23/05/2017

SFINȚII TREI IERARHI – TREI MODELE DE VIEȚUIRE

Sfântul Vasile este,, brațul care lucrează”,a întemeiat Vasiliadele
Sfântul Grigorie este numit,,mintea care gândește”-de ce ?mai întâi a citit,apoi a vorbit și abia apoi a scris
Sfântul Ioan Gură de Aur,,gura care vorbește”-predicator și ambassador al săracilor

Sfântul Vasile cel Mare, episcop al Cezareii Capadociei, s-a născut în jurul anului 329. A studiat cu retori şi filosofi celebri în Cezareea Palestinei, Constantinopol şi Atena. Avea o statură înaltă, era slab şi negricios la faţă, cu o barbă mare, neagră. Părinţii spun că nu a avut timp să se înălbească pentru că a trăit numai cincizeci de ani. Ne-a lăsat în biserică o Sfântă Liturghie care se serbează de 10 ori pe an: în primele cinci duminici ale Postului Mare, în Joia Patimilor, în ajunul Sfintelor Paşti, al Crăciunului şi Bobotezei, şi pe 1 ianuarie, ziua de pomenire a Sfântului Vasile. Cu excepţia unor rugăciuni, ritualul este acelaşi cu al Liturghiei Sfântului Ioan Gură de Aur.A scris cartea Regulilor monahale În anul 358 pune temelia primei comunităţi de obşte, pe malul râului Isis, lângă Neocezareea. În Cezareea Capadociei a înfiinţat instituţii de asistenţă socială cunoscute sub numele de Vasiliade, cum ar fi: azile, spitale pentru leproşi etc.Sfântul Vasile cel Mare a luptat împotriva celor care negau dumnezeirea lui Hristos şi a celor care tăgăduiau dumnezeirea Sfântului Duh. A plecat din lumea aceasta pe 1 ianuarie, în anul 379.

         Sfântul Grigorie de Nazianz (Teologul) s-a născut în jurul anului 330, în Arianz, lângă Capadocia. Primele studii le-a făcut în familie. În Capadocia studiază gramatica până la vârsta de 12 ani, iar între 350-358 este prezent pentru studii la Atena. A fost hirotonit preot de tatăl său şi episcop de către Sfântul Vasile cel Mare. Legase o prietenie atât de strânsă cu Sfântul Vasile cel Mare, încât se spunea despre ei că „sunt două trupuri, însă un singur suflet”. Sfântul Grigorie de Nazianz era de statură mijlocie şi avea un ochi bolnav, din cauza unei lovituri venită de la arieni (cei care negau dumnezeirea lui Hristos), când vorbea în Constantinopol despre Sfânta Treime.Numele de ”Teologul” îl primeşte după susţinerea celor cinci Cuvântări teologice în anul 380, la Constantinopol, în Biserica ”Învierii”.Sfântul Grigorie de Nazianz a prezidat cel de-al II-lea Sinod ecumenic din anul 381.Sfântul Grigorie Teologul cere spre bătrâneţe de la împăratul Teodosie cel Mare să trăiască retras, în linişte: ”Şi eu, împărate, o singură favoare cer puterii tale care face daruri măreţe. Nu cer aur, nu tăbliţe multicolore, nu acoperăminte pentru masa de taină, nu să primesc o înaltă demnitate pentru neamul meu sau să stau aproape de tine, cel preabun… Un singur lucru cer să mi se dea: să stau puţin departe de invidie. Doresc să cinstesc scaunul, dar de departe. Am obosit să fiu urât de toţi, chiar şi de prieteni, pentru că nu pot privi spre altceva, decât spre Dumnezeu”. În această retragere scrie ceea ce împărtăşise credincioşilor în biserică. S-a spus despre el că mai întâi a citit, apoi a vorbit şi abia apoi a scris. Liturghia sf.Grigorie se săvârșește în perioada postului mare și se numește Liturghia înainte sfințită.S-a mutat la cele veșnice pe 25 ianuarie în anul 389/390.

