si acest Exod), sunt VICTIME, la fel cum suntem si noi AUTOHTONII.
In acelasi timp, se urmareste a se impune europenilor o ideologie  care le neaga propriile origini si prin care se incearca distrugerea propriei  lor identitati etnice, istorice si culturale.
A-ti conserva  identitatea etnica, istorica si culturala e un drept al oricarui popor si al  oricarui grup etnic. Aceasta conservare a propriei identitati nu presupune in  sine, atacarea vreunui unui alt grup etnic.
Cei care incearca sa  insinueze acest lucru sunt mincinosi si o fac fiind rau intentionati. Motivul  care ii mana este ura lor fata de identitatea etnica, istorica si culturala a  altor popoare.
Dimpotriva conservarea propriei identitati etnice,  istorice si culturale impune, pe principiul simetriei, sustinerea si conservarea  identitatilor oricaror altor popoare si ale oricaror altor grupuri etnice.
Prin urmare toti cei care califica drept „xenofobie, extremism,  etc…”, dreptul inalienabil al fiecarui popor de a-si conserva identitatea  etnica, istorica si culturala nu fac decat sa atace cu ura acel popor, nu fac  decat sa se dedea ei insisi la actiuni pline de ura, xenofobie si rasism  impotriva acelui popor.
In lunga lista a acestor organizatii  intalnim in primul rand organizatiile si ONG-uri de extrema stanga: comuniste,  anarhiste, trotskiste, ecologiste, libertariene, progresiste, etc…multe dintre  ele foarte bine finantate de miliardari ca Soros, miliardari care si-au cladit  averea prin falimente si prabusiri ale monedelor si titlurilor de stat  nationale, adica miliardari care au adus saracie si suferinta popoarelor si care  numai „binefacatori ai celor multi de pe aceasta planeta” nu sunt.
Susţinătorii Globalizării se obosesc să ne convingă că a renunţa la  identitatea noastră „e un act progresist şi umanitar”, că a incerca sa-ti  pastrezi identitatea e „rasism” si ca pastrarea identitatii culturale, istorice  si nationale „e o idee extremista si complet greşita”, si fac asta doar pentru  că vor ca noi să devenim doar nişte cetateni orbi care sa consumam ceea ce ni se  ofera atat mental cat si material.
Este exact ceea ce propune si  ziarul german „Der Spiegel” in aceste zile – pentru Europa de Est: Cu ce  propaganda incearca Germania sa scape de o parte din refugiati si sa-i  redistribuie fara voia acestora in Europa de Est.
‘Der Spiegel’: ”Imigrația:  Europa de Est ratează o oportunitate”
Mai mult, cancelarul german,  Angela Merkel ameninta statele Uniunii cu „actionarea lor in justitie si cu  procese europene” daca nu vor accepta COTELE OBLIGATORII cu mii de imigranti,  cote fixate de Germania si de Uniunea Europeana pentru fiecare stat european
Ceea ce rămâne sigur e că scăzuta natalitate ar putea fi uşor  inversată prin măsuri potrivite care să susţină familiile.
Numai  ca masurile economice si politice care se iau sunt exact contrare.
Situatia  depopularii masive a Romaniei si a Europei de Est in ultimii 25 de ani prin  pauperizarea populatiei precum si uriasul influx de imigranti care se pregateste  acum sa fie trimis in tarile europene sunt fapte incontestabile in acest  sens.
Cazul Romaniei care a cunoscut cel mai mare exod din istoria  sa cu 4 milioane de romani plecati si cu o scadere a populatiei de 13% la  fiecare 10 ani este relevant. Dupa 2100, daca actualele trenduri se mentin,  Romanii vor ajunge o minoritate de doar 20%, in propria lor tara. Si asta fara  sa luam in considerare marile fluxuri migratoare de care vorbim..
Oricum am lua-o fenomenul este echivalent cu o epurare etnica.
La fel de sigur este că patrimoniul genetic european nu se poate  proteja prin introducerea unui patrimoniu genetic diferit, ci doar se  accelerează dispariţia acestuia.Singurul scop al acestor măsuri e  cel de a denatura complet popoarele, transformându-le într-o masă de indivizi  fără nicio coeziune etnică, istorică şi culturală.

George-Soros-006

CETĂȚENI DE ONOARE CU VOCI DE AUR – SOPRANA ANITA HARTIG ȘI TENORUL ȘTEFAN POP !

