23/09/2017

OVIDIU TEODOR CREȚU, LA DESCHIDEREA ”TÂRGULUI MARE AL BISTRIȚEI”: GUSTAȚI DIN FRUMUSEȚEA ACESTOR ZILE ȘI A ORAȘULUI NOSTRU. BISTRIȚA ESTE A BISTRIȚENILOR

Cinci zile de sărbătoare pentru Bistriţa, cu muzică pentru toate gusturile şi în diverse locaţii. Cu mic, cu mare, bistriţenii, de aici şi de oriunde s-ar afla, sunt aşteptaţi să-şi sărbătorească burgul şi să-şi încununeze, în prag de toamnă, munca unui an.

          Festivitatea de deschidere a Târgului Mare al Bistriţei a fost gândită altfel în acest an, fără oficilităţi, cetăţeni de onoare şi delegaţii din străinătate. Momentul solemn a fost reprezentat de intonarea imnului naţional „Deşteaptă-te, române!” şi a imnului Uniunii Europene, „Odă bucuriei”, de către fanfara militară a Garnizoanei Bistriţa.

A fost un moment mai aproape de oameni, care a încercat să repună în scenă momentul din 1353, atunci când Ludovic de Anjou a dat Bistriţei dreptul de a ţine târg, de la Sf. Bartolomeu timp de 15 zile, în jurul bisericii din Piaţa Centrală. Scrisoarea oficilială i-a fost înmânată actualui jude al Cetăţii Bistriţei, Ovidiu Creţu, de Florin Săsărman, solul regelui Ludovic cel Mare, prin intermediului judelui de la acea vreme, actorul Dan Rădulescu.

„Bistriţeni, avem puterea în mâinile noastre dată de slăvitul rege Ludovic cel Mare să ţinem târg, aici, la noi acasă, tot aşa de mare ca cel de la Buda, adică cel mai mare din zona noastră, a Transilvaniei. A fost un pas extrem de important, stimaţi concitadini, în 1353, când acest rege, urmare a ajutorului primit din partea bistriţenilor în luptele pe care le-a avut cu nobilii maghiari din Transilvania, să dea oraşului nostru titlul de oraş liber regal, cu drept de pecete, cu drept de judecată şi cu drept de a ţine târg.

De aceea sărbătoarea oraşului de astăzi se numşete Târgul Mare al Bistriţei, care începe ddin ziua Sf. Bartolomeu, adică în 24 august. A fost un moment important  atunci în 1353 şi Bistriţa s-a dezvoltat mai mult ca oricare alte oraşe, întrecând Braşovul, Sibiul sau Clujul şi devenind unul din oraşele importante din această parte a Transilvaniei, devenind Poarta orientală a Transilvaniei. (…)

Noi, cei de astăzi, să începem târgul. Declar deschisă ediţia 2016 a Târgului Mare al Bistriţei şi timp de 5 zile, în primul rând bistriţenii, pentru că Bistriţa este a bistriţenilor, cei care locuiesc aici sau în Spania, Germania sau Italia, să ne veselim, să ne distrăm, să petrecem aceste zile. Muncim 300 de zile pe an, avem dreptul la târgul nostru, să petrecem. Eu vă invit pe toţi, cei de aici sau cei care sunt acasă, să veniţi în Piaţa Mare, să veniţi pe Pietonal sau în Heidenfeld, în Schullerwald sau în pieţele medievale şi să gustaţi din pin frumuseţea acestor zile şi frumuseţea oraşului nostru”, a punctat primarul Creţu, la momentul inaugural, mulţumind celor care s-au ostenit în organizarea evenimentului.

Pe scena de pe Pietonal au evoluat trupele de dans D’Fantasy, Re-Born, BN-Ritm şi Lotus. Apoi a venit rândul concertului Mircea Rusu Band şi al recitalului trupei Cobzality, care îmbină muzica tradiţională cu sonorităţi moderne.

Cei prezenţi au putut să admire şi să cumpere obiecte de artizanat, handmade, produse alimentare tradiţionale, miere, la standurile din jurul Bisericii Evanghelice. Mai multe, veţi descoperi dumneavoastră.