      Sfântul Ioan Gură de Aur sau Ioan Hrisostom s-a născut la Antiohia, în jurul anului 354. A rămas orfan de tată din copilărie. După moartea mamei sale, prin anul 374, Ioan se retrage în munţii din apropiere, devenind monah sub ascultarea unui bătrân sihastru sirian. După patru ani petrecuţi lângă acest sihastru, se retrage vreme de doi ani într-o peşteră. Este hirotonit diacon în anul 381, de către episcopul Meletie, şi preot în anul 386, de către episcopul Flavian, urmaşul lui Meletie. Vreme de doisprezece ani, predica în Antiohia în fiecare duminică şi sărbătoare, iar în post, chiar în fiecare zi, luptând împotriva păgânismul, maniheismul, gnosticismul, arianismul şi iudaismul. În anul 397 este numit arhiepiscop al Constantinopolului. A predicat şi a scris un număr impresionant de comentarii la Sfânta Scriptură. A înfiinţat instituţii de ajutoare a bolnavilor, săracilor şi oamenilor în vârstă, primind numele de ”ambasadorul săracilor”.În timpul Sfântului Ioan Gură de Aur nu există un formular fix, aşa cum există în prezent, pentru săvârşirea Sfintei Liturghii. Sfântul Ioan a adunat într-un formular actele cultice şi rugăciunile şi a dat naştere Liturghiei care îi poartă numele şi care este cel mai des folosită.Se crede că în vremea când era diacon a scris cel mai cutremurător tratat despre preoţie. Este conceput în şase cărţi, sub forma unui dialog. Redam câteva rânduri din acest tratat: ”Când preotul invoca Sfântul Duh şi săvârşeşte jertfă cea prea înfricoşată, când el stă în continuă atingere cu Stăpânul obştesc al tuturor, spune-mi, în ce rang îl vom aşeza? Câtă curăţie şi câtă evlavie vom cere de la el? Gândeşte-te, ce mâini trebuie să fie acelea care săvârşesc aceste lucruri, ce limbă trebuie să fie aceea care rosteşte acele cuvinte? Cât de curat şi de sfânt trebuie să fie sufletul care primeşte un aşa de mare Duh? În acele momente, îngerii asistă pe preot şi întreaga ceată a puterilor cereşti strigă cu voce tare, iar locul din jurul jertfelnicului se umple spre cinstea Celui Ce stă aşezat” (Despre preoţie, cartea VI, 4).Sfântul Ioan Gură de Aur a trecut la cele veşnice pe 14 septembrie 407, zicând: ”Slava lui Dumnezeu pentru toate!”.

       De ce se pomenesc împreună?Deşi Biserica i-a pomenit separat în luna ianuarie, pe Sfântul Vasile în 1 ianuarie, pe Sfântul Grigorie în 25 ianuarie şi pe Sfântul Ioan Gură de Aur pe 27 ianuarie, ei sunt prăznuiţi împreună pe 30 ianuarie. Motivul? Pentru a le descoperi creştinilor că nu este unul mai mare decât altul.În vechime, apăruseră neînţelegeri între creştini pe tema – cine este mai mare ca teolog dintre cei trei ierarhi. După câţiva ani de la declanşarea neînţelegerilor, cei trei sfinţi au început să i se arate unul câte unul, episcopului Evhaitelor, Sfântului Ioan Mauropous. În cele din urmă, în anul 1084, într-o vedenie, Sfântului Ioan Mauropos i-au apărut cei trei sfinţi împreună şi i-au grăit:„După cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem şi nici o vrajbă nu este între noi. Fiecare din noi, la timpul său, îndemnaţi de Duhul Sfânt, am scris învăţături pentru mântuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfânt, aşa am învăţat. Nu este între noi unul întâi şi altul al doilea. De chemi pe unul, vin şi ceilalţi doi. Drept aceea, sculându-te, porunceşte, celor ce se învrăjbesc, să nu se mai certe pentru noi. Că nevoinţa noastră, cât am fost în viaţă şi după moarte, a fost să împăcăm pe oameni şi să aducem în lume pace şi unire. Împreunează-ne, dar, făcându-ne praznic la câte trei într-o singură zi, şi înştiinţează cu aceasta pe creştini, ca noi în faţa lui Dumnezeu, una suntem”.În urma acestei vedenii, Sfântul Ioan a ales ziua de 30 ianuarie pentru prăznuirea comună a celor Trei Ierarhi.Prin hotărârea luată la Atena, la primul Congres al Profesorilor de Teologie din anul 1936, Sfinţii Trei Ierarhi au devenit patronii spirituali ai instituţiilor de învăţământ teologic ortodox din întreaga lume.E bine ca fiecare dintre noi să le cunoaștem viața și să luăm exemplu de la ei. Amin!
Tuturor celor care purtați aceste sfinte și binecuvântate nume: Mulți și binecuvântați ani!

