26/04/2017

CONCERT EXTRAORDINAR AL CORULUI BĂRBĂTESC DIN FINTEUȘUL MARE

Luni, 28 decembrie, de la orele 18.30, În Biserica Evanghelică va avea loc un concert extraordinar al Corului Bărbătesc din Finteușul Mare – județul Maramureș. Concertul este organizat de Primaria municipiului Bistrița prin Centrul Cultural Municipal “George Coșbuc”.

Intrarea va fi libera.
concertcor

COLABORAREA VOIRON – BISTRIȚA

La poalele Alpilor au răsunat colindele româneşti. Legăturile culturale deosebite dintre Bistriţa şi Voiron au contribuit la realizarea unui concert extraordinar de Crăciun susţinut de colindătorii din Mureş şi Bistriţa împreună cu orchestra de suflători din oraşul gazdă. A fost o seară intreseantă în care tradiţia şi costumul românesc s-au împletit armonios cu muzica clasică franceză susţinută de artiştii francezi. Obiceiurile de Crăciun şi colindele noastre i-au impresionat pe spectatorii francezi care şi-au manifestat curiozitatea cu privire la tradiţia noastră. Discuţiile purtate îndelung după concert dar şi în zilele următoare au definitivat o serie de colaborări pentru anul 2016. Astfel, la Reuniunea Corală “ Bartolomeu Anania” vom avea prezent corul oraşului Voiron urmând ca în toamnă să le întoarcem vizita. Am stabilit legături deosebite cu formaţia de dans modern din Voiron care va face un schimb cu D’Fantesy al CCM. Ansamblul “ Cununa de pe Someş” va participa la unul din cele mai mari festivaluri folclorice din Franţa , la începutul lunii iulie iar un ansamblu reprezentativ din Franţa şi unul din China va fi present la “ Nunta Zamfirei”. Discuţia s-a purtat cu conducătoarea grupurilor folclorice din China, prezentă la această întâlnire.

La sediul istoric al I.G.F., din Voiron vom realiza pe parcursul anului 2016 două expoziţii de artă fotografică care vor fi însoţite de câţiva scriitori de la “Conexiuni” şi un grup restrâns de instrumentişti. În cele trei zile petrecute la Voiron, am avut ocazia să lansăm volumul “ Amintiri de pe o ilustrată” şi revista “ Conexiuni” a CCM şi nr. 24 al Revistei I.G.F. Ca pentru a consfinţi  colaborarea, gazdele noastre Zelida şi  Nicholas Charlety ne-au oferit, în vârful Alpilor, o seară cu gastronomie tradiţională în care brânzeturile au fost la mare cinste . Meniul principal a fost format din Fondue şi Raclette preparate special în faţa noastră cu o măiestrie şi bucurie de a găti, de neînchipuit . Cadrul natural cu obiecte de practică agricolă şi zăpada din exterior, ne-au condus parcă într-o altă lume din care, categoric, nu a lipsit amabilitatea francezului. Le-am admirat buna dispoziţie, prietenia şi în continuare chiar şi toleranţa deşi nu a trecut mult timp de la evenimentele tragice de la Paris. Este evident că oamenii de cultură sunt mult mai uniţi şi speranţa de mai bine şi linişte în lumea întreagă domină.

A fost o întâlnire deosebit de fructuoasă care va spori în 2016 colaborarea cultural  dintre Voiron ( Franţa) şi Bistriţa ( România).

Dorel Cosma

12152015152151_dsc5560 12152015152220_dsc5782

FEERIE DE MOȘ NICOLAE. LA BISTRIȚA, S-AU APRINS LUMINILE DE SĂRBĂTORI

Bistriţenii s-au adunat sâmbătă seara, într-un număr mare, în centrul istoric, pentru a asista la momentul aprinderii beculeţelor din bradul de Crăciun şi a ghirlandelor luminoase care împodobesc oraşul de sărbători. În acest an, luminile s-au aprins în absenţa primarului Ovidiu Creţu, aflat în această perioadă la Paris, la Summit-ul Liderilor Locali. Pe scenă a urcat viceprimarul George Avram, care alături de o fetiţă din public a apăsat butonul de aprindere a iluminatului festiv.

Ca o noutate, tot mai multe zone din oraş strălucesc, Piaţa-Mică fiind un exemplu grăitor, ornamentele de sărbători incluzând ghirlande de leduri, steluţe, fulgi de nea, pinguini şi nelipsitul Moş Crăiciun, dar şi ornamente luminoase amplasate pe stâlpi, culorile predominante fiind alb, roşu şi albastru.

Tot în ajun de Moş Nicolae, s-a deschis şi Târgul de Crăciun, în zona Bisericii Evanghelice. Aici se vând decoraţiuni, produse alimentare tradiţionale, dulciuri şi vin fiert.

“Sunt foarte mulţumit de cum se prezintă auspiciile pentru Târgul de Crăciun din acest an. Am reuşit într-o perioadă de patru ani, aceasta este cea de-a patra ediţie, să stabilizăm un Târg de Crăciun în Bistriţa, care ţine de la Moş Nicolae până la Revelion. Nu este puţin. Şi este un târg de anvergură. La ora actuală, pentru cele 30 de căsuţe pe care le avem, este concurenţă”, spunea primarul Ovidiu Creţu, în cadrul unei conferinţe de presă.

De asemenea, bistriţenii vor putea asculta,  în fiecare seara, concerte de colinde, o scenă fiind amplasată în apropierea Bisericii Evanghelice.