Sursa: Răsunetul.ro

14021565_1027226500707352_4951834808553242879_n 14045817_1027230617373607_5895729744517328424_n 14051565_1027230130706989_8700255296001157987_n 14064137_1027226120707390_3502584512697672490_n 14079997_1027230350706967_6029928661861739619_n 14088570_1027230220706980_7377998589432162193_n

MUZICA ȘI VOIA BUNĂ AU CUPRINS HEIDENFELDUL !

Bistriţenii au dat curs invitaţiei municipalităţii de a petrece timp de 5 zile, astfel că nu s-au lăsat aşteptaţi în Heidenfeld, locaţia aleasă şi în acest an pentru concertele de muzică populară. Tot acolo veţi putea să-i distraţi pe cei mici, să mâncaţi, să savuraţi o bere rece sau să vă cumpăraţi diverse produse.

         Timp de cinci zile, numeroase formaţii şi ansambluri folcorice, dar şi renumiţi interpreţi ai muzicii populare româneşti vă vor încânta.

Invitaţi speciali în recital!

Marius Ciprian Pop – 26 august

Sergiu Vitalian Vaida şi Nănaşii – 27 august

Cristian Pomohaci – 27 august

Mariana Anghel -28 august

Triana Ilea şi Valeria Codorea-28 august

Ansambluri

Ansamblul Doinița, Ansamblul folcloric din Lunca Șieuț, Ansamblul Cununița, Ansamblul Doina Arieșului, Ansamblul Flori de Romanați, Ansamblul Someșana, Ansamblul Cununa de pe Someș, Ansamblul Cununa II, Ansamblul Balada, Ansamblul Meseșul, Ansamblul Dorul Dorului, Ansamblul Plaiuri Someșene, Ansamblul Colibița, Ansamblul Codrișorul, Ansamblul Mărișelu, Ansamblul Doina Someșană, Ansamblul Țarina, Ansamblul Dor și cânt, Ansamblul Coronița, Ansamblul Datina turdeană, Ansamblul Someșul

Solişti vocali

Ștefania Barteș, Gavriloaie Karina, Moldovan Andrea, Alexandru Rus, Cristina Peter, Raul Turda, Nicoleta Șortuș, Petre Petruse, Marioara Sigheartău, Ionela Lechințan, Elena Rusu, David Viorel, Ionuț Zegrean, Anamaria Marti, Teodora Simionca, Cristina Livia Scurtu, Cornelia Hoha, Alexandra Turcu, Mălina Pop, Larisa Bozbici, Florina Bălan, Ligia Curtean, Valeria Arnăutu, Victorița Suciu, Simona Pop Labiș, Marcel Avram, Crina Prața, Alexandru Căpitan, Ioan Cristian Țăran, Ioana Maria Câmpan, Nelu Șopterean, Suzana și Daciana Vlad, Costel Popa, Felicia Terșanschi, Onița Ciuta, Ileana Melean, Marioara Dragotă, Olimpia Deneș, Lenuța Purja, Cornelia Ardelean, Mircea Simionca, Ileana Matus, Radu Arcălean, Virginia Linul, Mariana Harosa, Mariana Condrea, Tudorica Brumă, Maria Mihali, Daniel Pop, Emilia Bubulac și Marian Stelea.

Sursa: Răsunetul.ro

14064198_1027218227374846_664683695107235447_n 14079580_1027217447374924_5799700296139147100_n 14089040_1027218144041521_7746531374514374816_n 14117885_1027217340708268_983115450094155572_n 14141509_1027218337374835_2813465157571341323_n

POVESTEA FESTIVALULUI ”NUNTA ZAMFIREI” ÎN REVISTĂ

A apărut numărul X, pe august, al publicaţiei Bistriţa Culturală News editată de Palatul Culturii. Această ediţie este dedicată în întregime Festivalului Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei”, ce a adus la Bistriţa oaspeţi de peste mări şi ţări (Serbia, Polonia, Argentina, Insulele Canare, Bulgaria, Israel, Rusia), dar şi de la noi, prin ansambluri de prestigiu din ţară şi de acasă şi prin doi invitaţi deosebiţi – Cristian Pomohaci şi Marius Ciprian Pop.
Publicaţia, ce are ca director pe dr. Dorel Cosma, şi ca redactori pe Menuţ Maximinian, Al. C. Miloş, Maria Herineanu, Doris Gîţa, alături de cei care se ocupă cu imaginea acesteia – Adrian Puşcaş şi Gabriel Mihăiese, a adunat, de-a lungul celor zece numere, cele mai frumoase evenimente derulate de instituţia culturală a Primăriei Bistriţa. Despre festival putem declara, la fel ca preşedintele acestuia, dr. Dorel Cosma, în titlul de pe pagina I „A fost ceva fantastic, unic în lume”.
Revista va fi lansată în cadrul întâlnirii scriitorilor bistriţeni ce va avea loc vineri, de la ora 11.00, la Palatul Culturii, cu prilejul Târgului Mare al Bistriţei.
Felicitări echipei Bistriţa Culturală News şi cât mai multe apariţii de acum înainte.

