18/08/2017

BARBARA KÖHLER, PREMIUL „PETER HUCHEL” 2016

La 3 aprilie, în fiecare an, în Germania, se decernează Premiul „Peter Huchel” pentru noi apariţii lirice. Distincţia este legată de numele poetului Peter Huchel, născut la 3 aprilie 1903 în Gross- Lichterfelde, lângă Berlin, şi decedat la 30 aprilie 1981, la Staufen în Breisgau. Premiul se conferă în ziua naşterii poetului, 3 aprilie, şi în locul unde a murit, la Staufen, Breisgau. Localitatea se află în landul Baden – Würtemberg, cel care, împreună cu Radioul din sud- vestul Germaniei, dă acest premiu în valoare de 10.000 de Euro. 2016 a purtat noroc poetei Barbara Köhler, pentru volumul „Istanbul, zusehends” („Istanbul, văzut cu ochii”). Juriul, alcătuit din şapte critici şi specialişti în literatură, a adus următoarea motivaţie:  pentru felul cum Barbara Köhler a reuşit o declaraţie de iubire pentru un oraş, care-i rămâne străin, dar familiar, în acelaşi timp” „eine Liebeserklärung an eine Stadt (…), die immer zugleich fremd und vertraut bleibt”. Barbara Köhler s-a născut la 11 aprilie 1959, în fosta Germanie de Est, la Pennig/ Sachsen. A debutat cu „Deutsches Roulette” ( „Ruleta germană” ) în 1991. Au urmat cărţile „Blue Box”, 1995, „Wittgensteins Nichte” („Nepoata lui Wittgenstein”), 1999, „Niemands Frau. Gesänge” ( „Soţia nimănui. Cântece”), 2007, dar şi altele. A studiat la Institutul de Literatură din Leipzig. A tradus din engleză şi franceză versiunile din Gertrude Stein şi Samuel Beckett. A primit numeroase premii şi burse pentru activitatea ei literară. Colaborează la reviste de specialitate. Trăieşte în Duisburg, Germania. Pentru cititori, oferim în traducere în limba română patru poezii aflate pe internet şi trei texte din amintitul volum premiat, „Istanbul, zusehends”, graţie amabilităţii unui prieten, care ne-a trimis din Germania câteva pagini fotografiate. Dacă poeziile Barbarei Köhler sunt moderne, expresive, până la „Istanbul, zusehends”, de aici se produce o cotitură spre încifrat, vizual şi fragmentar, cartea propunând idei sub forma unor proze scurte, atât ca alcătuire, cât şi ca aranjare în pagină. Cinci săptămâni petrecute de B. K. în Istanbul în 2014 au fost prea mult pentru un turism şi prea puţine pentru o obişnuire cu locul, după cum mărturiseşte poeta, dar suficiente pentru a  naşte 23 de poezii, însoţite de multe fotografii, care alcătuiesc un portret inedit al oraşului Istanbul, o carte numită „Istanbul, zusehens”.

Dintre laureaţii  Premiului „Peter Huchel”, ce se conferă din anul 1983, îi mai amintim pe scriitorii: Ernst Jandl, Durst Grünbein, Thomas Kling, Oskar Pastior, Friederike Mayröcker şi Paulus Böhmer.

GEDICHT

ich nenne mich du weil der Abstand

so vergeht zwischen uns wie Haut

an Haut wir sind nicht

zu unterscheiden zu trennen eins

und das Andere die Grenze ist

die Verletzung der Übergang

eine offene Wunde du nennst mich

ich war von uns beiden sagt

hier hast du ein Messer

mach meinen Schnitt.

 

POEZIE

 

eu mă numesc tu pentru că distanţa

dintre noi este ca cea de la piele

la piele noi nu suntem

de deosebit de despărţit unul

de altul graniţa este

rana trecerii

o rană deschisă tu mă numeşti

pe mine eu

cine dintre noi doi spune

ai aici un cuţit

fă-mi formă.

 

 

SELBANDER: WIR BEIDE

 

Selbander: wir beide

und ein verlorenes Wort

 

einander verglichen

geht es mit uns fort

 

vonstatten die Schritte

-        was kommt uns zu?

 

ein Ort, keine Mitte

Hand geht zur Hand

 

wo wir uns treffen

wächst das Selbdritte

 

was wir begreifen

ist schon der Rand

 

CÂTE DOI: NOI AMÂNDOI

 

Câte doi: noi amândoi

şi un cuvânt pierdut

 

unul cu altul comparaţi

mergem mai departe

 

facem paşi

-        ce vine spre noi ?

 

un loc, niciun mijloc

mână în mână

 

unde ne întâlnim

creşte al treilea

 

tot ce atingem

este deja margine

 

IN THE MOVIES

„Film ist vierundzwanzigmal Wahrheit pro Sekunde“ (Jean- Luc Godard)

 

Vierundzwanzigmal pro Sekunde

laufe ich mir davon kommt etwas

auf mich zu sagt: Ich

 

laufe davon bin fest

gehalten in den Bildern

die laufen ein Massaker

jede Bewegung eine Wendung

im Schlaf in vierundzwanzig

Stück pro Sekunde Stunden

der Tag zerteilteine gepresste

Stimme die Tonspur sagt: Ich

hab mich verlaufen sehe vor

lauter Bildern den Film nicht

den Stillstand sehe mich vor

vierundzwanzig Feststellungen

pro Sekunde bewegt die Hand

in den Mund gestopft: Leben

tut weh Madame beissen Sie zu.

