21/09/2017

DUPĂ TREI EXAMINĂRI, PROF.DR. DOREL COSMA A SEMNAT CONTRACTUL DE MANAGEMENT PENTRU ÎNCĂ PATRU ANI

Zilele trecute a fost semnat noul contract de management pentru perioada 2016-2020 de către primarul Ovidiu Creţu, reprezentant al autorităţii locale, şi managerul Dorel Cosma. Noul contract vine în urma susţinerii a trei examene, fiecare cu probă scrisă şi interviu. Primul examen a fost cu privire la evaluarea anuală a managerului Dorel Cosma, care s-a încheiat cu nota 9,88. O altă evaluare finală (pe patru ani) s-a desfăşurat în conformitate cu legea care prevede ca evaluarea să se facă cu minim 120 de zile înaintea semnării unui nou contract de management, iar dacă cel evaluat obţine nota peste 9 are dreptul de a depune un nou proiect pentru perioada următoare. Evaluarea finală s-a încheiat cu nota 9,73.
În urma acestui drept câştigat, dr. Dorel Cosma a depus un nou proiect care a fost analizat, nota obţinută fiind de 9,58, ceea ce a permis încheierea unui nou contract de management pentru perioada 2016-2020. Din cele trei comisii diferite au făcut parte reprezentanţi ai primăriei, dar şi oameni de cultură, amintind aici pe Gelu Furdui, Cornel Udrea, Vasile Filip sau Victor Ştir. La finalul anului, Centrul Cultural Municipal a prezentat un Raport de activitate anuală, de peste 500 de pagini, în şedinţa ordinară a Consiliului Local.
A fost aprobat şi bugetul pentru 2016 în Consiliul Local, se mai aşteaptă avizul final al Instituţiei Prefectului, astfel încât să demareze noile acţiuni din acest an. „Ne aşteaptă un an încărcat de probleme, în primul rând, deschiderea Palatului Culturii, punând la punct ultimele detalii legate de sistemul de amplificare, lumini, definitivarea locurilor în sală, verificarea sistemului de încălzire, a sistemului de pază, dotarea scenei cu elemente de spectacol”, ne declară managerul Dorel Cosma.
Timp de câţiva ani, echipa cristalizată la CCM nu doar că a realizat evenimente culturale bine primite în ţară, dar şi cu ecouri în străinătate, ci s-a străduit să realizeze şi doteze cu toate echipamentele necesare noul Palat al Culturii, toate acestea însemnând ore de muncă, de contacte cu colaboratori din ţară şi străinătate astfel încât bistriţenii să se bucure de adevărate evenimente.

SURSA: Răsunetul.ro

104101027837719917180236780435561602915330n dscn1480 dscn1482

LA CLUJ-NAPOCA, ȘCOALA ARDELEANĂ RADIO, PROIECT DE ANVERGURĂ CU BISTRIȚENI. PRINTRE INVITAȚI HORIA BĂDESCU, DOREL VIȘAN, DUMITRU FĂRCAȘ

Locul unde nu s-ar fi întâmplat nimic, dacă nu ar fi programat şi organizat scriitorul Cornel Udrea un eveniment intitulat „Şcoala Ardeleană Radio”.
Sala „Transilvania” a Casei de Cultură a Studenţilor din Cluj- Napoca a fost neîncăpătoare pentru participanţii la susţinerea unui demers de salvare a patrimoniului cultural, într-un moment de răscruce când emisiunile de artă, de literatură lipsesc cu desăvârşire din grila de programe a Studioului Regional Cluj. Din partea Societăţii Scriitorilor „Conexiuni”, Bistriţa, au avut bucuria să fie prezenţi Dorel Cosma, Elena M. Cîmpan, Menuţ Maximinian şi Victor Ştir.
„Şcoala Ardeleană Radio”, pe modelul „Şcolii ardelene” iluministe, îşi propune o activitate de restituire a înregistrărilor existente în fonoteci, de tipărire a lor în dicţionare monografice de literatură, de teatru, de muzică, de arte plastice, de recuperare a vocilor şi a documentelor, dar şi de imprimare a altor voci ale personalităţilor existente în spaţiul transilvănean şi redarea lor circuitului naţional şi universal, spre cunoaştere, promovare şi răspândire a valorilor adevărate.
Proiectul este unic în România şi aparţine unei singure persoane – Cornel Udrea, care speră să-i mobilizeze pe cât mai mulţi pasionaţi în procesul de salvare ( măcar acum, în al doisprezecelea ceas ), a unui tezaur în destrămare din cauza indiferenţei, a omiterii din lista de priorităţi, a dispariţiei în eter, fără a putea fi cuantificat şi păstrat prin viu grai, prin timbru personal, prin amprentă personală.
Încă de la bun început, proiectul, care este unul de echipă, s-a bucurat de o susţinere călduroasă, prin prezenţa oamenilor de radio, a scriitorilor, artiştilor tineri sau cu experienţă. Au luat cuvântul şi au pus umărul încă din debut – adevărat botez cultural – personalităţi, precum Horia Bădescu, Zorin Diaconescu, Dorel Vişan, Dumitru Fărcaş. Programul a cuprins şi momente de muzică, poezie, dans, tradiţii, divertisment.
Un drum pornit cu dreptul. Un loc unde i-am simţit pe oameni aproape, de-aceeaşi seamă culturală, profesori, intelectuali. Şi unde va sta de-acum încolo piatra de temelie a unui proiect cultural, cu mare impact social, în timp, propus de neobositul cărturar Cornel Udrea, un prieten şi al manifestărilor de elită bistriţene.