Sursa: Răsunetul.ro

dscn6172

”LITERATURA – CETATE ÎN CETATE” LA PALATUL CULTURII

Palatul Culturii Bistrița împreună cu Societatea Scriitorilor Bistrițeni ”Conexiuni” vă invită – vineri 26 August, începând cu ora 11:00 – la expoziția de carte, revistă și lectură publică ”Literatura – Cetate în Cetate”.

Vor participa scriitorii Ioan Radu Văcărescu, Anca Sîrghie, Aurel Rău, Dorel Cosma, Elena M. Cîmpan, Muguraș Maria Petrescu, Victor Știr, Menuț Maximinian, Alexandru Cristian Miloș, Cristian Medelean (Canada).

14067594_1158354550902081_2709623169156822864_n

EXPOZIȚIA ”TÂRGURI TRANSILVANE” LA GALERIILE ”CASA CU LEI”

Primăria Municipiului Bistrița împreună cu Palatul Culturii Bistrița organizează în perioada 24 – 28 august 2016, în cadrul ”Târgului Mare al Bistriței”, expoziția ”Târguri Transilvane” – o evocare în imagini și obiecte.

14066328_1157558604315009_3340738087556387152_o

DUS – ÎNTORS – ZGOMOT DE ZI, ZGOMOT DE NOAPTE

Ziua, de vară, cu-ale ei scânteie, de ritm, de trecere, de lumină, pierde din vedere, din auz, din atenţie, zgomotul infernal al cotidianului, de orice fel. Nici nu mai ştim de câte feluri este: de la maşini, de la oameni, pur şi simplu se rezumă la acel zumzet strident cu care ne-am obişnuit, zi de zi. Cu cât un loc e mai mare, cu atât vacarmul se amplifică, într-o competiţie nedorită. Am spune că sub soare e mişcare, vâjâit, plescăit, acceleraţie, şuier şi vuiet, formând în capul nostru o stare confuză cu care atât de mult ne-am obişnuit, încât, de multe ori, nici nu o mai observăm sau nici nu mai avem vreme să ne gândim la ea. Există şi … punct. Ca un miros de nesuportat, ca o situaţie fără ieşire, ca un absurd de toată ziua. O aglomeraţie de rang secund, pe lângă marea îmbulzeală în care ne ducem traiul de azi pe mâine. O lume paralelă, fără de care nu se poate, la care privim cu neputinţă, ne agasează, ne rodează, ne întinde nervii la maxim, ne acaparează fiinţa tăcută, fără salvare.Şi toate acestea sub astrul soare. Câtă vreme, sub celălalt astru, de noapte, luna, lucrurile, care am dori să se schimbe şi măcar acolo să se liniştească apele, rămân tot aşa, dacă nu mai intense, pentru că în liniştea nopţii orice zgomot se amplifică şi câştigă în intensitate. Cei care au călătorit şi călătoresc prin ţări civilizate se întorc vrăjiţi de lucruri simple şi exclamă ca dintr-un basm: „ce linişte, câtă curăţenie, ce frumos!” A, diferenţele se simt, imediat! Ca de la noapte la zi. Şi, atunci? De ce  în toiul nopţii, spre miez ori spre… coajă, înainte de zori de zi, nimic mai fermecător pentru un om liniştit şi care se vrea şi odihnit, decât claxoane, alarme pornite de la maşini, ambalări de motoare auto sau moto, raliuri, portiere trântite, voci stridente, strigăte, muzică ne-muzică, fără ca cineva să facă ordine în acest haos, nici în nume particular, nici în vreun fel general. Ca-n junglă. De parcă noaptea specimenele s-ar urca din nou în copaci, lăsând în urmă tot zgomotul ce-i caracterizează. Şi, atunci, unde sunt nopţile de altădată, ordinea, liniştea?!… De vară adevărată. Zgomotul, această diaspora, pe care unii o sărută ca pe moaşte, cu aroganţă, cu tupeu, mai puţin cu educaţie.