Pr. Vasile Beni

01302017105230sfinti

CĂRȚILE SCRIITORILOR BISTRIȚENI PREZENTATE PE POSTUL NAȚIONAL DIN MALAEZIA

Zilele acestea la televiziunea națională din Malaezia au fost prezentate cărțile scriitorilor bistrițeni, Dorel Cosma și Menut Maximinian, prezenți în luna Decembrie la gala Congresului Mondial de Poezie din Pangkor, Malaezia, ce s-a desfăşurat în prezența Majestății Sale sultanul Nazrin Muizzuddin Shah și a primului ministru Menteri Besar în Arena Pangkor în fața a peste 2000 de spectatori.

În prezent cărțile bistrițenilor se află pe rafturile bibliotecii din Malaezia, datorită bunei colaborări cu scriitoarea malaeziană Mawar Marzuki, prezentă și ea la Bistrița, pentru trei zile, la Ziua Națională a Culturii, unde i-au fost înmânate și cele trei publicații apărute recent la Editura Nosa Nostra. Întoarsă acasă, Mawar Marzuki a fost invitată la postul național de televiziune din Malaezia, pentru a povesti despre experința frumoasă trăită la Bistrița.

Cu această ocazie dorim să îi mulțumim scriitoarei, Mawar Marzuki, iar invitația de a reveni la Bistrița cât mai curând, rămâne valabilă.

Doris Cosma

16388877_1217135028381715_1919548138_o

LA FAVORIT TV!

MARȚI, 31 IANUARIE, DE LA ORA 19:00, VĂ INVITĂM SĂ URMĂRIȚI, PE POSTUL NAȚIONAL DE TELEVIZIUNE ”FAVORIT TV”, O EDIȚIE SPECIALĂ A EMISIUNII ”POPAS DE CÂNT ȘI JOC”, REALIZATĂ ÎN COLABORARE CU PALATUL CULTURII BISTRIȚA !

01302017103627sigla_favorit_tv_cu_fundal1

CĂRȚILE BISTRIȚENE PREZENTATE PE POSTUL NAȚIONAL DIN MALAEZIA

Zilele acestea la televiziunea națională din Malaezia au fost prezentate cărțile scriitorilor bistrițeni, Dorel Cosma și Menut Maximinian, prezenți în luna Decembrie la gala Congresului Mondial de Poezie din Pangkor, Malaezia, ce s-a desfăşurat în prezența Majestății Sale sultanul Nazrin Muizzuddin Shah și a primului ministru Menteri Besar în Arena Pangkor în fața a peste 2000 de spectatori. Scriitorii bistrițeni Dorel Cosma și Menut Maximinian au făcut o descriere a municipiului Bistrița și a României, iar apoi au recitat poezii în limba română, în timp ce pe un ecran imens se perindau imagini bistrițene şi poeziile traduse în limba malaeză. Cărțile cuprinzând poeziile bistrițenilor au fost oferite sultanului și primului ministru. Pentru prestația realizată atât în cadrul dezbaterilor, cât și pentru activitatea expozițională (expoziție cuprinzând imaginii din viața culturală a Bistriței) cât și momentele lirice pe scena festivalului, organizatorii au acordat celor doi bistrițeni Medalia pentru Poezie a Malaeziei și invitația de a reveni în 2017, fiind arborat tricolorul și cântat Imnul României, alături de cel al statelor participante.

În prezent cărțile bistrițenilor se află pe rafturile bibliotecii din Malaezia, datorită bunei colaborări cu scriitoarea malaeziană Mawar Marzuki, prezentă și ea la Bistrița, pentru trei zile, la Ziua Națională a Culturii. Cu această ocazie dorim să îi mulțumim scriitoarei, Mawar Marzuki, iar invitația de a reveni la Bistrița cât mai curând, rămâne valabilă.

