24/04/2017

VERS ROMÂNESC PE TERITORIUL TURCIEI. POEȚII SUNT AȘTEPTAȚI LA ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI

Institutul Cultural Român ‘Dimitrie Cantemir’ de la Istanbul sprijină prezența scriitorilor români Dorel Cosma, Menuț Maximinian și Zorin Diaconescu la festivalul Ziua Internațională a Poeziei (UNESCO) și la cea de-a XIV-a aniversare a Liceo Poetico de Benidorm.

Evenimentul se va desfășura la Istanbul în perioada 14-17 martie 2017. România va fi prezentă la festival urmare invitației primite din partea Asociației Liceo Poetico de Benidorm din Turcia.

Miercuri, 15 martie 2017, la Universitatea Bahceșehir din Istanbul (www.bahcesehir.edu.tr), se vor desfășura lecturi publice de poezie cu participarea scriitorilor Dorel Cosma, Menut Maximinian, Zorin Diaconescu, Haydar Ergulen, Hilal Karahan, Mesut Șenol, Elcin Sevgi Sucin, Osman Ozturk și poeți spanioli. După amiază va continua cu o expoziție inedită de colaje cu poezii, urmate de un program muzical oferit de organizatori în cadrul Clubului de Literatură al Universității Bahceșehir.

A doua zi a festivalului, joi, 16 martie 2017, va continua la sediul Institutului Cultural Român ‘Dimitrie Cantemir’ din Istanbul cu lecturi de poezie, la care vor lua parte prof. dr. Dorel Cosma, directorul Palatului Culturii din Bistrița și Președintele Adunării Generale a Uniunii Internaționale de Folclor, poetul și rectactorul Menuț Maximinian, precum și a cunoscutul om de radio, traducător și poet, Zorin Diaconescu împreună cu poeții turci Haydar Ergulen, Hilal Karahan, Mesut Șenol, Elcin Sevgi Sucin, Osman Ozturk și alți poeți invitați din Spania.

Programul zilei continuă cu lecturi de poezie și workshop pe teme lirice internaționale la Institutul Cervantes din Istanbul, cu participarea poeților turci și străini.

Dorel Cosma s-a născut în Bistrița și este doctor în filozofie. A fondat cenaclul literar artistic ‘ALMA VENUS’, revista ‘CATHARSIS’ și Școala Populară de artă din Bistrița. El este, de asemenea, fondatorul Teatrului de cameră Bistrița și a festivalului de teatru scurt cu sprijinul unor mari personalități: Ion Parhon, Dinu Chivu, Mihai Ispirescu, Tudor Popescu, Bebe Parhon, Tocilescu ș.a. În anul 1991 a inițiat și coordonat primul Festival Internațional de folclor din România ‘Nunta Zamfirei’.

În 1996, la Klagenfurt, Austria, a fost ales, prin vot, vicepreședinte al I.G.F. (Adunarea Generală a Uniunii Internaționale de Folclor). Din 2003 este lector titular la Universitatea Română de Științe și Artă ‘Gheorghe Cristea’ București, iar în prezent este directorul Centrului Cultural Municipal ‘G. Coșbuc’ Bistrița. Printre cărțile publicate notăm: ‘Repere culturale’, (1998 ); ‘Viață visată — viață trăită’, ( 2001), ‘O lume fascinantă’, (2003); ‘Cultura Populară — Aspirații și împliniri’, (2004); ‘Realități provocate’, (2005); ‘Pe moșia baronului’, (2005); ‘Rădăcinile Eternității’, (2006); ‘Festivalul Nunta Zamfirei în imagini și comentarii’, (2007); ‘De la Tirana la Ciudad de Mexico’, (2008); ‘Tendințe ale evoluției interviului în presa românească’, (2008); ‘Bistrița în Revoluție’, (2008); ‘Dominantly European Reportages, (2009): ‘Bistrita during the Revolution’, (2009); ‘Bistritz vaehrend der Revolutionzeit, (2009).