ELENA M. CÎMPAN

646x404

”CARROS DE FOC” (SPANIA) ÎN PREMIERĂ LA ”TÂRGUL MARE AL BISTRIȚEI”

În concepția și realizarea Centrului Cultural Municipal ”George Coșbuc”, în cadrul ”Târgului Mare al Bistriței” va avea loc - în premieră - un moment inedit de Teatru Stradal ce se va desfășura în perioada 26, 27 și 28 august începând cu ora 20:00pe traseul: strada Gării – Pietonalul ”Liviu Rebreanu”. 

La acest eveniment vor participa:

Carros de Foc” (Spania), una dintre cele mai cunoscute companii de teatru stradal din Europa, cunoscută în întreaga lume pentru spectacolele impresionante cu marionete şi care alegorice supradimensionate.
”Famous Art” din Cluj – companie de jonglerii, teatru și acrobații;

Juggling Cluj” ce oferă spectacole incendiare de jonglerii cu foc, animaţii de zi, spectacole cu clovni şi multe altele pentru persoane de toate vârstele;

Ansamblul de dansuri internaționale ”D-Fantasy”;

Trupa de teatru ”Alexandru Misiuga” și Toboșarii Cetății.

Print

TÂRGUL MARE AL BISTRIȚEI 2016 – PROGRAMUL COMPLET

Primăria Municipiului Bistrița împreună cu Palatul Culturii Bistrița organizează în perioada 24 – 28 august 2016, ”TÂRGUL MARE AL BISTRIȚEI”.

Ca și noutate față de anii precedenți, anul acesta, evenimentele vor fi mai numeroase dat fiind faptul că sărbătoarea orașului va fi marcată pe parcursul a cinci zile.

PROGRAMUL COMPLET:

PIETONAL  – miercuri  24 august 

  • Ora 19:00– Fanfara militară  - scena Pietonal
  • Ora 19:15 – Deschidere Târgul Mare al Bistriței
  • Ora 19:30 – 20:00 – Dans modern : D` Fantasy, Re-Born, BN-Ritm, Lotus
  • Ora 20:00 – 21:00 –  Concert Mircea Rusu Band
  • Ora 21:00 – 22:00 – Concert  - ” Cobzality”

Heidenfeld  – miercuri  24 august 

  • Ora 18:00 – 18:30 – Ansamblul folcloric „ Doinița” Casa Armatei
  • Ora 18:30 – 18:45– Ansamblul folcloric  din Lunca Șieuț
  • Ora 18:45 – 18:55-  Soliștii vocali – copii : Ștefania Barteș, Gavriloaie Karina, Moldovan Andrea
  • Ora 18:55 – 19:15 -  Ansamblul folcloric „ Cununița”  - Bistrița
  • Ora 19:15 – 20:00 - Ansamblul folcloric „Doina Arieșului” – Turda
  • Ora 20:00 – 20:30– Ansamblul folcloric „ Flori de Romanați” – Olt
  • Ora 20:30  -  20:50 - SoliștIi vocali : Alexandru Rus , Cristina Peter, Raul Turda, Nicoleta Șortuș
  • Ora 20:50 – 21:50 – Ansamblul folcloric „Someșana” Năsăud

PIETONAL – joi  25 august 

  • Ora 10:00 – Vernisaj expoziție filatelică internațională „Filex Transsilvanica”, ed. XXII – a

-          Inaugurarea Centrului expozițional documentar – str. Liviu Rebreanu, nr. 23

  • Ora 17:00 – Rugăciune comună a tuturor confesiunilor religioase și reconfirmarea angajamentelor din Declarația de la Bistrița – Biserica Evanghelică
  • Ora 17:30 – Concert muzică creștină – scena Pietonal
  • Ora 17:00 – Paradă  moto  pe ruta : Palatul Culturii- str. Ecaterina Teodoroiu – Domus – Str. General Grigore Bălan – Spitalul Județean – str. Andrei Mureșanu -  Decebal – Inspectoratul de Poliție – B-dul Independenței – pădurea Schullerwald
  • Ora 18:00 – Bistrița Rock- Pădurea Schullerwald

Participă formațiile :  – E.M.P.