SURSA: Răsunetul.ro – Carmen Bulz

12072015093738_dsc5227 12072015093749_dsc5215 lumini011

ELOGIUL UNUI CITITOR

Cititorul se numeşte Horia Petrean şi este în clasa a IV-a. Tocmai a câştigat un concurs de lectură şi se mândreşte cu acest fapt. În câteva minute, înainte de începerea lansării de carte, la care am stat unul lângă celălalt, mi-a spus ce conţin revistele ce urmau să fie prezentate, despre ce este cartea nou apărută şi date despre autorul prezent. L-am ascultat cu atenţie, cu uimire şi cu admiraţie. Era uluitor cum se exprima, corect şi convingător, documentat şi atrăgător, serios şi accentuat, pasionat şi curios în continuare.

Sosită la Bistriţa cu autorul ei, Marian Coman ( un alt Marian Coman, prozator din tânăra generaţie, a publicat până acum, la Editura „Tritonic”, volumele „Nopţi albe, zile negre”, „Testament de ciocolată” şi „Teoria flegmei. Apel la mitocănie” ), cartea „Haiganu, Fluviul Şoaptelor”, Editura „HAC!BD” ( editor, Mihai Ionaşcu ), se prezintă a fi prima dintr-o  serie de trei romane fantasy, care-l au ca personaj pe  Haiganu, un zeu decăzut, pedepsit să trăiască pe pământ. Ilustratorul cărţii -  Andrei Moldovan ( alt Andrei Moldovan ). Haiganu este un personaj de basm, redimensionat, pornind de la profilul lui Ochilă din „Harap-Alb”, de Ion Creangă, într-o acţiune ce are loc  cu opt secole înainte de poveştile scriitorului de la Humuleşti.

Marian Coman mai scrie şi scenarii la două reviste de benzi desenate, cu un tiraj fericit. Revistele se numără printre puţinele autohtone  şi se numesc „HAC”, adică „Harap Alb Continuă” şi „TFB”, adică „Tinereţe Fără Bătrâneţe”. Astfel, basmul lui Ion Creangă şi al lui Petre Ispirescu rămân temelie în construirea de texte actuale, chiar dacă eroi, precum Amateo, au păr albastru şi aleargă pe o super motocicletă.

Toate aceste detalii şi dezvăluiri ale unei literaturi în afirmare în spaţiul românesc nu erau necunoscute pentru Horia Petrean, care a purtat cu autorul un dialog în cunoştinţă de cauză, din lumea lui, din lumea lor. Şi care, drept recompensă, a primit în dar câteva recente numere din „HAC” şi „TFB”, menite să le amintească  celor prezenţi de faima revistei „PIF” de altădată.

În ceea ce-l priveşte pe scriitorul de carte fantasy, comics şi benzi desenate, cred că şi-ar dori la fiecare lansare câte un admirator ca Horia Petrean. Ce scriitor n-ar fi bucuros dacă este aşteptat de cititorii lui, pe gustul lor?!… Şi Marian Coman se află într-un proiect de promovare a cărţii lui, de unul singur, prin oraşele patriei. Circulă şi el, ca un profet care anunţă venirea zeului Haiganu, din noua lui carte. Carte ce are ca subtitlu „Fluviu şoaptelor”, metaforă inepuizabilă, de timp şi de spaţiu, care nu ştiu în ce măsură va putea fi acoperită în paginile promise. Dar sunt sigură că nu i-ar fi de-ajuns „un fluviu de şoapte” lui Horia Petrean pentru câte ar avea el de spus despre cele citite. Acesta este frumosul joc al lecturii.

ELENA M. CÎMPAN

12062015221647foto

CÂND ARTELE ÎȘI DAU MÂNA LA BISTRIȚA

Între 27 și 29 noiembrie 2015 la Bistrița s-a desfășurat cea de-a 11 ediție a Festivalului  Internațional  de Teatru și Literatură “Liviu Rebreanu”,  într-o atmosferă de entuziasm, specifică unei duble aniversări, anume  un deceniu de la  înființarea Societății Scriitorilor din Bistrița “Conexiuni” și totodată a revistei omonime. La împlinirea a 130 de ani de la nașterea pe aceste meleaguri a lui Liviu Rebreanu, un titan al literaturii realiste românești, Centrul Cultural Municipal “George Coșbuc” din localitate a alcătuit cu profesionalism impecabil un program bogat, slujit de diferite registre ale artei, de la pictură și muzică la poezie, de la teatru la dans popular. Pe tot parcursul evenimentului, expoziția lui Marian Avramescu, intitulată Literatură și caricatură, a stat la dispoziția participanților și a publicului local. Directorul Centrului, un manager de excepție în persoana profesorului dr. Dorel Cosma, și  echipa sa condusă de Maria Herineanu au impresionat ca naturalețe și competență,  calități dovedite consecvent  prin modul cum au primit  și au tratat de-a lungul celor trei zile oaspeții sosiți din Franța, Israel, China, Turcia și din diferite orașe ale țării, București, Cluj, Baia Mare, Sibiu, Alba Iulia, Sighet și Satu Mare, asigurând condiții optime pentru o bună desfășurare a  programului  artistic aniversar, un program variat și echilibrat, care a încântat asistența, întocmai ca și în celelalte două ediții precedente la care eu am participat.