Recentul volum, ‘Malul tăcerii’, tradus în limba turcă și lansat la Festivalul Internațional de Teatru și Literatură ‘Liviu Rebreanu’, Bistrița, 26-30 noiembrie 2016, în prezența traducătorilor, Muguraș Maria Petrescu, pentru limba engleză, și Mesut Șenol, pentru limba turcă, va fi prezentat în cadrul festivalului de la Istanbul.

Jurnalist, poet, prozator, eseist și manager cultural, autor a 16 cărți publicate, Menuț Maximinian s-a născut la Timișoara. Este redactor la cotidianul ‘Răsunetul’, TV Bistrița și Radio Renașterea. Colaborează la ziarul ‘Realitatea’, revistele EuRoCom și ‘VIP’ din București, ‘Agerro’-Stuttgart, Romanian Tribune-Chicago, ‘Revista ilustrată’ a Centrului Județean pentru Cultură Bistrița, Conexiuni a Centrului Cultural municipal Bistrița, ‘Studii și cercetări etnoculturale’ a Complexului Muzeal Bistrița, ‘Litera Nordului’ și la ‘Mișcarea Literară’.

Printre volumele publicate punctăm: ‘Confesiuni’, Ed. Arcade, 2004; ‘Cartea Diuganilor’, Ed Karuna, 2006; ‘Generația în blugi’, Ed. Karuna 2007; ‘Chip de înger’, Ed. Karuna 2007; ‘Pe aripa Cerului’, Ed. Karuna, 2008. A prefațat mai multe volume, este prezent în diverse antologii și a obținut mai multe premii și distincții. Este membru al Uniunii Ziaristilor Profesioniști.

Jurnalist și cunoscut om de radio, Zorin Diaconescu s-a născut la Timișoara. A absolvit filologia la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj. A fost pe rând redactor la Radioteleviziunea Română, Studioul Regional Cluj, secretar general de redacție, apoi director adjunct, Radio Cluj, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), iar în 2010 a avut funcția de consilier în cadrul Societății Române de Radiodifuziune. În anul 2009 a publicat romanul de ficțiune ‘Schimbarea la față’, la Editura Eikon din Cluj.

Prin acest proiect, ICR Istanbul continuă strategia pe termen lung de promovare și de asigurare a vizibilității pe piața culturală locală a liricii contemporane românești. În cadrul festivalului și alături de partenerii săi, Institutul Cultural Român ‘Dimitrie Cantemir’ de la Istanbul găzduiește un eveniment axat cu precădere pe poeții români. Este un bun prilej de a prezenta astfel, o selecție de poezie românească într-un context internațional, de a atrage la sediul institutului un nou segment de public, dar și de a oferi publicului fidel al ICR Istanbul un program de muzică de calitate prin intermediul partenerilor noștri. — transmite ICR Istanbul

Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir-Istanbul0228201709095516880372_10212028074921271_926939566_o

ACTORII BUCUREȘTENI – ASTĂZI ÎN DIRECT LA TV BISTRIȚA !

MARȚI, 28 FEBRUARIE 2017, DE LA ORA 19:00, VĂ INVITĂM SĂ URMĂRIȚI O EDIȚIE SPECIALĂ ÎNAINTE DE PREMIERA SPECTACOLULUI DE TEATRU ”O NOAPTE FURTUNOASĂ”, CE VA AVEA LOC, MIERCURI, 1 MARTIE 2017, ORA 18:00, LA PALATUL CULTURII BISTRIȚA.

INVITAȚI ÎN PLATOUL DE TELEVIZIUNE TV BISTRIȚA – ACTORII BUCUREȘTENI: DAN TUDOR, AFRODITA ANDRONE, DRAGOȘ IONESCU, TUDOREL FILIMON, ORODEL OLARU, NARCISA PINTEA ȘI FLORIN DOBRE.