Doris Cosma

16388877_1217135028381715_1919548138_o

”DUMINICĂ ÎN MANHATTAN” SAU TERRA ESTE UN SAT AL PARADOXURILOR CIVILIZAȚIEI

După trei zile de sărbătorire a Poeziei în cinstea Zilei Culturii Naționale la Bistrița, la despărțire, poetul Dorel Cosma, la o oră târzie luminată doar de puzderia stelelor reflectate în albul zăpezii, mi-a dăruit cartea “Duminică în Manhattan “, apărută la Editura “Nosa Nostra “, 2017, în condiții grafice și tipografice de excepție.
Ajuns la Cluj am citit pe nerăsuflate această carte de reportaje și imprsii de călătorie (o parte din reportaje fiind traduse de prefațator în engleză, italiană, spaniolă etc. ) cu o prefață semnată de Zorin Diaconescu, ce mi-a adus aminte de zicerea lui Friedrich-Wilhem Nietzsche:”Farmecul face parte din mărinimia celor cu gândirea înălțată“. Volumul fiind presărat cu fotografii realizate de membrii delegației care l-au însoțit pe autor, beneficiind de grafica cunoscutului pictor și grafician Lucian Dobârtă.
Structurată în cinci capitole ce conțin tot atâtea reportaje și impresii despre vizita la Vaticanul așezat pe una din colinele Romei, având o suprafață de doar 0,44 km,. autorul face o incursiune în istoria acestui mic stat din cadrul Italiei, care a luat naștere prin tratatul de la Lateran din 7 iunie 1929, încheiat între cardinalul Pietro Gasparii ca reprezentant al Sfântului Scaun și Benito Mussolinii, ca reprezentant al statului Italian.Cu pioșenie vorbește despre întâlnirea cu Sanctitatea Sa Papa în Piața San Pietro. Poetul Dorel Cosma beneficiind de binecuvântarea Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio, care s-a născut. 17 decembrie 1936 în , Buenos Aires este al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Din 1998 a fost arhiepiscop de Buenos Aires. Este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741). De asemenea, este primul papă originar de pe continentul american și primul papă iezuit.
Un alt reportaj cu încărcătură culturală, este “Acasă la Dante “, vizită pe care o face după prospectarea Romei cu impresionantele monumente, astfel ajuns în fosta capitală a Italiei, Ravenna construită de împăratul Honorius, autorul vorbește plastic și sugestiv despre colecțiile unice de mozaicuri și monumente ce au marcat începuturile creștinismului, inclusiv despre clădirile ce sunt cuprinse în patrimonial UNESCO. În acest oraș încărcat de istorie, turistul este surprins de mulțimea de bicicliști, de originalitatea Muzeului Dante,( scriitorul care s-a născut la Florența și alungat din orașul natal, dar finalizând “Divina Comedie “ în Ravenna) și de Mormântul acestuia.
Citind acest reportaj, pot spune, că mă bucur de orice pagină din carte acum, pentru că presimt frumusețe începutul, dar poate că așa arată adevărata iubire de adevăr și cunoaștere.
Poetul Dante a murit în septembrie 1321 la Ravena, iar urna în care se află oasele acestuia se găsește pe peretele din spate unde este scris un epitaf în limba latină.
Aici, s-a desfășurat sub egida Uniunii Mondiale de folclor I.G.F. manifestarea acordării premiilor Gold Star (un fel de Oscar) în folclor, pentru anul 2016.Printre premiați s-a aflat și formația mixtă de dansuri și cântece populare din Bistrița.
Reportajul “Spre insula concediilor permanente Gran Canaria “ este un evantai de informații despre cele șapte insule din arhipelagul spaniol, care se întinde pe o suprafață de 1532 km2,, unde grupul de români vizitează capitala acestui policrom ținut, Las Palmas. Aici autorul descoperă “o combinație între Europa, Africa și America.“ Fiind cel mai populat oraș din zonă, având peste 500.000 de locuitori. Descrierile florei, a peisajului, dar mai ales al vapoarelor ce vin și pleacă din porturi, străbătând albastrul oceanului Atlantic, dau senzația cititorului că participă în mod activ la viața colonială adusă în contemporaneitate, unde valoarea omului, cum spunea Voltaire, se măsoară după greutățile biruite de el, la care adaug, dar și înfrângerile care înalță personalitățile.
“Duminică în Manhattan “ este un reportaj amplu despre o Americă măreață pe pământul căreia trăiesc și români care s-au adaptat vieții de acolo.Așteptat de prof.univ.dr.părintele Theodor Damian, de ospitalitatea căruia delegația română s-a bucurat pe întreaga perioadă, autorul cărții, alături de scriitorii bistrițeni Elena M.Cîmpan și Menuț Maximinian, sunt impresionați de fantastical New York și de marile cartiere ale metropolei:Broaklyn, Bronx, Manhattan, Staten Island unite între ele de către renumitele poduri. Conduși de românul Cătălin prin luxurianta noapte a metropolei, la Columbus Day, după ce au admirat cunscuta statuie a lui Cristofor Columb.
Viața din metrou cu cele 468 de stații și cei 1355 km este uimitoare cu el ajung la portul de unde iau un vapor spre Statuia Libertății construită din cupru, simbolul American, care are o înălțime de 93 m, dăruită fiind de Franța cu ocazia aniversării a 100 de ani de la declararea independenței.
Malaezia, mai josul hărții fiind Australia, este o altă zonă de pe planeta noastră unde scriitorii Dorel Cosma și Menuț Maximinian se întâlnesc cu scriitori din Turcia, Mongolia, India, China, Columbia,, Argentina, Indonezia, la un festival de cultură, unde drapelul României flutură alături de zecile de drapele ale țărilor participante.Acest fapt impresionează pe delegația română. “Aveam să vedem însă chiar a doua zi că nu la fel gândește Ambasada României din acest capăt de lume. “ Această frază îmi confirmă faptul că ambasadele noastre răspândite pe meridianele lumii nu-și fac datoria față de românii sosiți în zonele lor de competență. De la zeci de români care au călătorit prin diferite țări am aflat că reprezentanții țării, plătiți din banii contribuabililor români, nu-și fac datoria față de turiștii noștrii, atunci când sunt solicitați.Circulă pe internet o epigramă de Dumitru Râpanu, care spune adevărul despre reprezentanții noștrii din Consulate și Ambasade:
Consulii nu sunt sadea,
Sunt loiali şi au un spate
Şi-s numiţi în Consulate
Mulţi fideli… şi o fidea!
Această delegație de artiști din Bistrița a făcut cunoscută cultura română peste hotare, mult mai mult decât instituțiile specializate( I.C.R, ambasade și consulate ), plătite cu sume enorme din banii contribuabililor.
După două zile poposite în capitala Malaieziei, Kuala Lampur, unde au descoperit o lume pestriță, palmieri, locuințe lacustre, magazine superbe, zgârâie-nori, câini vagabonzi, cerșetori, mașini scumpe, dar și biciclete, o lume în plină dezvoltare, delegația a luat drumul întoarcerii spre casă, cu speranța că altă dată vor vizita alte zone ale acestui sat mai mare, numit Globul Pământesc.
Cartea lui Dorel Cosma este o sărbătoare, și așa cum spunea Democrit: “O viață fără sărbători este un drum lung fără hanuri. “