- AC DC TRIBUT

- BRON

- VESPERA

- DIRTY SHIRT

- KEMPES

 

  • Ora 22:00 – Noaptea  albă a Bisericii Evanghelice

Heidenfeld –  joi  25 august 

  • Ora 1700 – 1800– Ansamblul ”Flori de Romanați” – Olt
  • Ora 1800 – Deschidere festivă
  • Ora 1815–  2015 - Ansamblul folcloric „Cununa de pe Someș ”, Ansamblul folcloric „Cununa II”, Ansamblul folcloric „Balada”
  •   Soliștii vocali : Petre Petruse, Marioara Sigheartău, Ionela Lechințan, Elena Rusu, David Viorel, Ionuț Zegrean, Anamaria Marti, Teodora Simionca, Cristina Livia Scurtu, Cornelia Hoha Alexandra Turcu, Mălina Pop, Larisa Bozbici
  • Ora 2015 – 2115 –  Ansamblul folcloric „ Meseșul” -  Zalău
  • Ora 2115 – 2200 – Ansamblul „Dorul dorului” – Reșița

 

Pietonal – vineri – 26 august

  • Ora 11:00– Expoziție  – Scriitori bistrițeni și prezentarea revistei  „Conexiuni” – sala „ Conexiuni” și sala „Appassionata” – Palatul Culturii
  • Vizitarea Palatului Culturii și Recital Cameral
  • Ora 18:00 – 20:00 – Concert simfonic Biserica Evanghelică
  • Ora 20:00 – 21:00 – Paradă: Teatrul stradal „Carul cu foc” – Teatrul „Alexandru Misiuga”, Toboșarii cetății, D-Fantasy. Traseul : Piața Mihai Eminescu -  Gh. Șincai -  Piața Centrală – zona pietonală „Liviu Rebreanu”
  • Ora 2130– Concert  „ Amadeus” – scena Pietonal

Heidenfeld – vineri-  26 august

  • Ora 18:00 – 18:30-  Ansamblul folcloric „ Plaiuri someșene” – Feldru
  • Ora 18:30 – 18:50– Soliștii vocali : Florina Bălan, Ligia Curtean, Valeria Arnăutu, Victorița Suciu
  • Ora 18:50 – 19:30– Ansamblul folcloric „Colibița” B-ta Bârgăului
  • Ora 19:30 – 19:50–Soliștii vocali :  Simona Pop Labiș, Marcel Avram, Crina Prața, Alexandru Căpitan
  • Ora 19:50 – 20:20– Ansamblul folcoric „Codrișorul” Casa Sindicatelor Bistrița
  • Ora 20:20 – 20:40– Soliștii vocali :  Ioan Cristian Țăran, Ioana Maria Câmpan, Nelu Șopterean
  •    Ora 20:40 – 21:20   - Ansamblul „Dorul dorului” –  Reșița
  • Ora 21:20 – 21:50  -  Soliștii vocali :Suzana și Daciana Vlad, Costel Popa
  • Ora 21:50 – 22:30 –  Recital  : Marius Ciprian Pop

Pietonal- sâmbătă -  27 august

  • Ora 10:00 – 12:00– Conferința „Din istoria Târgului Mare al Bistriței”, cu participarea istoricilor : Günter Klein, Corneliu Gaiu, Vasile Duda – Sala mare a primăriei – Piața Centrală, nr.6
  • Ora 10:00 – 14:00– ZUMBA -  activitate sportivă organizată de Asociația Tășuleasa Social cu sprijinul Primăriei municipiului Bistrița în scopul dezvoltării conceptului de „voluntariat” și promovării activităților sportive în orice formă – scena Pietonal
  • Ora 16:00 – Vizitare expoziție personală Sever Moldovan – Galeriile Arcade
  • Ora 20:00 – Paradă : Teatrul stradal „Carul cu foc” – Teatrul „ Alexandru Misiuga”, Toboșarii cetății, Famous art – Cluj, D-Fantasy, Joggling – Cluj. Traseul : Piața Mihai Eminescu -  Gh. Șincai -  Piața Centrală – zona pietonală „Liviu Rebreanu”
  • Ora 21:00 –  Concert „Sore”
  • Ora 22:00–  Concert „Conect –R”