0228201712231817028824_1842995979308008_487801641_n 0228201712232817092791_1842995975974675_1004246206_o

BISTRIȚA, PREZENTĂ LA ANIVERSAREA A 35 DE ANI A ANSAMBLULUI ”CORONIȚA” DIN SOLOVĂSTRU

Preşedintele Federaţiei Internaţionale de Folclor, dr. Dorel Cosma, a participat la aniversarea a 35 de ani de la înfiinţarea Ansamblului „Coroniţa” din Solovăstru. Evenimentul a avut loc într-un cadru special în care a fost prezentat şi un film cuprinzând realizările din tot acest timp a ansamblului mureşan. În film a fost evidenţiată şi regretata conducătoare a ansamblului, Silvia Georgică, cea care a pus în scenă obiceiuri precum „Întoarcerea plutaşilor”, „Şezătoarea”, „Coborâtul jocului”, „Cununa”, „Colindul vătafilor”. Deţinător a mai multor trofee, Ansamblul „Coroniţa” este coordonat actualmente de Florentina Batari şi este membru al Federaţiei Naţionale de Folclor cu care a reprezentat cu cinste ţara la evenimente internaţionale, amintind aici doar participarea recentă în Boirone – Franţa. Preşedintele IGF, Dorel Cosma, a înmânat, în cadrul festiv, o Diplomă de Excelenţă ansamblului, mulţumind pentru colaborarea excelentă şi pentru modul cum prezintă lada de zestre a românilor, ca bun ambasador peste hotare Din judeţul nostru, la eveniment a fost prezent şi coregraful Florin Flămând de pe Bârgău, iar din Mureş artista Dorina Oprea, coregraful judeţului – Jozsef Molnar, reprezentanţi ai TVR şi Radio Târgu Mureş.  Menuţ Maximinian0228201708502516997002_10212065277011300_1455413769_n0228201708501817035212_10212065276971299_1107682146_n0228201708503217035177_10212065276931298_384997290_n

DE MĂRȚIȘOR – ”O NOAPTE FURTUNOASĂ- RENAȘTEREA” – LA PALATUL CULTURII BISTRIȚA

Cea de-a treia premieră a Teatrului Profesionist ”Liviu Rebreanu” Bistrița, va avea loc miercuri, 1 martie, de la ora 18.00, la Palatul Culturii Bistrița – „O noapte furtunoasă – Renașterea” – de I. L. Caragiale, în regia lui Dan Tudor, scenografia fiind semnată de Mihai Pastramagiu.

Aflată în patrimoniul comediei românești, inovatoarea piesă a lui I.L.Caragiale are parte de o haină nouă, binemeritată.
Umorul inefabil, personajele puse în situații absurde datorate diferenței între aparență și esență. Comicul ridicat la rang de artă, respectarea cu sfințenie a textului original, doar câteva direcții ale noului spectacol “O noapte furtunoasă”.

Măiestria regizorală a lui Dan Tudor este susținută impecabil de cunoscuții actori ai teatrelor bucureștene: Dragoș Ionescu, Afrodita Androne, Tudorel Filimon, Orodel Olaru, Narcisa Pintea, Florin Dobre, conduși surprinzător în ideea redescoperirii lumii și a adevărului piesei – actorii creează adevărate puncte de referință în istoria interpretării celebrelor personaje Caragialești. Dumitrache, Chiriac, Ipingescu, Veta, Zita, Spiridon, Rica – sunt reevaluați, reîncărcați pentru întâlnirea cu publicul de azi.

Bistriţenii sunt aşteptaţi în număr cât mai mare la comedia lui Caragiale, care, iată, este atât de actuală şi în zilele noastre.

PREȚUL UNUI BILET ESTE DE 20 LEI, ȘI SE POATE ACHIZIȚIONA DE LA SEDIUL PALATULUI CULTURII BISTRIȚA, DE LUNI PÂNĂ VINERI ÎNTRE ORELE 11:00 – 13:00 ȘI 17:00 – 20:00. Doris Cosma0228201711292017092791_1842995975974675_1004246206_o0228201711293117028824_1842995979308008_487801641_n

O NOUĂ GALERIE DE ARTĂ LA BISTRIȚA, INAUGURATĂ CU EXPOZIȚIA LUI HORIA PAȘTINĂ

Pictorul Horea Paștina vă invită marți, 28 februarie 2017 ora 18.00 la inaugurarea GALERIEI DE ARTĂ „CONCENTRIC“ Piața Centrală nr. 13 din Bistrița.