Eduard Călinescu

02072016133537dscn1448 02072016133618dscn1440 02072016133625dscn1438 02072016133633dscn1441

CORNELIA TERSANSZKI – VIZIUNILE RĂDĂCINILOR LUMII

Cornelia Tersanszki, naturalizată bistriţeancă dar originară din Constanţa, este inginer la Comelf Bistriţa, director ing. Dorin Stoian, dar şi un artist plastic inedit.
Prima personală a domniei sale a fost vernisată joi, 4 februarie, la Galeriile „Casa cu Lei”, în organizarea Centrului Cultural Municipal „G. Coşbuc” din Bistriţa, director prof. dr. Dorel Cosma.
În prezenţa unei selecte şi numeroase asistenţe, formată din intelectuali, colegi de muncă inginerească, Cornelia Tersanszki a spart artificialele graniţe dintre ştiinţe şi arte, dovedind că ele au o rădăcină comună – spiritul cosmic.
Expoziţia, cu tablouri şi pictură pe sticlă, este una metaforică bazată, cum spunea autoarea, pe senzaţii, vibraţii şi emoţii, dar şi pe asociere insolită a diferitelor idei din varii domenii: astronomie, astrologie, filozofie indiană, simboluri creştine, idei filozofice, umaniste etc., artista plastică propunând civilizaţiei ochiului din Mileniul 3 un creator de realităţi, de noi orizonturi! Un inginer, iată, este şi un artist, căci în cuvântul tehnologie – tehno înseamnă… artă! Expoziţia este a unui iniţiat către iniţiaţi!
Tablourile poartă nume-metaforă: „Lumina”, „Carte de iubire” (imprimate de hituri muzicale contemporane), „Element 1,2,3,4,5,6,7…” „O altă faţă a lumii”, „Nebuloase”, „Noapte de vară”, „Iniţiere”, „Urban Living” etc. Să mai remarcăm că artista a avut participări la expoziţii de grup internaţionale. Simbolistica biblică, creştină, este prezentă prin Şarpele biblic, Peşii Ichtus, numele vechilor creştini, „Mărul interzis” (sexualitatea?!) etc.
Expoziţiei i s-ar potrivi motoul: „Cogito ergo sum” a lui Descartes . „Cuget, deci exist!” Pare o apariţie mai degrabă a unui spirit masculin!
Fiindcă expoziţia Corneliei Tersanszki e una de iniţiere în tainele şi misterele lumii, însă necunoscute prin amestecul şi îmbinarea insolită a bucăţilor de lume.
Au opinat despre expoziţie: scriitorii Alexandru Cristian Miloş, Maria Oltean şi Gheorghe Mizgan, şi gazda, artistul plastic Lucian Dobârtă.
Cornelia Tersanszki surprinde plăcut de la prima sa personală şi ne propune un nume plastic de urmărit şi în viitor!

