24/09/2017

LITERATURA CA CETATE

Pentru fiecare locuitor al literaturii, aceasta oferă un cadru de creştere, de educare, de manifestare şi afirmare, ca o adevărată casă, de unde pleci şi unde te întorci ( ai unde), cu drag. Pornind de la această idee, completată cu cea de grupare literară, ansamblu de locuiri şi locuinţe, imaginea unei cetăţi literare prinde contur la Bistriţa, oraş cu specific medieval, cu vechime, cu o anume efigie culturală, dobândită în timp, prin mulţimea de evenimente de atracţie naţională şi internaţională, desfăşurate aici frecvent.

Recentul simpozion, organizat de Societatea Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni”, a propus şi dezbătut rolul intelectualilor de-a lungul vremii, influenţa lor asupra istoriei. Astfel, perspectiva dialogului a fost aşezată cu temeinicie într-un prezent continuu, al personalităţilor participante la manifestare.

În primul rând, Andrei Marga a pornit de la ideea genială a construirii unui program organizat, alcătuit din toate acţiunile, care să înalţe valoric piramida spre un înalt desăvârşit de talente. Este, cu certitudine, singura cale de impunere la nivel de ţară. Deşi mulţi recunosc, sunt de acord cu acest principiu, cu această stare de fapt, totuşi, lucrurile se mişcă foarte greu în acest sens. Privirea de ansamblu a profesorului Andrei Marga, gândirea holistică şi exprimarea concisă, directă, asupra problematicii culturale actuale, au contribuit încă de la bun început la calitatea unei lecţii necesare de filosofie, istorie, sociologie, cultură şi literatură.

În al doilea rând, Aurel Rău a înnobilat cu prezenţa lui  societatea de la „Conexiuni”, printr-un discurs aplicat, de respiraţie filologică, pornind de la noua lui apariţie ( re- apariţie, ediţie revăzută ) a cărţii „Andrei Mureşanu în răsăririle magicului”. În anul bicentenarului naşterii autorului Imnului Naţional al României, „Deşteaptă-te, române!”, mai mulţi cărturari bistriţeni aduc contribuţii însemnate la păstrarea simbolului paşoptist, infirmând, cu mărturii, afirmaţia că Andrei Mureşanu ar fi poetul unei singure poezii. În lista acestora, se numără Mircea Gelu Buta, Adrian Onofreiu şi Ion Buzaşi.

Apoi, preşedintele filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România, poetul Ioan Radu Văcărescu, a adus în actualitate rădăcinile lui George Coşbuc de la revista „Tribuna”, legăturile trainice cu Bistriţa şi a citit un frumos poem despre condiţia umană.

Anca Sîrghie şi Muguraş Maria Petrescu au vorbit despre fenomenul „Lumina lină”, de la New York, patronat de părintele profesor, poetul Theodor Damian, au lansat cărţi, „Lucian Blaga şi ultima lui muză”. A fost  prezentat un tânăr prozator, care trăieşte în Canada, Cristian Medelean, şi care scrie păstrând tradiţia de la bunici, cu credinţa că istoria, copilăria nu trebuie uitate.

Din partea membrilor Societăţii „Conexiuni” de la Bistriţa, au citit poeme deosebite, potrivite cu tema simpozionului şi pe gustul participanţilor la eveniment, poeţii Elena M. Cîmpan, Dorel Cosma, Menuţ Maximinian, Alexandru Cristian Miloş.

Chiar dacă timpul, de fiecare dată, nu este de partea noastră, chiar dacă ideile rostite nu pot fi pe deplin comentate, deşi cetatea are, poate, în ultimul rând nevoie de literatură, manifestarea de la „Conexiuni”, a deschis porţile spre exterior, lăsând să intre soarele blând al tuturor gândurilor frumoase.

EDUARD CĂLINESCU

1405411510289109805389043800219049238828814n