     La ceas aniversar,  președinta Societății “Conexiuni”, profesoara Elena Câmpan, a punctat câteva momente de apogeu din realizările  membrilor, care pe lângă activitățile de cenaclu, desfășurate în localitate și în alte centre culturale din țară, au avut și două turnee europene, care au lăsat vii ecouri în creația literară a scriitorilor bistrițeni. La invitația Societății Scriitorilor din Paris, condusă de Joel Conte, prezent la eveniment, s-au desfășurat până în prezent două vizite în capitala  Franței;  relația de colaborare astfel creată va fi dezvoltată pe viitor. Un alt turneu s-a finalizat în Chișinău, la românii basarabeni, care au  nevoie de  ajutorul cultural al confraților din țară. Membrii Societății înțeleg  să fie împreună nu numai în activități pasagere, ci și prin alcătuirea unor volume reprezentative, tipărite în excelente condiții tehnice la Editura Nosa Nostra din Bistrița de către Marin Ecedi. Ideea aceasta s-a concretizat la împlinirea celor 10 ani de “Conexiuni” prin cele două volume, unul  cu 30 de scriitori locali sau cu legături de prietenie culturală, ilustrând spiritul de colaborare al Bistriței cu țara și diaspora română din America, și un altul bilingv, cu 5 poeți reprezentativi, purtând titlul Amintiri de pe o ilustrată.  Pe această însuflețită panoplie a poeziei bistrițene figurează nume ca Dorel Cosma, Elena M. Câmpan, Menuț Maximinian, Victor Știr și  Alexandru- Cristian Miloș. Traducerea  din limba română în engleză a fost asigurată de Maria Muguraș  Petrescu, publicistă care a subliniat în cuvântul ei  contribuția redactorilor revistei „Lumină lină” de la New York, vechi prieteni și colaboratori în programele culturale bistrițene. Proiectul va cuprinde pe viitor încă două volume cu proză și poezie.

    Cei 130 de ani de la nașterea lui Liviu Rebreanu au fost marcați nu numai prin dezbateri pe teme ale operei sale, ci și prin vizionări ale filmelor create după capodoperele scriitorului, Ion și  Pădurea spânzuraților, momente consacrate îndeosebi  copiilor, elevilor și tinerilor bistrițeni, invitați punctual și la spectacolele Teatrului de păpuși “Alexandru Misiuga” din Bistrița, coordonate de Cornelia Apostol.

    O performanță demnă de menționat este apariția celor 30 de numere ale revistei “Conexiuni”  în primul deceniu al existenței sale, când această publicație a călătorit în toată lumea, reprezentând spațiul cultural al zonei Bistrița-Năsăud. Deși  este redactată în limba română, revista cu cele 6 capitole atât de variate ca tematică,  este concepută să vorbească  cititorilor de pe oricare meridian și prin imagini, prezente cu prisosință în paginile ei. Revista “Conexiuni” joacă de 10 ani rolul unei cărți de vizită vii și dinamice pentru spațiul cultural al Bistriței, pe care îl reprezintă cu ocazia unor deplasări  oficiale sau prietenești în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Maria Muguraș  Petrescu a prezentat revistele „Destine literare” de la Montreal, Canada și “Lumină lină” de la New York, S.U.A. ca pe două porți larg deschise pentru dialogul  scriitorilor bistrițeni cu diaspora română din America.

   În următoarele  zile ale festivalului  s-au pus în lumină alte  publicații, edituri, volume  care au fost lansate cu mult interes . Scriitorul Cornel Udrea a semnalat cărțile scoase la Editura Napoca Star din Cluj, editură unde el este “director intelectual”, unul care se opune valului primejdios al abandonării cărților pe hârtie. Poetul publicist Aurel Pop, care a pornit la Satu Mare acum 7 ani la drum împreună cu Felician Pop, a prezentat revista “Citadela”, ajunsă la nr. 98, și editura unde s-au publicat 200 titluri de carte în genuri diverse cât și monografii rurale, urbane și industriale. Colecția Din istoria presei sătmărene cuprinde publicații interbelice reprezentative, precum revista “Afirmarea”, „Eroii neamului”  etc.

     Poetul Vasile Muste de la Sighet a  punctat importanța Festivalului  internațional de poezie de la Dealul Mare cu cele peste 40 de ediții din 1980, an în care a apărut și revista “Marmația literară”, grație criticilor literari Laurențiu Ulici și Gh. Grigurcu. Specificul acestui festival, unic în genul lui, constă în  invitarea anuală a câte unui eșantion masiv de poeți dintr-o singură țară. Ca atare, la rândul ei revista a urmat linia acestui dialog literar cu țările prietene.

    În festivalul bistrițean s-a glosat și pe marginea unor cărți pentru copii, recent apărute, așa cum sunt Cartea mea cu nepoței de Dorel Cosma, Povestea celor trei cățeluși de Alyssa Sîrghie  și  cărticica delicioasă a  Titinei Nica Țene Întâmplări hazlii cu o nepoțică povestite de bunică, prezentate cu sensibilitate de prof. Elena Câmpan. Alături de Cioba Ioan, Fătu Nalațiu Victoria, Feier Nicolae, Gh. Mizgan,  între poeții bistrițeni prezentați cu mult entuziasm, Menuț  Maximinian este jurnalist și scriitor de vocație, care a activat constant în lumea „Conexiunilor” de la întemeiere până acum, el fiind și redactor al ziarului „Răsunetul” din localitate.

   Poetul  Robert Lászlo, cel mai tânăr director din țară al unui centru de creație, vine din Satu Mare spre a prezenta proiecte, prin care finanțează două reviste locale „Citadela” și „Confluențe”, susținând cenaclul scriitorilor din localitate. În curând va fi dezvelit bustul lui Dariu Pop în vecinătatea Inspectoratului școlar din  oraș.

     Ca nou membru de onoare al Societății Scriitorilor bistrițeni, protopopul Alexandru Vidican a comentat câteva cugetări  care făceau elogiul credinței ortodoxe, el considerând concluziv că “Multa cultură te apropie de Dumnezeu, puțina cultură te îndepărtează de El”.

     Poeta Mariana Pândaru Bârgău de la Deva a prezentat Editura Călăuza, pe care a întemeiat-o cu Valeriu Bârgău, soțul ei, și revista “Ardealul Literar”, care în curând va aniversa 20 de ani de apariție, cu atât mai meritoriu, cu cât ea este finanțată din resurse proprii. Prestigiul publicației este asigurat de numele scriitorilor care semnează rubricile permanente, precum criticii literari Gh. Grigurcu,  Liviu Ioan  Stoiciu, Anca Sîrghie, mai nou adusă în colegiul de redacție, dar sunt primiți și scriitori tineri sau străini. Astfel, în activitatea Asociației scriitorilor din Hunedoara se depășește zona culturală locală, fiind invitați scriitori din Canada, S.U.A., din Anglia, Suedia, Turcia, Slovacia etc. Poeta a citit versuri din ultimul ei volum bilingv (-româno-englez-) intitulat Cartea florilor, o idee în sine plină de candoare și finețe.