Alexandru Cristian Miloș

sam5195 sam5197 sam5203 sam5280

MUZICA MILITARĂ, LA 47 DE ANI DE LA ÎNFIINȚARE

În municipiul Bistrița, a avut loc concertul “Pe aripile muzicii de fanfară” oferit de Formaţiunea Muzicii Militare a garnizoanei Bistriţa cu prilejul aniversării a 47 de ani de la înfiinţare.
Au fost prezenţi preşedintele Consiliului Judeţean,Emil Radu MOLDOVAN, primarul municipiului Bistrița, Ovidiu Teodor CREŢU, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată “General GRIGORE BĂLAN”, colonel Iulian BERDILĂ, reprezentanţi ai sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională , cadre militare din unităţile garnizoanei Bistriţa, invitaţi.
Formaţiunea Muzicii Militare a garnizoanei Bistriţa este compusă din 29 de instrumentişti şi are în palmares participarea la diferite festivaluri şi concursuri interne şi internaţionale, unde a fost întotdeauna la înălţimea aşteptărilor, dovadă fiind premiile obţinute pentru profesionalismul de care au dat şi dau dovadă în continuare.
Sub bagheta dirijorului muzicii militare, plutonier adjutant Bogdan BEJINARIU, au fost interpretate piese muzicale din repertoriul naţional şi internaţional care au încântat asistenţa, fiind aplaudaţi la scenă deschisă pentru calitatea repertoriului, dăruire şi profesionalism.
Cuvantul de deschidere a fost rostit de către domnul Emil Radu Moldovan, iar în încheiere primarul municipiului, domnul Ovidiu Teodor CREŢU, împreună cu colonelul Iulian BERDILĂ au felicitat și au adus sincere mulțumiri protagoniștilor pentru prestaţia de excepţie şi totodată le-au urat succes în activităţile viitoare.
“Împreună cu Primarul Municipiului Bistrița, Ovidiu Crețu și cu zeci de iubitori ai muzicii de fanfară am participat la Concertul aniversar „Pe aripile muzicii de fanfară”, organizat cu ocazia împlinirii a 47 de ani de la înființarea Muzicii Militare a Garnizoanei Bistrița! Îi mulțumesc domnului Colonel Iulian Berdilă, Comandantul Brigăzii 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan” pentru invitația de a participa la sărbătorirea celor care sunt ”sarea și piperul” manifestărilor militare din județul nostru! I-am urmărit cu mare admirație și mândrie într-un documentar realizat de HBO România, în care s-a vorbit despre unul dintre cele mai îndrăznețe și originale spectacole din lume: Electric Marching Band. Acesta a reprezentat o fuziune între o trupă rock (Byron), o fanfară militară și corul Excelsior, format din elevii Liceului „Tudor Jarda”. Le urez un călduros ”La mulți ani” tuturor membrilor Muzicii Militare a Garnizoanei Bistrița și noi proiecte la fel de inedite pentru publicul din România!” spune preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu MOLDOVAN.

SURSA: Răsunetul.ro

 img0342 img0355 img0361 img0364

MASEAZĂ-ȚI DEGETUL ARĂTĂTOR TIMP DE 60 DE SECUNDE ȘI VEI VEDEA CE SE ÎNTÂMPLĂ CU CORPUL TĂU !

Mâna este unul dintre cele mai importante şi mai interesante instrumente funcţionale ale omului. În reflexologie, palma cuprinde pe feţele sale palmare proiecţia tuturor organelor corpului. Ea are cele mai puternice, mai strânse şi mai complexe legături directe cu centrul nostru de comandă – creierul.

Degetul arătător (indexul) este asociat cu stomacul şi colonul, iar masarea lui este recomandată în cazuri de diaree, constipaţie sau disfuncţii digestive. Baza primei falange a degetului arătător este în legatură cu gura şi masajul acestei zone are efecte anestezice în durerile dentare. În proeminenţa musculară dintre degetul arătător şi degetul mare se află unul dintre cele mai importante puncte din presopunctura chineză, „Fundul văii”, cu efecte terapeutice în afecţiuni de cap.

Healthy Tips World informează şi asupra rolului celorlalte degete în reflexoterapie:

Degetul mare (policele) este legat de inimă şi plămâni, astfel încât, atunci când vă confruntați cu palpitații și dificultăți de respirație, masaţi degetul mare și trageți de el în afară.

Degetul mijlociu. Cei care se simt rău în timp ce călătoresc trebuie să-şi maseze degetul mijlociu. Şi cei care nu dorm bine pot apela la aceeaşi tehnică. Degetul mijlociu este cel care, la frig intens, degeră primul. Are, de asemenea, legături cu circulaţia deficitară şi cu impotenţa sexuală.

Inelarul. Persoanele care au migrene frecvente şi dureri musculare la nivelul gâtului care apar din cauza circulaţiei deficitare a sângelui, trebuie să-şi maseze degetul inelar.

Degetul mic. Masarea acestui deget este foarte eficientă în stări de leşin sau pierdere a conştienţei. Dacă un om a leşinat, prin strângerea puternică a unghiei şi buricului acestui deget, el îşi va reveni.