Galeria de Artă „CONCENTRIC“ din Bistrița pornește la drum cu o expoziție de acuarelă și pictură a pictorului Horea Paștina intitulată EXERCIȚII. Cele aproape cincizeci de lucrări „dezvăluie“ identitatea metaforică a atelierului de creație al artistului. Adunate sub genericul „arta este bucuria inimii” de curatorul expoziției, criticul de artă Oliv Mircea lucrările alcătuiesc o colecție de imagini din intimitatea atelierului de creație. EXERCIȚIILE sunt un exemplu de inteligență plastică ale lui Horea Paștina indică locul geometric al unei interiorități în care frumusețea și lumina calmă își găsesc un limpede loc pe suprafața pictată.

HOREA PASTINA este un artist important al generației sale (generația 70). Ca ucenic apropiat al pictorului Alexandru Ciucurencu, Horea Pastina dezvăluie încă din primele lui expoziții adeziunea sa pentru valorile tradiționale ale picturii românești clasice (N. Grigorescu, I.Andreescu, Șt. Luchian) dar și ale picturii românești interbelice. Felul în care pictorul asumă creator modernitatea românească îl plasează în zona modernițății târzii ca pe un artist cu o formație profesională puternică, deschisă acumulărilor de orice fel. Critica de artă l-a asimilat la un moment dat neo-bizantinismului de expresie națională în aceeași categorie cu Horea Bernea, Paul Gherasim,Constantin Flondor, Mihai Sîrbulescu etc. Din punctul nostru de vedere Horea Pastina este promotorul unui realism simbolic și spiritual care își găsește originile în tradiția spirituală a ortodoxiei. De la jumătatea anilor 80, pictorul devine membru fondator al Grupului artistic „PROLOG“, împreună cu care participă la nenumărate stagii de lucru și cu care organizează timp de peste trei decenii expoziții de cel mai înalt nivel. De-a lungul anilor s-a bucurat de cea mai înaltă apreciere a lu Dumitru Stăniloaie, a cărui apropiat ucenic a fost, a lui Ioan Alexandru, ori a criticilor de artă Dan Hăulică, Andrei Pleșu, Theodor Enescu, Coriolan Babeți, Oliv Mircea, etc, etc.

Expozițiile sale personale cele mai recente: 2012 – Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, 2013 – Sala Dalles, 2014 – Muzeul de Artă din Cluj, 2015 – expoziția de la Galeria „ARCADE 24“ de la Bistrița, tot în 2015 – Expozița de la Mănăstirea Putna, Expoziția de la Muzeul de Artă din Ploiești „Ion Ionescu Quintus” care are loc în 2016 sau bucurat de un binemeritat success de public și de comentarii ale criticii de artă dintre cele mai favorabile. Munca lui de cadru didactic al Universității Naționale de Artă din București ca și activitatea editorială „Ascult și Privesc” editura Reîntregirea și „Cartea Simțurilor” editura Humanitas – au fost bine întâmpinate de un public doritor să afle tainele lucrului de atelier și „bildungsroman”-ul împlinirii unei vocații de pictor. „Iconosfera ” picturii lui Horea Paștina este deja bine definită și ușor recognoscibilă pentru orice privitor avizat, dar și plină de formativitate pentru privitorul care are o altfel de experiență a modernității. Regimul diurn al imaginii, opțiunea pentru conduita solară și divină a aerului și a luminii îl face pe pictor unic și de neconfundat. Imaginarul mitico-simbolic al picturii lui Horea Paștina deschide orizonturi către Adevărul Viu, Adevărul ca Persoană al tradiției creștine a întregii culturi europene și românești .