      Scriitoarea Anca Sîrghie, profesor  la Universitatea “Alma Mater” din Sibiu, a sosit cu două apariții ale sale recente,  Lucian Blaga și ultima lui muză, o contribuție la istoria literaturii române contemporane, și Radu Stanca. Profil spiritual, completare esențială a exegezei acestui genial dramaturg român, amenințat pe nedrept de umbrele uitării. În mod neobișnuit pentru cele 30 de cărți la care a lucrat până în prezent, aceste două apariții recente au fost lansate mai întâi în America, respectiv din California și Colorado până în  statele Michigan, Ohio din S.U.A., apoi  în Windsor și Hamilton, aproape de Cascada Niagara, în Canada. Este o datorie profesională, ca noile apariții să fie prezentate și publicului cititor din țară, unde lansarea s-a făcut la Sibiu, Deva, Cluj-Napoca și acum la Bistrița, urmând ca periplul să continue, conform programării existente,  la Tg. Mureș , București, Iași etc. . Revista academică  “Lumina slovei scrise” a fost prezentă  în Festivalul bistrițean  cu numerele anuale XIII și XIV, 2015, coloanele publicației fiind deschise în egală măsură specialiștilor în larga sferă a umanismului și studenților universității, care sunt astfel încurajați să se antreneze în proiecte de cercetare profesională de pe acum, chiar din anii dintâi ai pregătirii lor academice. Evenimentele artistice locale, naționale și din lumea diasporei române americane sunt ilustrate și în albumul anexat fiecărui număr al revistei, care apare astfel mai interesantă, mai vie, mai dinamică în oferta informației culturale.

   Poetul Virgil Șerbu Cisteianu, director-general al revistei  ”Gând Românesc” din Alba Iulia,  a explicat dificultățile  pe care le înfruntă în apariția prestigioasei sale publicații cât și satisfacțiile  trăite atunci când sporește calitatea  textelor, semnate nu numai de autori consacrați, ci și de scriitori tineri, al căror talent el este mulțumit să-l încurajeze. Scriitorul sibian Silviu Guga a vorbit despre propria creație  literară și despre revista “Cenaclul de la Păltiniș”, care în ultimii ani și-a constituit propriul său public cititor.

     Poetul Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România, Sorin Lucaci de la București, Victor Știr, Andrei Moldovan, Ștefan Veșcari, Titina Nica Țene, au citit din versurile lor, alături de scriitori străini, ca Yang Zhaoyu din China și  Afif Shlewet din Israel, care este autor a 10 cărți cu piese de teatru . Important de știu este faptul că el redactează literatură  în limba ebraică și în cea arabă, așa cum a scris și lucrarea lui de doctorat. Meritul lui Afif Shlewet este cel de a fi făcut legătura între cele două idiomuri, fapt benefic  pentru teatrul din Israel. Aceștia nu sunt singurii  vechi prieteni ai poeților bistrițeni, care acum fac cunoștință  cu primarul  foarte jovial ca personalitate al unei comunități de beduini.

    Un laitmotiv plin de încântare  a asigurat participanților programul orchestrei de suflători sosiți de la Voiron, Franța, care au intervenit primenitor  în programul zilnic al Festivalului și au susținut un program de înaltă calitate la Sinagoga din Bistrița  sâmbătă, 28 noiembrie a.c. În același registru muzical s-a încadrat și colindul corului din Solovăstru Mureș, care ne-a dat sentimentul că facem la Bistrița, într-o tovărășie aleasă, primii pași spre Sfintele Sărbători de iarnă.

     Fiecare dintre serile festivalului a fost încununată, conform tradiției, cu câte un spectacol de teatru, asaltat pur și simplu de iubitorii Thaliei din Bistrița. Prima seară a fost dedicată la Sinagoga din oraș  Teatrului  muzical din Galați, sosit cu spectacolul Țiganiada, în regia Isabelei Oancea, prea șarjat, poate, dar gustat de public pe linia comică a situațiilor și limbajului. Teatrul Național din București a fost prezent cu o adaptare după Eugene Labiche, în regia lui Dan Tudor, intitulată Amor în farmacie  și având în distribuție actori cunoscuți, precum Anca Țurcașiu, Andrei Duban,  Liliana Pană, Dragoș Ionescu, Dan Tudor, într-un spectacol curat, realizat cu știința nuanțării situațiilor conflictuale. Mai antrenant  ca cele precedenta a fost spectacolul celei de-a treia seri, când același prestigios teatru bucureștean a prezentat Haimanaua, adaptare după comedia lui Victor Eftimiu Omul care a văzut moartea, (cea mai populară dintre cele 40 de piese ale autorului), cu o excelentă distribuție, în care au reapărut  actorii Andrei Duban, Dragoș Ionescu și Dan Tudor, lor alăturându-li-se Adela Popescu,  Tudorel Filimon și Alina Chivulescu. De cu totul altă factură a fost spectacolul de teatru propus în ultima seară a festivalului de Teatrul Ararat din Baia Mare, spectacol intitulat Viața ca o …paradă pe textul lui Cornel Udrea. Pus în scenă de Claudiu Pintican, căruia i s-a adăugat în distribuție actrița Dana Ilie Barbosu, spectacolul susține ideea autorului  de a conduce excelent publicul spre o meditație asupra sensurilor existenței umane. Singur cuvântul “paradă” din titlul nu concordă cu linia demonstrație, bine augmentate prin interpretarea actoricească.