Surse: healthytipsworld.com, reflexoterapie.info FOTO: Healthy Tips World

Articol relatat de InfoAlert. Autor: MCM

degete_04860200 Degetul-arătător

ACUM 47 DE ANI ”THE BEATLES” AU CÂNTAT ÎMPREUNĂ PENTRU ULTIMA DATĂ

Pasiunea pentru muzică i-a adus în anul 1960 pe cei patru băieţi din Liverpool împreună într-un grup care avea să poarte numele de „The Beatles”. Alcătuit din John Lennon (voce şi chitară ritmică), Paul McCartney (voce şi chitară bas), George Harrison (chitară solo) şi Ringo Starr (baterie), cei patru au format una dintre cele mai faimoase trupe din istoria muzicii pop.

„The Beatles” a fost o trupă îndrăgită de generaţiile de tineri contemporani cu membrii formaţiei, dar şi de mulţi alţi iubitori de muzică impresionaţi de armonia şi sensibilitatea melodiilor pe care le-au compus în întreaga lor carieră muzicală.

De-a lungul timpului, trupa a concertat, a înregistrat şi a lansat numeroase albume marcând totodată şi multe recorduri mondiale. „The Beatles” este considerat grupul muzical cu cele mai multe discuri vândute, numărul lor ajungând la peste 1 miliard. De asemenea, a obţinut mai multe discuri de platină (13 doar în SUA), iar piesele lor au ocupat locul I în multe topuri muzicale de la acea vreme, devenind hituri de neuitat care şi acum stau pe buzele multora.

Membrii trupei şi-au dorit să aducă un plus de noutate şi originalitatea stilului de muzică de atunci. Atât mesajul textelor, cât şi ritmul pieselor compuse şi interpretate de trupă erau simple şi atractive pentru tinerii care îşi doreau să trăiască liberi şi nonconformişti. Multe dintre piesele cu care s-au făcut remarcaţi în decursul carierei lor artistice au fost inspirate din viaţa membrilor trupei, iar piesa pe care o ascultăm în acest videoclip este un exemplu elocvent.

Ultima lor apariţie publică a fost în concertul inedit desfăşurat pe acoperişul studiourilor Apple, din Londra, pe 30 ianuarie 1969, concert care a apărut pe albumul „Let It Be”. Compusă de John Lennon ca o expresie a iubirii sale pentru Yoko Ono, piesa „Don’t Let Me Down” este interpretată aici cu multă pasiune de toţi cei patru membri ai trupei.

Sursa: TheBeatlesVEVO Autor text: LiveBiz.ro

beatles The-Beatles

O MINUNE DIN ROMÂNIA AFLATĂ LA 100 DE METRI ADÂNCIME, PROMOVATĂ DE CNN

În inima Transilvaniei se află o salină care are o vechime de peste două milenii, scrieCNN. Astăzi, salina a devenit o atracție turistică neobișnuită, iar mii de turiști coboară în galeriile sale verticale pentru a juca mini-golf, bowling sau pentru a vâsli pe lacul subteran.

Site-ul postului de televiziune CNN a publicat mai multe fotografii cu salina Turda realizate de fotograful britanic Richard John Seymour, care a vizitat-o recent deoarece documentează peisajele modificate de om.

Salina din Turda are o vechime de 2.000 de ani și a început să fie folosită ca muzeu și parc de distracții din anul 1992, mai scrie CNN.

Mina de sare a fost închisă în anul 1932, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost folosită ca adăpost. Ulterior, înainte de a-și deschide porțile turiștilor, a fost utilizată și ca depozit de brânză.

În interiorul salinei Turda, turiștii pot să meargă la spa, să joace bowling sau mini-golf. De asemenea, în interiorul ei este și un amfiteatru cu 80 de locuri. Salina Turda este compusă din mai multe mine, aflate la o adâncime cuprinsă între 70 și 120 de metri.

„Fotografierea acestui spațiu a fost o provocare datorită dimensiunilor sale. Trecerea de la natură la antropic este una lină”, a povestit fotograful.

În trecut, salina Turda reprezenta un venit important pentru regii maghiari sau pentru Imperiul Habsburgic: pe atunci, sarea era mai valoroasă decât aurul și susținea comunitatea locală.

În anul 2008, în salina Turda au fost investite 6 milioane de euro.