Iată o scurtă mărturisire de credință a pictorului

Ascult și privesc. Tradiție și ucenicie. Ce se aude, ce se vede din locul în care mă aflu. Pictura. Lumină, culoare, aer, bogăție, frumusețe. Se înmulțește. Peste toate și prin toate. Auzul vederii… ”Argint e pe ape și aur în aer.” Mă gândesc că atunci când se vorbește despre ceva trebuie să vedem acel lucru despre care se vorbește, și nu doar pe cel care vorbește. Mă uit și la unul și la celălalt, ca să am stabilite raporturile: numai în relație cu celălalt, cu ceilalți, aflu cu adevărat despre mine, despre tine. Urmăresc ca în ceea ce fac să se vadă lucrurile pe care le văd și cu care intru în relație. Nu numai cu un fir de iarbă, sau cu un arbore, ci cu iarba toată, cu toți arborii. Lucrarea pictorului nu este ținta, ci calea – un mijloc de a aduce laudă rânduielii vieții, vieții în rânduială. Este necesară o apropiere cuviincioasă, astfel încât tu și eu, necesari unul altuia, să ne păstrăm identitatea. O apropiere îndepărtată și o depărtare apropiată. Este o apropiere care te ajută să te afli pe tine întărindu-te. Fără a privi lucrurile în mod rece, neutru, indiferent, caut să le pun pe ele în valoare. Așa mi se pare firesc: să nu fac ceva în care să vorbesc despre mine. Important este cât ești de dăruit, cât poți să te concentrezi și cât poți să înțelegi din ceea ce vezi. Și să nu vrei să fii altfel sau altceva decât ești. Înainte studiam problemele de limbaj: linie, valoare, culoare. Am înțeles însă că nu este suficient și am căutat să mă folosesc de limbaj, astfel încât el să nu devină un scop în sine, ci să poarte un conținut, pe care însă nu l-am produs eu. Nu fac altceva decât să studiez, să învăț. Am îndoiala și nemulțumirea necesară pentru a nu sta pe loc și încrederea pentru a putea continua. Întotdeauna am cercetat ce au făcut înaintașii, m-au preocupat lucrurile care au o statornicie și în care, sufletește, mă regăsesc. De aceea încerc să folosesc experiența celor dinainte, fără a căuta neapărat ceva nou, ci adâncind în sens pozitiv, pe cât îmi este cu putință, ceea ce fac. Simt nevoia să merg pe terenul sigur al tradiției, să știu că în fiecare clipă calc pe ceva stabil. Aș vrea ca ceea ce fac să poată fi înțeles și de oameni cum erau părinții mei… Cei dinainte au făcut o fântână, cunoscând unde este apa. Dacă o părăsim ea este năpădită de buruiană și căutăm apa unde nu e. Trebuie să ne străduim să păstrăm această fântână, care conține apa adevărată, în stare să ne astâmpere setea, căci ea este viața noastră și sorbind din ea ne păstrăm și ne dezvoltăm pe noi înșine. Ucenicie. Suficient este ucenicului să fie ca Învățătorul. Tradiție. Statornicie și mișcare. Statornic în experiență. Mișcare în schimbarea generațiilor. Un lanț care nu se întrerupe. Ca o viață fără sfârșit. O verigă în acest lanț. Pictura, atât cât înțeleg eu, loc și cale pentru un lucrător ascultător, ucenic, zugrav cum ar spune Luchian, statornic în experiența celor dinainte, așezat în liniște, cu răbdare și dragoste, concentrat, harnic, voios, uneori trist, dar neobosit încrezător, ca în povestea cu tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, trecând peste toate obstacolele în drumul spre lumină, ferit de păreri, pentru că: plin este cerul și pământul de mărirea Ta, Doamne! Pe cei trei tineri și pe Daniil, care erau în Babilon, fiind hrăniți cu semințe, i-ai arătat mai frumoși decât pe cei hrăniți cu multe desfătări. Decât să stau degeaba, mai bine lucrez degeaba, spunea părintele Dumitru Stăniloae. Stau în atelier și lucrez. Privesc la lucrul meu ca un grădinar la grădina lui. Strâmtoarea paletei de culori cu infinite posibilități mă face să mă simt în largul meu. Nu este o noutate în ce fac, dar este o noutate pentru mine. Desenez pentru că s-a mai desenat. Observ. Pornesc de la observație. Atâta frumusețe, folos și rost în jur. Plin este cerul și pământul de mărirea Ta Doamne. Te bucură. Auzului meu vei da bucurie și veselie (Psalmul 50, 9). Am ce să fac și în ce fac aștept răspuns. Înțeleg puțin. Semăn, sădesc, dar și plivesc. Și dacă folosesc guma de șters, pe care mă bizui, încerc să simplific. Uneori foaia rămâne albă. Spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. O iau de la început. În tăcere. Tăcerea e un cuvânt și îmi folosește. Ea poate fi un răspuns și un sens în lucrul meu, în fața mărimii și lărgimii întrebărilor care amplifică, care mă fac să mă simt strâmtorat, mut. Constat că nu știu, nu mă descurc, nu înțeleg, nu comunic cu ce amplifică. Caut liniștea în cât mai puțin, în această viață a mea trecătoare, dar și răbdătoare. O picătură. Îngreuiată de patimi cuprinse de ispite și de înșelăciunile vieții. Liniștea în ieslea cu o mână de fân, cu viața și lumina ei, pe care întunericul nu a cuprins-o. Liniștea în mormântul gol. Naștere și înviere. Lucrez pământul. Învăț. În tăcere. „Din pământ suntem zidiți și în același pământ vom merge.” Aștept răspuns bun pentru loc cu viață fără sfârșit.