    De fapt, în zilele Festivalului sub semnul generozității a stat gestul actorului Claudiu Pintican, care a dublat lectura versurilor alese de autori pentru prezentarea în plen, cu un model de interpretare absolut  personală ca spontaneitate și dozare  a tonului, interpretare realizată cu profesionalitate exemplară la Scrisoarea I și Glossă de  Mihai Eminescu, la  Corydon de Radu Stanca și Mama de Titina Nica Țene. Valorificarea acestei “surprize” actoricești în edițiile viitoare ar fi de natură să ridice calitatea lecturii unor texte, care merită să-și arate strălucirea adevărată în fața unui public iubitor de frumos ca cel de la Festivalul bistrițean. Nu ar trebui să lipsească pe viitor de la dezbaterile și prezentările sesiunii festivalului  nici liceenii  talentați în domeniul literaturii, care ar avea multe de aflat și învățat din expunerile scriitorilor invitați.

   Desfășurarea  programului dens, bine dozat în spațiul celor trei zile de festival, etalarea unor largi forme ale artisticului, care să sensibilizeze publicul de diferite vârste și stadii de  inițiere în domeniul culturii, dialogul scriitorilor din țară cu artiști de peste hotare au asigurat Festivalului Internațional de Teatru și Literatură “Liviu Rebreanu” de la Bistrița o înaltă calitate, datorată echipei organizatoare a evenimentului, pe care țin să o felicit cu deplină convingere și cu sinceră prețuire.

ANCA SÎRGHIE

1206201522204012246757_864522960311041_580777528194961452_n 1206201522230312321283_865483350215002_5378641399734543891_n 1206201522231012310555_865479666882037_5350467588705860437_n

20ème FESTIVAL INTERNATIONAL DE FOLKLORE « Nunta Zamfirei » à Bistrita (Roumanie) du 26 au 29 juillet 2015

La 20ème édition du traditionnel Festival International de Folklore « Nunta Zamfirei », de Bistrita en Roumanie, a eu lieu du 26 au 29 juillet 2015 sous la direction du Professeur Dorel Cosma.

Le remarquable programme d’animations et de spectacles a réuni des groupes folkloriques du monde entier avec les délégations de l’Algérie, la Bulgarie, la France, Israël, l’Italie, l’Espagne, la Pologne, la Serbie, la Turquie et l’Ukraine.

Tout au long du Festival, des démonstrations de danse ont été assurées par les différents quartiers de la ville. La fête a battu son plein avec, à 20h00, chaque soirée, une féérie de couleurs et de rythme sur la superbe estrade en plein air du Festival.

Parmi les évènements prévus, une cérémonie religieuse s’est tenue à la cathédrale gréco-catholique de Bistrita, l’opéra « Les noces de Figaro » a été interprété par l’ensemble « Operei Romane din Craiova », une visite de l’exposition des « objets traditionnels » a été organisée au Centre Culturel « Casa cu lei ».

Le 29 juillet 2015 était en même temps le « Jour de l’Hymne National » et la journée de clôture du Festival.

A 09H00, les acteurs du Festival ont assisté à la cérémonie de la célébration du « Jour de l’Hymne National » avec une bénédiction religieuse et un défilé militaire. A cette occasion, l’auteur de l’Hymne, Andrei Marasanu a été honoré par sa ville.

Une réception officielle s’est ensuite tenue dans le Salon d’Honneur de la Mairie de Bistrita avec le Primar Ovidiu Theodor Cretu, les représentants des groupes folkloriques et les personnalités culturelles venues d’Allemagne, de Bulgarie, de Croatie, d’Egypte, d’Espagne, de France, de Grèce, d’Italie.

La grandiose soirée de clôture a été organisée sur l’estrade magnifiquement décorée.

Avec l’animation de la très célèbre Juliana Tudor, plusieurs chanteurs connus dont Cristian Pomchaci, Sava Negrean-Brudascu et Aurel Tamas, se sont exprimés tout au long du spectacle qui a duré cinq heures.

Les présentateurs Doris Gita et Mihaï Berbunshi ont agrémenté la soirée où chaque groupe folklorique a présenté une dernière fois ses superbes danses et réalisations scéniques.

Le final a vu les enfants et le public « entrer dans la ronde » autour du chanteur populaire Aurel Tamas.

Puis un éblouissant feu d’artifice a conclu avec bonheur le merveilleux Festival International de Folklore « Nunta Zamfirei ».

Le Professeur Dorel Cosma et le Maire de Bistrita Ovidiu Theodor Cretu sont à féliciter pour le succès du 20ème Festival. L’équipe d’organisation a fait un travail formidable assurant le public d’un sourire toujours bienveillant. Les groupes folkloriques ont apporté l’éclat de leurs couleurs, de leur dynamisme et de leur élégance. Le bonheur du public, venu très nombreux à chaque spectacle, était perceptible à tout instant.

 

Article de Joël CONTE, le 30 juillet 2015

12042015140054_dsc5165 12042015140104_dsc5164

MONIGRAFIA REGIMENTULUI 221 MECANIZATĂ

La momentul aniversar din 2013, când s-au sărbătorit 45 de ani de la înfiinţarea Regimentului 221 Mecanizat din Bistriţa, patru colonei şi-au dat mânaşi s-au decis să întocmească monografia Regimentului. Acum, după doi ani, monografia a văzut lumina tiparului. Editura „Barna’s” aduce în faţa cititorilor un volum cu aproape 800 de pagini de istorie militară locală.Dar nu doar atât, fiindcă militarii Regimentului n-au trăit izolat în afara zidurilor cetăţii. Este o adevărată carte document în care viaţa militară se imbină de multe ori cu viaţa municipiului Bistriţa. Autorii : Ioan Cordovan, Vasile Măgheruşan, Dorin Filip şi Vasile Tutula nu sunt oameni din afara artei scrisului. Militari de carieră, cei patru colonei au fost ani la rând reporteri, realizatori de emisiuni radio şi tv, autori de cărţi. Este motivul pentru care cartea îmbracă, dincolo de documente, haina literară, frumoasă plăcută cititorului.