Articol relatat de portalul Great News. Autor: Andreea Dogar

Turda Salt Mine, Turda, Romania 2010 02062016120422salina-turda

”COLȚUL DE RAI” DIN BISTRIȚA-NĂSĂUD, CU AER PUR CA-N ALPI

O micuţă localitate din Bistriţa-Năsăud este a doua din ţară care are aerul la fel de pur ca în Munţii Alpi. Este vorba despre Colibiţa, o viitoare staţiune, amenajată în munte, lângă un lac de acumulare. Deşi se ştia de acum câteva decenii despre proprietăţile aerului de aici, abia anul precedent s-a făcut un studiu în acest sens.

Deşi pare greu de crezut, într-o mică localitate din Bistriţa-Năsăud, aerul este la fel de ozonat şi pur ca în Munţii Alpi. Este vorba despre Colibiţa, o viitoare staţiune situată la doar 50 de kilometri de Bistriţa, la o înălţime de 800 de metri. Doar două locaţii din România au privilegiul de a avea aerul aşa de pur.
Dacă până acum nu exista un document oficial care să atesta asta, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a cerut un studiu în acest sens, iar rezultatele au confirmat ceea ce se ştia de acum 100 de ani.
„Rezultatele studiului confirmă că nivelul de ozon din Colibiţa este similar cu cel din Munţii Alpi, la cote de peste 2000 de metri altitudine. Valoarea concentraţiei de ozon măsurată în Colibiţa este de 90 micrograme/m3. Valoarea medie în România este de 72,6 micrograme/m3”, a explicat preşedintele de Consiliu Judeţean Radu Moldovan.

CALITATEA AERULUI DE LA COLIBIŢA ESTE CUNOSCUTĂ DE UN SECOL

Informaţii despre proprietăţile curative ale aerului din Colibiţa au început să circule încă din 1883, atunci când o tânără din Bistriţa se spune că s-a vindecat de tuberculoză datorită aerului din această zonă, foarte bogat în ozon.
Un sanatoriu pus pe picioare în satul Colibiţa din Bistriţa-Năsăud de Olivia Deleu, soţia unui fost primar al Clujului din perioada interbelică, a ajuns în preajma celui de-al doilea Război Mondial oaza de sănătate a studenţilor, elevilor şi orfanilor din întreaga Transilvanie. Sanatoriul „Caritatea” şi-a încheiat activitatea în anul 1944, când a fost incendiat.
„O regiune excelentă pentru a-şi adormi origine greutăţile neajunsurilor de peste an, a-şi alunga afecţiunile pulmonare inspirând un aer ozonat de brad, având posibilitatea de a face cură la razele de soare ultra-violete, cură care făcută în laboratorii medicale cu lampa „Quartz” costă parale multe şi nu poate sta la nivelul curiei naturale”, se scria în „Frăţia Românească” din anul 1927.

CUM S-A NĂSCUT „MAREA DE LA MUNTE”?

În anul 1850 chiar pe locul unde acum se află lacul de acumulare Colibiţa se găseau doar 14 locuitori, care şi-au construit o „moară” pentru tăiat lemne şi o biserică în 1869. În acelaşi an se construieşte şi un drum care leagă Colibiţa de Mureşenii Bârgăului, pentru a favoriza transportul de material lemnos.
Numele  de Colibiţa vine de la „colibe”, locuinţele temporare construite de primii ciobani care au transformat locul pitoresc într-o localitate. Primul care numeşte noul sat „Colibiţa” este preotul de atunci, Vasile Pavel.
În jurul anului 1918, la Colibiţa vine tâmplarul de origine germană W. Ianitchi care construieşte mai multe case şi vile pentru saşii din Bistriţa. Odată cu prima vilă, construită în anul 1922 se pun bazele unei staţiuni nerecunoscută oficial nici astăzi.
Vilele şi casele saşilor sunt completate de aşezămintele construite de către locuitorii văii Bârgăului. În 1966 localitatea avea deja 689 de locuitori, pentru ca în 1974 să ajungă la 818. De asemenea, până în anul 1967 funcţionează la Colibiţa şi o tabără pentru elevi, care devine staţiune. Aceasta dispare odată cu construirea barajului de acumulare.
În anul 1979 satul este strămutat pe dealurile din apropiere, la Miţa, întrucât încep lucrările hidrotehnice, rezultatul acestora fiind acoperirea vetrei satului şi lacul de acumulare.
Strămutarea nu a dus însă la dispariţia totală a satului, ci din contră la dezvoltarea acestuia în noua locaţie. După construirea lacului de acumulare apar primele vile de vacanţă pe malurile acestuia, iar Miţa, localitatea care îi adăposteşte pe cei strămutaţi începe să fie numită Colibiţa.
SURSA: Adevărul.ro - Autor: Bianca Sara
02062016124003974x468 02062016124020646x528