Traseul de carieră al pictorului Horea Paștina cuprinde în mare următoarele repere și popasuri:

HOREA PAȘTINA Născut în 13 septembrie 1946 la Alba Iulia. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „N.Grigorescu” în 1973, secția Pictură, clasa profesor Alexandru Ciucurencu. Din 1974 participă la expoziții ale tineretului, municipale și republicane. În 1977 devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția Pictură. Co-fondator al grupului Prolog / cu Paul Gherasim, Constantin Flondor, Cristian Paraschiv și Mihai Sârbulescu, 1985. Între 1990 – 2016 a predat la Universitatea de Arte din București – Conferențiar Doctor la catedra de Pictură.

EXPOZIȚII PERSONALE 1977 – Galeria „Sirius”, Sibiu; – Dispensarul „Diham”, București / 1978 – Galeria „Galateea”, București / 1981 – Galeria „Orizont”, București / 1983 – Librăria „Cartea Românească”, București / 1986 – Sala „Dalles”, București / 1987- Galeria de Artă Botoșani / 1992 – „Galeria ¾”, Teatrul Național, București; – „Galeria Inspectoratului pentru Cultură” Bistrița-Năsăud; – Casa Mihai Eminescu, Ipotești, județul Botoșani; – Galeria de Artă a UAP, Iași / 1995 – Galeria „Catacomba”, București / 1996 – „Galeria ¾”, Teatrul Național, București / 1997 – „Galeria Inspectoratului pentru Cultură”, Bistrița-Năsăud / 1999 – „Casa Radio”, București / 2001 – Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești”, Mogoșoaia – Palatul Bruckental, Sibiu / 2002 – Galeria de Artă „Conta 18”, București; – Galeria „Sabina&Jean Negulescu”, București / 2003 – „Galleria 28 Anastasia”, Timișoara; – Galeria „Sabina&Jean Negulescu” – „Variațiuni în alb”, dedicată Părintelui Dumitru Stăniloae (11-16 noiembrie), Institutul Teologic București (12 noiembrie) / 2006 – Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești”, Mogoșoaia / 2008 – Galeria „Anticariat Curtea Veche”, București / 2010 – Muzeul Judetean Gorj „Alexandru Stefulescu”, (aprilie – mai) / 2013 – Sala „Dalles”, București; – Galeria „Arcade 24” – „Grădinile Emiliei”, Bistrița / 2014 – Muzeul de Artă din Cluj – „Gradini”,

Cluj-Napoca Mănăstirea Putna, „Jertfă și Creație” / 2016 – Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus“ – „Fericit poporul care cunoaște strigăt de bucurie“ Ploiești / 2017 – Galeria de Artă „ART NOUVEAU“ a UAPR Târgu Mureș – „Fericit poporul care cunoaște strigăt de bucurie“ / 2017 – Galeria de Artă „CONCENTRIC“ – „Exerciții“ Bistrița