Lansarea cărţii s-a făcut într-un cadru plăcut din care n-au lipsit comandanţii Regimentului 221, transformaţi de autori din comandanţi în adevărate personaje de carte. A fost o întâlnire autori – personaje- cititori. Fiecare comandant este amplasat la locul care i se cuvine precizându-se contribuţia la dezvoltarea şi impunerea acestui Regiment. Că acest regiment nu a apărut pe un teren gol este foarte clar şi spre a exemplifica, autorii pătrund în istoria municipiului şi judeţului oferind astfel oricărui cititor posibilitatea de a se conecta cu lumea militară de altădată. Fiecare comandant – Ştefan Albu, Paul Remus Chircoiaş, Florian Caba, Vasile Amariei şi până la localnicul comandant Teodor Cotuţiu, îşi deapănă amintirile din perioada bistriţeană. Dacă pentru Florian Caba „ aceşti ani au fost cei mai frumoşi ai carierei mele”, în relatarea lui Vasile Amariei aflăm pagini emoţionante din timpul Revoluţiei din 1989, unele, mai puţin ştiute sau chiar deloc. Alte câteva vorbesc despre dotarea Regimentului 221, despre munca politico- educativă şi cultural-artitică.Important este că autorii vorbesc aici la modul deschis, concret aşa cum a fost atunci, nu se feresc în a spune pe nume lucrurile bune sau mai puţin bune ale perioadei. Muzica militară, apărută la Bistriţa odată cu Regimentul are pagini speciale binemeritate pentru o formaţie care şi azi se numără printre elitele genului. Casa Armatei apărută în 1970 cu multitudinea manifestărilor şi implicarea culturală în viaţa oraşului sunt alte pagini de mare atracţie şi interes. Nici sportul nu lipseşte din acest volum, schiul şi fotbalul ocupând  un loc central în preocupările militarilor. Nu este uitată nici intendenţa cu varietatea problemelor gospodăreşti, pentru ca pe final să aflăm impresiile a peste 50 de persoane militari şi civili, implicaţi într-un fel sau altul în viaţa Regimentului 221.

Anexele şi fotografiile fac parte integrantă din această carte oferind parcă fiecărui ofiţer, subofiţer, maestru militar dreptul de a spune : „ şi eu am făcut parte din această unitate”.

La pagina 393, autorii consemnează: „Regimentul 221 Mecanizat a fost primul şi singurul regiment din armata romană care a avut toate poligoanele şi sălile de specialitate, conform nomenclatoarelor”. După numeroasele realizări, împliniri, premii, asistăm în finalul cărţii la un adevărat necrolog. După 32 de ani, timp în care au activat peste 3500 de ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri şi salariaţi civili, Regimentul 221 Mecanizat este desfiinţat. A fost bine, a fost rău – autorii nu comentează. Lasă în schimb cititorilor posibilitatea de a interpreta  grandoarea unui Regiment care a dat ţării 6 generali, care s-a implicat în cele mai importante momente din viaţa locală şi naţională, care transmite urmaşilor mesajul datoriei al respectului pentru istoria şi culorile naţionale.

Dorel Cosma

12348258_988102001228361_1214765108_n

LES ENFANTS DES BELLES LUMIERES

  • Les enfants des belles lumières
    Sont à Bistrita, et espèrent
    Que le monde va s’embellir
    Et ouvrir leur bel avenir.
    Refusant la folie des guerres,
    Ils avancent dans la prière
    D’un univers où le soleil
    Construit toujours des merveilles.
    Les enfants des belles lumières
    Sont à Bistrita, et espèrent
    Que le monde va s’embellir
    Et ouvrir leur bel avenir.
    Emportés par les voix divines
    D’un dieu fort et unanime,
    Ils progressent main dans la main,
    Et sourient à tout lendemain.
    Les enfants des belles lumières
    Sont à Bistrita, et espèrent
    Que le monde va s’embellir
    Et ouvrir leur bel avenir.
    Des arts, et devant la culture,
    Ils découvrent que le futur
    Peut rimer avec le bonheur,
    Et la création d’un sculpteur.
    Les enfants des belles lumières
    Sont à Bistrita, et espèrent
    Que le monde va s’embellir
    Et ouvrir leur bel avenir.
    Eblouis par le Festival
    De Roumanie enArdéal,
    Les enfants poursuivent leurs rêves
    D’une sereine vie, sans trêve.
  • Les enfants des belles lumières
    Sont à Bistrita, et espèrent
    Que le monde va s’embellir
    Et ouvrir leur bel avenir.
    Par Liviu Rebreanu,
    Théâtre, littérature, nouent
    Un lien où l’âme de l’enfant
    Sublime, de l’amour,le chant.
    Les enfants des belles lumières
    Sont à Bistrita, et espèrent
    Que le monde va s’embellir
    Et ouvrir leur bel avenir.
    Joël CONTE, le 30 novembre 2015
    Ecrit à Bistrita, lors du Festival International
    de Théâtre et de Littérature « Liviu Rebreanu»,
    devant les lumières de la Place de la Préfecture
    dscn0283

SPECTACOLE DE CALITATE LA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE TEATRU ȘI LITERATURĂ ”LIVIU REBREANU”

