25/09/2017

DUS – ÎNTORS; CASTANUL CU PIRAMIDE

E vremea castanilor în floare. Nu sunt atât de mulţi precum teii. Nici cât să dea imaginea unui oraş, ca Brăila, evocată de Mihail Sebastian în romanul „Oraşul cu salcâmi”, „dar nu vezi că au înflorit salcâmii”?  Dar sunt magnifici.

De câte ori privesc la castanul înflorit de la fereastra mea, cu mici piramide perfecte, nenumărate, de flori albe, ca de nisip, pornesc într-o călătorie imaginară prin Egiptul antic, prin Egiptul meu. Şi prin cel al lui Eminescu: „Nilul mişcă valuri blonde pe/ câmpii cuprinşi de maur/ Peste el cerul d- Egipet,/ desfăcut în foc şi aur.”

Ce arhitect iscusit e copacul de-a construit atâtea piramide prin frunzele lui!…

Fiecare dintre flori e o mică Piramidă a lui Keops. Baza pătrată cu patru laturi care se unesc într-un punct se rotunjeşte în forma florii de castan, pentru a face loc celeilalte asemănări, cu o lumânare, neaprinsă, veşnic în aşteptare, gata să se ofilească degrabă.

E atâta bucurie în imaginea unui castan înflorit, încât aş deschide braţele să-l îmbrăţişez, uitând că fiecare piramidă îngroapă un faraon.

Noaptea, în castanul meu se reflectă luna, iar ziua, soarele, zeul Ra, se aşează blând, probând razele primăverii. Când plouă, stropii alunecă peste piramidele albe, făcând mai uşoară, mai lină, călătoria mea cu ochii deschişi. Sau „larg- închişi”.

Atât mi-e de drag castanul meu, încât aş dori, ca-ntr-un „Vis vegetal”, de Magda Isanos”, să înflorească şi iarna, ca să mă bucur, ca să te bucuri.

N-aş crede precum cântă Tudor Gheorghe, pe versuri de Arhip Ciubotaru: „Au înnebunit salcâmii/ de atâta primăvară”. Eu cred că a venit primăvara, de atâţia salcâmi înfloriţi.

Şi declar castanul de la fereastră una dintre cele şapte minuni ale lumii mele.

 

ELENA M. CÎMPAN

21-5-floriinfloritedecastanresize

HAINE DE SĂRBĂTOARE

Numai omul, ca fiinţă cu dor, foloseşte haine de sărbătoare în sărbătoare, pentru a marca diferenţa faţă de celelalte zile. Nu acelaşi fapt se întâmplă cu florile, cu arborii, cu apele, fiinţe fără dor, care îmbracă haine diferite în funcţie de timp, de anotimp, de stare. Şi nu toţi oamenii acceptă această convenţie socială. Unii refuză alinierea din spirit de contradicţie. Alţii, oricât s-ar îmbrăca de elegant, hainele tot nu stau pe ei cum trebuie. Se vede diferenţa majoră dintre cei obişnuiţi cu vestimentaţia şi cei obligaţi de împrejurări să poarte costum, cravată, ciorapi, pantofi, renunţând la ţinuta sport, comodă, uniformă. De aici şi până la un tablou comic al străzii sau al spaţiilor publice nu e decât un pas mic.
E adevărat că uneori strada se transformă într-o scenă, iar copacii, straturile de flori, grădinile rămân spectatori obiectivi, critici, la adresa trecătorilor mai mult sau mai puţin caraghioşi. Este modul de îmbrăcare un indiciu al civilizaţiei, al nivelului de trai, al educaţiei? Este atitudinea un rezultat corect al împăcării de sine, al acceptării, al liniştii, al înţelegerii condiţiei?
La români, proverbul este „nu haina îl face pe om”. La germani, „hainele (îi) fac (pe) oameni” ( „Kleider machen Leute”). Se naşte aici o teorie asemănătoare aceleia cu ce a fost mai întâi: oul sau găina. Rămâne ideea că binele nu trece în frumos, iar frumosul nu poate schimba binele. Decât prin artă. Prin filosofie. Acolo unde se ajunge cu greu şi nu toţi au acces la astfel de speculaţii.
O carte nu-şi schimbă straiele (coperta) de Paşti sau de alte evenimente. Ea rămâne prin ceea ce transmite. O vioară nu îşi ia alt lemn pentru că merge la biserică. Un tablou nu se spală de culoare în dimineaţa unei sărbători. E rolul ochilor creatori să „îmbrace” în cuvinte, în muzică, în imagine, natura din noi şi cea care vine înspre noi, cu influenţă binefăcătoare. Aşa cum Topârceanu în „Rapsodii de primăvară”: „Primăvară, din ce rai/ Nevisat de pământeni/ Vii cu mândrul tău alai/ peste crânguri şi poieni?”, cum Alecsandri în „Oaspeţii primăverii”:”Ah, iată primăvara cu sânu-i de verdeaţă!/ În lume-i veselie, amor, sperare, viaţă,/ Şi cerul şi pământul preschimbă sărutări/ Prin raze aurite şi vesele cântări” sau cum Coşbuc în „Concertul primăverii”: Chiar acum din crâng venii/ Şi c-o veste bună!/ Iarăşi e concert, copii;/ merg şi eu, şi tu să vii,/ Mergem împreună.”
Aceasta este haina naturii, sursă de inspiraţie pentru cântăreţii ei. Sărbătoarea pluteşte în aer, ori de câte ori o simţim. Câtă vreme haina de sărbătoare, falsă, şocantă, competitivă, scumpă, la propriu, spoială, nu poate inspira decât critici severe.