 

ÎN FILME

„Filmul este de douăzecişipatru de ori adevăr pe secundă“ ( Jean- Luc Godard)

 

De douăzecişipatru de ori pe secundă

mă trec fiori şi ceva vine la mine

şi-mi spune : Eu

fug de acolo şi mă reţin

în imaginile care se derulează

un masacru

fiecare mişcare e o întoarcere

în somn în douăzecişipatru

de piese pe secundă orele

ziua desface o voce strivită

coloana sonoră spune : Eu

am trecut nu văd filmul

din cauza imaginilor sonore

nu văd nemişcarea din cauză de

douăzecişipatru de constatări

pe secundă îmi astupă gura : Viaţa

doare Madame muşcaţi.

 

RONDEAU ALLEMAGNE

 

Ich harre im Land und geh, ihm fremd,

Mit einer Liebe, die mich über Grenzen treibt,

Zwischen den Himmeln. Sehe jeder, wo er bleibt,

Ich harre aus im Land und geh ihm fremd.

 

Mit einer Liebe, die mich über Grenzen treibt,

Will ich die Übereinkünfte verletzen

Und lachen, reiss ich mir das Herz in Fetzen

Mit jener Liebe, die mich über Grenzen treibt.

 

Zwischen de Himmeln sehe jeder, wo er bleibt,

Ein blutig Lappen wird gehisst, das Luftschiff fällt.

Kein Land in Sicht; vielleicht ein Seil, das hält

Zwischen den Himmeln. Sehe jeder, wo er bleibt.

 

RONDEL GERMAN

 

Aştept cu nerăbdare-n ţară şi mi-e greu,

Când o iubire peste graniţă mă poartă,

Ca între ceruri, fiecare cu-a lui soartă ;

Aştept cu nerăbdare-n ţară şi mi-e greu.

 

Când o iubire peste graniţă mă poartă,

Vreau ca să trec peste convenţii iute,

Să râd, să-mi rup inima-n bucăţi multe

De-acea iubire, ce peste graniţă mă poartă.

 

Între ceruri, fiecare cu-a lui soartă :

O cârpă de sânge se ridică şi nava coboară.

Niciun tărâm în rază ; poate ne ţine o sfoară

Între ceruri, fiecare cu-a lui soartă.

 

BLICKBANNER: flatternde hinterher

flatternde Augen, traumloses Rapid

Eye Movement aufflachenrn noch bei

fehlendem Reiz, mitten im Hörsturz

nach Istanbul, im Rückfall Einfall

aller Erinnerungen: Pop-up- Fenster

in die Vergangenheit springen auf,

falten sich, knittern den Blick in

Kaleidoskopisches, Spiegelflächen,

Glänzen und Glitzern, Wahlwerbung

Oriflammen: Flickerndes, Flattern.

 

BLICKBANNER: Înainte şi înapoi fâlfâie

fâlfâie ochi, rapid fără visuri

ochi în mişcare se mai aprind de-un farmec absent,

în toiul descinderii

la Istanbul, întoarcere, ideea

tuturor amintirilor : o fereastră

se deschide spre trecut,

se îndoaie, mototoleşte imaginea

în suprafeţe de caleidoscop, de oglindă,

lucire şi scânteiere, reclama de alegeri

flamuri : pâlpâie, fâlfâie.

 

 

FLATTENED: an den Grenzen der Wahr

nehmung, an den Wänden Gärten, die

nicht wachsen nicht welken, Blumen

gefilde, eingebrannte Paradiese in

denen Augen weiden, in erkennbaren

Mustern sich sicher ergehen: Blick

musik, Fugen mit Kontrasubjekt und

weissen Scherben. Scherben Scherben

Zerstörtes Zusammengesetztes Flick

werk das Bleibende: in Erinnerung.

 

FLATTENED: la graniţa percepţiei,

de pereţi grădini care

nu cresc, nu se ofilesc, câmpuri

cu flori, paradis arzând

în care ochii se desfată, plimbându-se

pe modele recunoscute: o muzică

deodată, cu modele, contrasubiecte

şi puncte roşii pe un fundal albastru

şi cioburi albe. Cioburi, cioburi

cârpeală distrusă şi recompusă

tot ce rămâne în amintire.

 

BOSPORUSARABESKE

 

die kleine Frau mit dem Akkordeon

und dieser kurzen kleinen Melodie

die auf der Fähre nach Europa von

Tisch zu Tisch ging, ein Ornament

beschrieb, das Muster wiederholte

mit dieser kleinen kurzen Melodie

nach Asien die Fähre wieder holte

das Ornament der kleinen Frau von

Tisch zu Tisch Europa wiederholte

ein Muster kurze Melodie der Frau

mit dem Akkordeon ging Asien, die

Fähre und von Tisch zu Tisch kurz

nach Europa und zu dieser Melodie

die kleine Frau mit dem Akkordeon.

 

ARABESC DIN BOSFOR

 

mica femeie cu acordeon

şi cu această melodie scurtă şi mică

ce mergea cu orice risc spre Europa

de la o masă la alta, un ornament

descria, model repetat

odată cu această scurtă şi mică melodie

către Asia din nou aducea femeii

de la o masă la alta Europa repeta

ca model melodia scurtă

a femeii cu acordeon mergea Asia

de la o masă la alta, scurt spre Europa

şi spre această melodie

mica femeie cu acordeon

 

PREZENTARE ŞI TRADUCERE DE
ELENA M. CÎMPAN

2016_Koehler_Istanbul 21106_bgr_K_hler__Barbara__220x500