Miercuri, 18 noiembrie, la Sinagoga din Bistriţa, în prezenţa unei asistenţe selecte, elitele municipiului, a avut loc ceremonia de înmânare a titlurilor de Cetăţeni de Onoare ai municipiului Bistriţa, pe anul 2015, artiştilor lirici Anita Hartig – soprană la Opera din Viena, şi tenorul Ştefan Pop – de la Opera din Roma.
Evenimentul cultural – concert vocal simfonic extraordinar – a fost organizat de Primăria Bistriţa şi Centrul Cultural Municipal „G. Coşbuc”, cei doi artişti lirici fiind acompaniaţi de Orchestra Română „Academica” din Iaşi, dirijor Aurel Balac.
La ceremonie au fost prezenţi şi prefectul judeţului – Ioan Ţintea, Dorin Popescu – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, viceprimarul George Avram şi secretarul municipiului Bistriţa – Floare Gaftone.
De-a lungul anilor, Bistriţa – Poartă a Transilvaniei – şi-a onorat cetăţenii cu merite culturale, artistice, ştiinţifice, academice ori economice prin decernarea, cu prilejul „Zilelor Bistriţei”, în fiecare an a Titlurilor de Cetăţeni de Onoare, amintind aici, printre alţii pe Corneliu Mureşan (primul primar român al Bistriţei), filozoful academician Andrei Marga, politicianul liberal Crin Antonescu, istoricul Teodor Tanco, lingvistul dr. Livia Ana Tătar, scriitorii Aurel Rău, Dinu Flămând, Al. Cristian Miloş, pictorul Marcel Lupşe, cântăreaţa Cornelia Ardelean Archiudean, ing. Dorin Stoian (Comelf SA), ing. Ioan Repede (Rombat SA), atleta Gabriela Szabo şi antrenorul de box Nicolae Zăpârţan, dirijorul Cornel Pop, coregraful Corneliu Botoş, prof. Georg Franchy şi prof. Horst Gobel – Germania etc.
Evenimentul a fost deschis de primarul european al Bistriţei, ing. Ovidiu Teodor Creţu (care a venit însoţit, în sală, de soţia sa, dr. Carmen Creţu), care a făcut o trecere în revistă a meritelor şi motivelor ce au determinat membrii Consiliului Local Bistriţa să acorde aceste titluri de Cetăţeni de Onoare ai Bistriţei, pe anul 2015, subliniind, în repetate rânduri, faptul că artiştii lirici – soprana Anita Hartig şi tenorul Ştefan Pop – au concertat pe marile scene lirice ale lumii, la New York, Londra, Milano, Roma, Paris, Berlin, Viena, Tokyo, Seul, Shanghai, făcând astfel onoare şi mai ales cunoscut numele oraşului lor natal – municipiul Bistriţa, cât şi al României, pe meridianele artistice ale mapamondului.
Hotărârile Consiliului Local au fost citite de preşedintele de şedinţă a Consiliului Local, prof. Constantin Rus – director al Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa. Aprecieri de la nume celebre: Ileana Cotrumbaş, Nicolae Herlea, Placido Domingo, Ian Holander. „Laudatio” către cei doi proaspeţi Cetăţeni de Onoare ai Bistriţei a fost făcută de prof. dr. Dorel Cosma, director al Centrului Cultural Municipal „G. Coşbuc”, amintindu-se aici puncte de reper în bogata biografie artistică a artiştilor lirici laureaţi de la Liceul de Muzică „Tudor Jarda”, la Conservatorul de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, la câştigarea Concursului Naţional de Canto „Hericleea Darclee” şi a Concursului internaţional de canto de la Milano, de la rolul în operele „Boema”, „La Traviatta”, colaborarea cu operele din Bucureşti, Cluj, Timişoara, până la celebrele scene ale Operei din Viena şi Roma. Bine aţi revenit acasă, la Bistriţa, în România!
Primarul Ovidiu Creţu a înmânat celor doi artişti lirici Diplomele de Cetăţeni de Onoare ai Bistriţei 2015 şi câte un Struţ Aniversar, emblemă medievală a burgului transilvan.
Cei doi Cetăţeni de Onoare ai Bistriţei au mulţumit tuturor celor prezenţi, Consiliului Local, primarului Ovidiu Crţeu, profesorilor lor de la liceul de muzică şi de la Conservator, prietenilor, rudelor, fraţilor, părinţilor, în sală aflându-se şi părinţii Anitei Hartig – Garofiţa şi Thomas Hartig, cât şi rude ale lui Ştefan Pop, cunoscuţi oameni de cultură, oameni de afaceri, artişti, admiratori.
A urmat un memorabil concert extraordinar, vocal şi simfonic, susţinut de soprana Anita Hartig şi tenorul Ştefan Pop, care a cuprins arii celebre din opere.
Asistenţa, bună cunoscătoare a muzicii de calitate, de valoare, a bisat şi a aplaudat minute în şir în picioare, prestaţia artistică, de excepţie, profesionistă, artistică, de suflet, de înaltă tradiţie, cultură urbană şi spiritualitate românească, omenească! O zi de muzică şi poezie!
O zi de toamnă târzie, cu bogate roade artistice, muzicale, în care soarele , al muzicii sferelor şi a vocilor, parcă îngereşti, au răsunat binevoitoare peste zăngănitul armelor din lume, într-un imn de slavă către paşnicul, iubitorul şi luminosul Dumnezeu Ceresc! Căci „La început a fost cuvântul” şi prin sunetul muzicii!
De la care ştim şi credem că: „Ars longa vita brevis!”

Alexandru Cristian Miloș

12219585_860867454009925_4008960279659435631_n 12226979_860867800676557_3255036397446752270_n 12227794_860867897343214_521203584874953241_n 12240132_860867717343232_4496012751400355023_n 12249798_860867597343244_34117215874208906_n 12278778_860867794009891_144598890750626498_n