Elena M. Cîmpan

dscn0125

GALA FOLCLORULUI TRANSILVAN LA PALATUL CULTURII BISTRIȚA !

Sâmbătă, 7 mai 2016 la Palatul Culturii din Bistrița a avut loc Gala Folclorului Transilvan, concert dedicat sărbătoririi Zilei Europei.

În holul Palatului Culurii a fost vernisată o expoziție dedicată acestei zile cu repere ale Uniunii Europene, date și grafice simple despre Uniunea Europeană – compusă din 28 țări ce cuprinde 500 de milioane de locuitori, de europeni.

Gala Folclorului Transilvan a fost organizată de Palatul Culturii Bistrița și Asociația Națională de Folclor – în speță de dr. prof. Dorel Cosma, președintele Uniunii Mondiale de Folclor I.G.F. La megaspectacolul folcloric au participat ansambluri folclorice și interpreți din întreaga Transilvanie.

Evenimentul cultural a fost deschis și salutat de primarul european al Bistriței – ing. Ovidiu Teodor Crețu și de prof. dr. Dorel Cosma, directorul Palatului Culturii din Bistrița. Să ne amintim că la inaugurarea Palatului Culturii – au fost prezenți la Bistrița – maestrul Dumitru Fărcaș și doamna cântecului popular, Sava Negrean Brudașcu.

Ropote de aplauze prelungite au acompaniat sala de spectacole plină până la refuz – ansamblurile folclorice și interpreții de marcă ai folclorului românesc, timp de trei ore.

Pe scena elegantă și generoasă și pe un ecran filmic – eu evoluat, cu profesionalism și talent reprezentanți ai tradițiilor și obiceiurilor românești din Transilvania: Ansamblurile folclorice ”Cununa de pe Someș”- coregraf Teodor Pușcaș, ”Balada” – coregraf Ioan Simionca, ”Trișcașii” – Leșu Ilvei, coordonator Nicolaie Lupșan, ”Coronița” – Solovăstru, coordonator Florentina Batori, ”Colibița” – Bistrița Bârgăului, coregraf Florin Flămând, acompaniamentul muzical fiind asigurat cu succes – de formațiile muzicale reunite ale celor două ansambluri, îndrumați de cunoscuții dirijori ai celor doua ansambluri – Sorin Joldeș și Ștefan Onighi.

Prezentarea spectacolului folcloric – a fost asigurată cu talent actoricesc și profesionalism de către Doris Gîța, concepția întregului spectacol aparținând prof. dr. Dorel Cosma. Dintre interpreții de marcă ai folclorului românesc, remarcăm aici pe părintele Cristian Pomohaci – ce i-a mulțumit public directorului Dorel Cosma pentru faptul că a fost printre primii ce i-au promovat talentul de cântăreț, apoi Ovidiu Homorodean din Hunedoara, soliștii reprezentativi ai celor două ansambluri ”Cununa de pe Someș” și ”Balada” – Petre Petruse, Mărioara Sigheartău, Elena Rusu, Ionela Lechințan, Paul Ban, Teodora Simionca, Cristina Scurtu, Cornelia Hoha, Larisa Bozbici, Alexandra Turcu, Adina Băieșiu și Mălina Pop.

Au mai evoluat entuziasmant – Ansamblul folcloric ”Colibița” din Bistrița Bârgăului, Grupul ”Coronița” din Solovăstru și Grupul ”Trișcașii” din Leșu Ilvei.

Tradițiile românești au fost aduse în sufletele și inimile spectatorilor – cu cântece și dansuri de pe Valea Someșului, de pe Șieu, Câmpie, Codru și Valea Bârgăului, coloritul costumelor, bogate și diverse – armate – fiind proiectate și pe un ecran scenic, uriaș – integrând astfel atmosfera de horă și de sărbătoare.

Și următoarele ediții ale ”Galei Folclorului Transilvan” – credem noi că vor fi reușite – așa cum a fost aceasta la care am fost și noi spectatori și observatori.

Merită felicitări pentru inițiativă – directorul Palatului Culturii – prof.dr. Dorel Cosma cât și întregul colectiv de slujbași ai Palatului Culturii, totodată și primarul european al Bistriței – ing. Ovidiu Teodor Crețu – pentru toată susținerea și suportul pe care l-a acordat acestei acțiuni extraordinare.

Spectacolul a fost mediatizat prin televiziuni și posturi de radio – ziua de 9 Mai  fiind sărbătorită la Palatul Culturii din Bistrița printr-o expoziție edificatoare și prin această ”Gală a Folclorului Transilvan” – o reușită artistică în arta spectacolului folcloric, ce se înscrie în spiritul european al multiculturalității și afirmării valorilor tradiționale și naționale ale celor 28 de țări – ce compun Uniunea Europeană – adică visul Europei Unite!

Iar Imnul Europei – ”Oda Bucuriei” – a marelui Beethowen, a răsunat biruitoare, ca o Lumină Eternă a Uniunii Oamenilor  de pe Tera într-o Primăvară Cosmică și în Bistrița Europeană, în România Europeană !

 Alexandru Cristian Miloș

0509201611024213151729_957565101006826_4150466122353384855_n 0509201612464513133230_957574091005927_7387441997190592032_n 0509201612492713173659_957565837673419_1141836356850853635_n 0509201612502313177403_957565941006742_2401578091569725700_n 0509201612514613179092_957572447672758_8780451226881037246_n