Heidenfeld – sâmbătă – 27 august

  • Ora 18:00 -18:30 -   Ansamblul folcloric Mărișelu
  • Ora 18:30 – 19:10-  Soliștii vocali: Felicia Terșanschi, Onița Ciuta, Ileana Melean,  Marioara Dragotă, Olimpia Deneș, Lenuța Purja
  • Ora 19:10 – 19:50  – Ansamblul folcloric „ Doina someșană”  Sângeorz – Băi
  • Ora 19:50 –  20:10– Soliștii vocali :  Cornelia Ardelean, Mircea Simionca, Ileana Matus
  • Ora 20:10 – 20:40– Ansamblul folcloric „ Țarina” Turda
  • Ora 20:40 – 21:20  -  Ansamblul folcloric „ Dor și cânt”-  Peștișani Gorj
  • Ora 21:20 – 22:00– Sergiu Vitalian Vaida și nănașii la Târgul Mare
  • Ora 22:00 – 22:40–  Recital : Cristian Pomohaci

Pietonal duminică  28 august

  • Ora 20:00– Paradă : Teatrul stradal „Carul cu foc” – Teatrul „Alexandru Misiuga”, Toboșarii cetății, Famous art – Cluj, D-Fantasy, Joggling – Cluj. Traseul : Piața Mihai Eminescu -  Gh. Șincai -  Piața Centrală – zona pietonală „Liviu Rebreanu”

-          Premiere Concurs fotografic „ Mândru de Bistrița”

  • Ora 21:00 – Concert  Cristina Bălan
  • Ora 21:45 – Concert  Faydee
  • Ora 22:30– spectacol  Lasere și  artificii

Heidenfeld –  duminică – 28 august

  • Ora 18:00 – 18:30 -  Ansamblul folcloric „ Coronița” Solovăstru – Mureș  
  • Ora 18:30 – 19:00 – Soliștii vocali :  Radu Arcălean, Virginia Linul, Mariana Harosa,  Mariana Condrea,Tudorica Brumă
  • Ora 19:00 – 19:40 – Ansamblul folcloric „ Dor și cânt ”- Peștișani, Gorj

               Soliști : Emilia Bubulac și Marian Stelea

  • Ora 19:40 – 20:00 –  Soliștii vocali : Maria Mihali, Daniel Pop
  • Ora 20:00 – 20:40 – Ansamblul folcloric ” Datina turdeană” –Turda, Cluj
  • Ora 20:40 – 21:20 – Ansamblul folcloric „ Someșul” Beclean
  • Ora 21:20 – 22:00 –  Recital : Traian Ilea și Valeria Codorean
  • Ora 22:00 – 22:40 –  Recital : Mariana Anghel
  • Ora 22:40 – Spectacol artificii

13962560_1253733694720319_6862969999927036848_n 08192016121135afis_targul_mare_al_bistritei__2016_2

DUS- ÎNTORS

Pagini din jurnalul altuia

Citesc în „Jurnalul …” lui Marin Preda, Ed. Art, Bucureşti, 2014. Cine are urechi de auzit, de citit:

„Zaharia Stancu mi-a povestit că, într-o zi, l-a chemat Gheorghiu- Dej la o cafea şi i-a spus:

- Mă, Stancule, să-ţi povestesc ceva care nu e trecut în nici un document, dar care explică hotărâri şi evenimente din viaţa ţării. Prin 1949, am plecat la Moscova să-l văd pe Stalin. Luasem puterea, şi politică şi economică, şi ne aflam într-o situaţie în care aveam nevoie de un sprijin. Unde să ne ducem în altă parte? Ajuns la Moscova, am fost găzduit într-un hotel special şi mi s-a spus să aştept că voi fi anunţat telefonic de ora şi ziua când Stalin o să-mi dea un semn. M-am aşezat lângă telefon, crezând că în câteva ceasuri voi fi primit. Eram şeful unui stat. Am aşteptat trei zile… După trei zile, sună telefonul.

- Mâine, la ora cutare, poftiţi la tovarăşul Stalin, mi s-a spus.