EXPOZIȚII ALE GRUPULUI PROLOG 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1990 – Galeria „Căminul Artei”, București / 1991 – „Galeria ¾” Teatrul Național București, în cadrul expoziției Filocalia / 1992 – Galeria „Catacomba”, București / 1994 – Bologna, (Galeria „Arte Fiera”, Seduzione della Differenza), 28-31 ianuarie; – „Venise en abîme”, „Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică”, Veneția, Italia; – Muzeul de Artă, Timișoara (în cadrul expoziției „Orient – Occident”) / 1995 – „Însemnări pentru o grădină”, „Galleria 28”, Timișoara, expoziție personală Constantin Flondor împreună cu Grupul Prolog; – Galeria de Artă Limassol, Cipru, Grecia / 1996 – Galeria „Catacomba”, București; – „Galleria 28”, Timișoara / 1997 – Galeria „Catacomba”, București / 1999 – „Galleria 28”, Timișoara; – Sala „Constantin Brâncuși”, Palatul Parlamentului, București / 2000 – Galeria „Ludovic”, București / 2001 – Anticariat „Curtea Veche”, București; – „Comesenia la Șirnea”, în cadrul taberei de pictură / 2002 – „Comesenia la Șirnea”, „Galleria 28”, Timișoara, mai – iunie; – „Galleria 28”, Timișoara, noiembrie 2002 / 2003 – Primul Simpozion de Artă Contemporană, la Mairie de Bethonvilliers, (Paraschiv/Fondation presentent le groupe Prologue), Franța, 31 august – 2 septembrie / 2004 – Tabăra de pictură Brebu Nou, Caraș-Severin, 17 -28 august; – Galeria „Anticariat Curtea Veche”, București, decembrie 2004 – ianuarie 2005; – Muzeul de Artă Arad / 2005 – Simpozion de pictură, Mănăstirea Oasa / 2006 – Galeria „Anticariat Curtea Veche”, București, decembrie 2006 – ianuarie 2007 / 2007 – Simpozion de pictură, Balcic – „Prolog împreună cu Ion Nicodim”, Galeria „Nord”, București; – „Pictura ca murmur”, Galeria „Anticariat Curtea Veche”, București, – „Peintres à Bethonvilliers”, Bethonvilliers – La Mairie și Galeria „Oudin” Paris / 2008 – „Prolog la Cuptoare”, „Galeria 28”, Timișoara / 2009 – „Prolog”, Galeria „Cărturești”, București / 2010 – Muzeul de Arta, Alba-Iulia; – Galeria „Zigurat”, Budapesta; – Galeria „Anticariat Curtea Veche”, București / 2011 – Simpozion de pictură, Curtișoara – „Pastel urban”, Timișoara / 2012 – „Din dragoste pentru frumos”, Paris, Limours, Franta; – Simpozion de pictură, Dubova; – Galeria „Pygmalion”, Timișoara; – „Alb, flori de măr”, Galeria „Anticariat Curtea Veche”, București; – Simpozion de pictură, Balcic / 2013 – „Însemnări din Grecia”, Galeria „Anticariat Curtea Veche”, București / 2014 – „Pâinea”, Cuhnea Mănăstirii Hurezi; – „Pâinea”, Galeria „Anticariat Curtea Veche”, București / 2015 – „90 x 30”, Galeria „Romana”, București

PREMII ȘI DISTINCȚII 1995 – Premiul „Criticii” / 1997 – Premiul „Cella Delavrancea” / 2004 – Ordinul „Meritul Cultural” în gradul de Ofițer / 2007 – Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române / 2010 – „Crucea Arhiepiscopală”, Arhiepiscopia de Alba Iulia / 2014 – Premiul „Radio România Cultural”

 „Crucea Transilvaniei”, Mitropolia Clujului, Maramureșului și Salajului.

invitatieinaugurareaconcentric-1

MASA TĂCERII – O MASĂ A SIMBOLURILOR PROFUNDE

Masa tăcerii, lucrată în piatră de Banpotoc, reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care urmează să participe combatanții.Timpul este prezent, fiind reprezentat prin dispunerea circulară a celor 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară.