Ediţia din acest an a Festivalului de Teatru şi Literatură ,,Liviu Rebreanu” a debutat la Sala Polivalentă, joi, 26 noiembrie, de la ora 10.00, cu Teatrul Muzical Galați, care a prezentat pentru copii „Tinerețe fără bătrânețe”, în regia artistică a Izabelei Oancea, muzica: Sorin Oancea, distribuţia: Izabela Oancea, Geanina Sion, Mihai Păun, Lucian Tatu, Mihail Anton.
La Galeriile „Casa cu lei”, de la ora 11.00, a avut loc vernisajul expoziţiei „Literatură și caricatură”, cu lucrările artistului Marian Avramescu din Sânger (Prahova), prezentat de dr. Dorel Cosma şi Elena M. Cîmpan, iar de la ora 18.00 s-a continuat, la Sinagogă, cu musicalul ,,Ţiganiada”, după epopeea lui Ioan Budai-Deleanu. Regia spectacolului, care s-a remarcat prin culoare şi prin exotismul dansurilor ţigăneşti, a fost semnată de Isabela Oancea, iar din distribuţie au făcut parte Isabela Oancea, Luminiţa Vologa, Mihai Păun şi Lucian Anton. Spectacolul a inclus şi melodii, scene din viaţa ţiganilor, aşa cum le-a prezentat în nemuritorul film ,,Şatra” regizorul basarabean Ion Loteanu.
Programul festivalului a oferit bistriţenilor vineri, de la ora 12.30, la Sinagogă, un spectacol al Teatrului de păpuși „Alexandru Misiuga” Bistrița, cu piesa „Punguța cu doi bani”, după Ion Creangă, în regia Corneliei Apostol şi cu distribuţia: Moşul – Adrian Pop, Baba – Cornelia Vrăşmaş, Cocoşul – Cornelia Apostol, Găina – Elena Pop, Gâsca – Florina Vlaşin, Boierul – Susana Marişca, Vizitiul – Florina Vlaşin.
De la ora 17.00, un concert cu trupa de suflători de la Voiron (Franţa) a constituit o relativă noutate pentru melomanii bistriţeni, ce au avut mai rar prilejul să urmărească într-un concert doar instrumentişti suflători. A putut fi ascultată muzică îndeosebi de Mozart, cântată cu măiestrie, dar succesul trupei a fost constituit nu numai din înaltul nivel de măiestrie, ci şi din prezenţa scenică, din rigoarea profesionalismului. Numerosul public bistriţean a reacţionat atât de bine, încât aplauzele nu conteneau şi spectatorii erau în picioare, atmosfera părându-li-se incredibilă artiştilor francezi.
Comedia „Amor în farmacie”, adaptare după clasicul francez Eugene Labiche, a fost jucată pe scena Sinagogii vineri, de la ora 18.00, de Anca Ţurcaşiu, Andrei Duban, Liliana Pană, Dragoş Ionescu şi Dan Tudor, ultimul semnând şi regia. Publicul a fost cucerit de sarabanda de încurcături, de situaţiile comice neprevăzute, în care un farmacist de provincie, terorizat de soţia agitată şi geloasă, în relaţie cu colocatarul său, a creat o atmosferă anormală, însă plăcută la privit dinafară şi la încercat a o înţelege.
Sâmbătă, de la ora 18.00, a putut fi urmărit spectacolul cu piesa „Haimanaua”, jucată de o trupă a Teatrului Naţional din Bucureşti, din distribuţie făcând parte regizorul piesei, Dan Tudor, Tudorel Filimon, Alina Chivulescu, Dragoş Ionescu, Adela Popescu şi Andrei Duban. „Haimanaua” reprezintă o prelucrare a piesei „Omul care a văzut moartea”, a lui Victor Eftimiu, autorul zugrăvind planuri electorale din provincie. Personajul Filimon, neguţător de vinuri, salvează un om de la înec, faptă numai bună de exploatat în lupta electorală cu farmacistul foarte ambiţios din localitate. Adversitatea candidaţilor prinde la mijloc relaţia de iubire, aproape de căsătorie, dintre fiica lui Filimon şi băiatul farmacistului. În ,,ecuaţie” intră omul salvat de la înec, cu pretenţii de nesusţinut la mâna fetei, el împuşcându-se, în final, după ce introdusese varianta susţinerii lui Filimon pentru primărie şi a farmacistului pentru Parlament. ,,Haimanaua” a sesizat mai repede decât alţi eroi ai ,,angrenajului” că împărţind voturile pot pierde amândoi candidaţii. Dinamic şi jucat cu nerv, cu evidenţierea momentelor ,,tari” ale lanţului întâmplărilor, spectacolul a plăcut în mod deosebit publicului, mai ales că era adus ca şi conţinut în actualitatea năravurilor politice româneşti. Nu întâmplător directorul festivalului, dr. Dorel Cosma, spunea la înmânarea diplomei de excelenţă pentru grupul de actori că reprezintă ,,generaţia de aur” de acum a teatrului românesc.

„Viaţa ca o… paradă”, de Cornel Udrea, a închis festivalul „Liviu Rebreanu”

Pe scena Sinagogii au urcat duminică, la ora 18.00, Dana Ilie Bărbosu şi Claudiu Pintican, în „Viaţa ca o… paradă”, de Cornel Udrea. Într-un compartiment de tren se întâlnesc o doamnă îmbrăcată în negru, trecută de mult de prima tinereţe, şi un tânăr fără prea mare entuziasm în a angaja o conversaţie. Doamna insistă şi reuşeşte să-şi mărturisească intenţia de a se mărita, ce fel de bărbat şi-ar dori şi alte cele destul de demobilizatoare pentru bărbat. Discuţia este pigmentată cu clişee de limbaj antrenante, care sugerează publicului o atmosferă spumoasă. Călătoria fără ţintă este, de fapt, viaţa însăşi, femeia în negru mărturisindu-şi regretul că nu şi-a luat şi coasa. Este replica de mare efect care limpezeşte sensul întregii construcţii dramatice. Actorii au alternat ritmul replicilor mai lente cu altele aspre, ţinând treaz interesul spectatorilor pentru întreg parcursul dramatic.
Piesa a fost ultimul ,,act” al ediţiei din acest an a Festivalului de teatru profesionist „Liviu Rebreanu”.
Trupelor de actori le-au fost înmânate de către directorul festivalului, dr. Dorel Cosma, diplome de excelenţă, semn al aprecierii prestaţiei scenice.