La ora respectivă, Stalin m-a primit în biroul lui şi m-a întrebat cu multă căldură în glas:

-        Ce e, Gheorghe? Ce s-a întâmplat?

-        Tovarăşe Stalin, i-am spus, am venit după sprijin. Am luat puterea, dar burghezia, cu cadrele ei, e în picioare, ne pândeşte, se uită la noi cum guvernăm, cum nu ne pricepem, şi râde de noi, de nepriceperea noastră, lansează anecdote despre miniştrii noştri analfabeţi şi domină opinia publică prin toate cozile şi codiţele cu care are legături în toată ierarhia aparatului nostru de partid şi mai ales de stat. Şi, ce e mai rău, stăm prost economic.

(…)

      M-am întors la hotel şi am început să aştept. După câteva zile, mă cheamă iar Stalin şi mă duce în faţa unei hărţi a României, în relief, cu toţi munţii şi toate apele.

-         Uite, Gheorghe, m-am gândit şi iată ce-ai să faci. În chestiunea politică (şi Stalin pune mâna pe-un băţ şi îl înfige undeva pe Dunăre, pe lângă Cernavodă) cu cadrele burgheziei, care stau şi te pândesc şi râd de tine, faci un canal care să unească Dunărea cu Marea Neagră şi bagi să-l sape toate cadrele astea burgheze. (…) Până termini canalul ăsta, vezi, te întăreşti între timp şi cadrele astea burgheze o să înveţe şi ele acolo cum să se poarte cu proletariatul care conduce destinele poporului. (…) Asta în chestiunea politică. În chestiunea economică, în ce priveşte creşterea preţurilor la produsele alimentare, procedezi în felul următor. Faci o reformă monetară în care schimbi banii şi nu dai voie să se schimbe în banii noi decât un salariu, cel al muncitorului şi funcţionarului. (…) În felul ăsta te mai redresezi. Te mai ajutăm şi noi cu ce putem… (…) Ai grijă, când iei aceste măsuri, să nu provoci disensiuni. Cine nu e de acord, îl convingi de justeţea acestei măsuri; dacă nu înţelege, înseamnă că ai în conducerea partidului deviaţionişti. Ori, după cum ştii şi tu, cunoşti poziţia lui Lenin faţă de tot felul de deviaţionişti din sânul partidului.

      Gh. Gh.-Dej a mulţumit, s-a întors acasă şi prima măsură, deschiderea canalului Dunăre- Marea Neagră, s-a produs chiar în acel an. Doi ani mai târziu, în 1952 – în ianuarie – s-a făcut şi reforma monetară. În iunie în acelaşi an, au căzut Ana Pauker, V. Luca şi Teohari Georgescu, ca deviaţionişti… Erau principalii duşmani ai lui Gh. Gh.- Dej, cel care, încă de mic, copil, a declarat că el va ajunge rege. A ajuns mult mai mult decât atât… Căci niciodată un rege nu a avut în mâinile lui concentrată atâta putere…” (vol. 2, pag. 44-45-46).

ELENA M. CÎMPAN

646x404

SCRISOARE DIN PARTEA MINISTRULUI CULTURII DIN RUSIA

DRAGĂ DOMNULE COSMA,

 

Aș dori să îmi exprim aprecierile și recunoștința pentru invitația făcută ansamblului folcloric de top din sudul Uralilor - Ansamblul de dansuri de stat din Ural – pentru a participa la cea de-a XXI-a ediție a festivalului internațional ”Nunta Zamfirei”.

Organizare impecabilă și creativă a acestui festival stă mărturie asupra importanței culturii pentru comunitatea globala, pentru dezvoltarea dialogului inter-cultural și întărirea legăturilor dintre țările noastre.

Mă bucură faptul că pentru prima dată când ați fost martorul evoluției Ansamblul de dansuri de stat din Ural a fost în anul 2011 la festivalul ”V Sinegorie” a culturilor etnice din Chelyabinsk – un brand cultural al Federației Ruse.

Sperăm că dupa participarea Ansamblul de dansuri de stat din Ural la festivalul ”Nunta Zamfirei”, colaborarea noastră să continue și să devină mai puternică.

 

A.V. Betekhtin

Ministrul Culturii din Rusia (Regiunea Chelyabinsk)

08162016135912swscan000010