AL. FLORIN ȚENE

copertacriiluidorelcosma

ZĂPADĂ CA TURTĂ DULCE

Timp unu – Duminică dimineaţă, îngheţată pe margini, ca un râu de-a lungul oraşului. Prin decorul adormit, se văd maşini de salvare, de pompieri. Apoi, sirenele strigă. Mă uit după sirene în râu. De-acolo, e scos un om aproape mort. A încercat să treacă pe gheaţă şi gheaţa l-a înşelat. În urmă rămâne iar pustiu. Pustiul.

Timp doi – Promenadă întoarsă. Pe dos. Pe cealaltă stradă. Oraşul e şi el un personaj molatec, somnoros, nedumerit. Câte un trecător/ -oare se îndreaptă spre biserică. Nu ca altădată. Puţini şi trişti. Înfriguraţi. De la frig, de la oboseală. Totuşi, clopotele bat. Sunt mai multe clopote. Bat pe sub cer, de parcă ar bate pe sub o apă.

Timp trei – O sun pe fata cu nume de şoim şi îmi spune că e la Tihuţa, la un concurs de schi- fond. Fond şi formă. O întreb de zăpadă. Răspunsul ei îmi umple ziua cu „primăveri şi cu taine”: „E zăpadă ca turtă dulce”. Mă gândesc la Hänsel şi la Gretel, la căsuţa lor din pădure şi la paradoxul „când e zăpadă nu-i turtă dulce şi când e turtă dulce  nu-i zăpadă!”

Timp patru – Televizorul se întrece pe sine în a prezenta cele mai năstruşnice şi groaznice ştiri. Sunt efectul prostiei lui „să gândim pozitiv”, să râdem la şi din orice. Descălecatul din virtual, cu jocuri, cu lupte, într-o lume vie, cu durere, naşte ca orice somn al raţiunii alţi monştri. Iluzia că nu se întâmplă nimic e repede combătută de un număr mare de tregedii.

Închid ziua ca pe o carte. Şi rămân, la capătul ei, cu un citat din Eugen Ionescu: „Am fost abandonaţi nouă înşine”.

ELENA M. CÎMPAN

multa-zapada_a56b27f8d6149b