Victor Știr

tea1_1 tea2_1

 

CONFLUENŢE LITERARE

Scriitori clujeni la Festivalul Internațional de Teatru și Literatură “Liviu Rebreanu”

Ediția a XI-a – Bistrița
În perioada 26 – 29 noiembrie a avut loc la Bistrița Festivalul Internațional de Teatru și Literatură “Liviu Rebreanu “ ediția a XI-a, la care au participat scriitori din Israel, China, Franța și România.
În cadrul amplelor manifestări, coordonate de prof.dr. Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural Municipal “George Coșbuc “ și Elena M. Cîmpan s-a vernisat la galeriile “Casa cu lei “expoziția “Literatură și caricatură “ a pictorului Marian Avramescu din Prahova, iar seara la Sinagogă s-a jucat o adaptare după “Țiganiada “ de Ioan Budai Deleanu de către actorii Teatrului Muzical din Galați, având în distribuție actorii :Isabela Oancea, Luminița Vologa, Mihai Păun și Lucian Anton.
În a doua zi a manifestărilor au avut loc lansări de reviste și cărți și aniversarea a 10 ani de activitate a Asociației CONEXIUNI. În acest context a fost lansată antologia „Un deceniu de conaxiuni “, realizată de Dorel Cosma și Elena M. Cîmpan, în care sunt cuprinși poeți din toată țara ce au activat în cadrul acestei asociații, printre care și scriitorii clujeni Al.Florin Țene și Cornel Udrea, inslusiv revistele “Destine Literare“, din Montreal – Canada, “Lumină Lină “ din New York și “ Nosa Nostra“, din Bistrița, prezentate cu multă acuratețe de ziarista Muguraș Maria Petrescu.
În cadrul acestor manifestări și-au lansat cărți și reviste scriitorii: Dorel Cosma, Cioba Ioan, Maria Muguraș Petrescu, Anca Sîrghie, Mariana Pândaru, Elena M. Cîmpan, Fătu Nalațiu Victoria, Feier Nicolae, Yang Zhaoyu, din China, Joel Conte din Franța, Afif Shlewet din Israel, Pop Aurel, Pop Felician, Cornel Udrea, Vasile Muste, Laszlo Robert, Weimer Adrana, Menuț Maximinian, Miloș Alexandru Cristian, Mizgan Gheorghe, Vidican Alexandru și Nicolae Vrășmaș. Au foat lansate revistele “Citadela ,”Confluențe “ , “Muzeul Sătmărean“ și ”Marmația Literară “
Seara la Sinagogă a avut loc concertul orchestrei de suflători din Voiron-Franța, după care a urmat piesa de teatru “ Amor în farmacie“ adaptare după Eugene Labiche, în iterpretarea artiștilor de la Teatru Național București: Anca Țurcașiu, Andrei Duban, Liliana Pană, Dragoș Ionescu și Dan Tudor, în regia lui Dan Tudor.
În a treia zi au fost lansate revistele:” Ardealul Literar” din Deva, director Mariana Pândaru Bârgău, “ Eupholion“ din Sibiu,”Gens latina “, din Alba Iulia, “Cenaclul de la Păltiniș “, “Lumina slovei scrise “,de la Sibiu,”Poarta de su Feleac“ din Cluj, director fondator al muzeului Gheorghe Căpușan și “Gând Românesc”. director Virgil Șerbu Cisteianu.
Seara la Sinagogă a fost prezentată piesa de teatru” Haimanaua“, după Victor Eftimiu, în interpretarea actorilor de la Teatru Național București: Dan Tudor, Tudorel Filimon, Alina Chivulescu, Dragoș Ionescu, Adela Popescu și Andrei Duban.
În ultima zi a amplelor activități de la Casa cu Lei, Al.Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor a vorbit despre activitatea celor 33 de filiale ale acestei organizați profesionale, după care a lansat și prezentat întreaga colecție a revistei “Agora Literară “, una din cele 18 reviste ce le editează Liga Scriitorilor după care a prezentat ultimele două romane “Un ocean de deșert “ și “ Răzbunarea gemenelor“ din ciclul de șapte romane “Insula Viscolului “.
O surpriză plăcută, în cadrul acestui context, a fost când actorul Claudiu Pintican de la teatru Ararat din Baia Mare a susținut un impresionant recital poetic cu versurile poetei Titina Nica Țene, răsplătit cu vii aplauze, iar autoarea a vorbit, apoi, despre volumele sale. Și-au mai lansat cărți: Ioan Radu Văcărescu, Silviu Guga Virgil Șerbu Cisteianu, Victor Știr, Andrei Moldovan Sorin Lucaci, Ștefan Veșcari,
În cadrul acestui moment un grup numeros de colidători din Mureș, în costume naționale, ne-a oferit o mare surpriză a susținând un concert de colinde.
Scriitoriiclujeni Titina Nica Țene, Al.Florin Țene și Cornel Udrea au primit DIPLOMA DE EXCELENȚĂ pentru oferta literară prezentată în cadrul Festivalului Internațional de Teatru și Literatură “Liviu Rebreanu “.
Seara, la Sinagogă, a avut loc premiera piesei de teatru “Viața ca o …paradă “, de Cornel Udrea, în interpretarea actorilor: Claudiu Pintican și Dana Ilie Barbosu de la Teatruy ARARAT din Baia Mare, în regia lui Claudiu Pintican.
Întreaga manifestare s-a bucurat de o largă apreciere a publicului bistrițean, prezent în număr mare la manifestările desfășurate în cele patru zile, omagiu adus celui care s-a ridicat ca un arbore secular de pe plaiurile județului Bistrița-Năsăud, Liviu Rebreanu.
Al.Florin Țene

 12274290_972820766122128_2257181509657777667_n