Opera a fost realizată în anul 1937, într-o primă versiune, din piatră de Câmpulung, sub forma mesei țărănești, simplă, joasă, din tăblie (200x 45 cm) și picior (160×45 cm), și a fost amplasată în locul celei de astăzi. Nemulțumit probabil, de dimensiunile ei, în 1938 a comandat la un atelier din Deva, după desenele sale, o nouă masă, din piatră de Banpotoc, cu noi dimensiuni ale tăbliei (215×45 cm) și piciorul ei (175×45 cm) pe care n-a amplasat-o astfel. Sculptorul a recurs la o variantă combinatorie care a preluat tăblia primei versiuni drept picior și pe cea a versiunii a doua drept tăblie, asigurându-i astfel o nouă proporție interioară și monumentalitate. În jurul Mesei tăcerii nu au fost puse scaune decât o dată cu amenajarea versiunii combinatorii. Scaunele, 12 la număr, au fost comandate o dată cu versiunea a doua a mesei, la atelierul din Deva, și au fost realizate din piatră de Banpotoc, cu formă de clepsidră. În jurul Mesei tăcerii, în 1938, au fost grupate scaunele-clepsidră rotunde, două câte două, dar artistul nu le-a lăsat astfel, punându-le la egală distanță față de masă și între ele, subliniind prezența imaginară a unui cerc semnificativ.

Semnificația creației lui Brâncuși a fost supusă multor interpretări. Una dintre ele este aceea că Masa Tăcerii reprezintă Cina cea de Taină, în care cei 12 apostoli se află în jurul lui Iisus. Cele 12 scaune din jurul mesei sunt Apostolii, iar Masa îl reprezintă pe însuși Iisus.

Masa reprezintă și un simbol al reunirii familiei și al meditației, dorința lui Brâncuși fiind ca lucrarea sa să determine renașterea acestui vechi obicei străbun. Masa tăcerii, alături de Coloana Infinitului și Poarta Sărutului reprezintă una din cele trei piese de sculptură monumentală ale Ansamblului Monumental din Târgu Jiu a sculptorului român Constantin Brâncuși. Cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, ansamblul este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial. Cele trei componente sculpturale monumentale, Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit, sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime totală de 1.275 m.0227201709541916990606_1468097449888407_1069078881_o0227201709542516990157_1468097446555074_1989930196_o0227201709543216996704_1468097426555076_213653614_n0227201709543916997521_1468097419888410_1943603417_n0227201709550917006088_1468097423221743_1976555782_n0227201709551817006158_1468097433221742_484216016_n

DE MĂRȚIȘOR – ”O NOAPTE FURTUNOASĂ- RENAȘTEREA” – LA PALATUL CULTURII BISTRIȚA

Cea de-a treia premieră a Teatrului Profesionist ”Liviu Rebreanu” Bistrița, va avea loc miercuri, 1 martie, de la ora 18.00, la Palatul Culturii Bistrița – „O noapte furtunoasă – Renașterea” – de I. L. Caragiale, în regia lui Dan Tudor, scenografia fiind semnată de Mihai Pastramagiu.

Aflată în patrimoniul comediei românești, inovatoarea piesă a lui I.L.Caragiale are parte de o haină nouă, binemeritată.
Umorul inefabil, personajele puse în situații absurde datorate diferenței între aparență și esență. Comicul ridicat la rang de artă, respectarea cu sfințenie a textului original, doar câteva direcții ale noului spectacol “O noapte furtunoasă”.

Măiestria regizorală a lui Dan Tudor este susținută impecabil de cunoscuții actori ai teatrelor bucureștene: Dragoș Ionescu, Afrodita Androne, Tudorel Filimon, Orodel Olaru, Narcisa Pintea, Florin Dobre, conduși surprinzător în ideea redescoperirii lumii și a adevărului piesei – actorii creează adevărate puncte de referință în istoria interpretării celebrelor personaje Caragialești. Dumitrache, Chiriac, Ipingescu, Veta, Zita, Spiridon, Rica – sunt reevaluați, reîncărcați pentru întâlnirea cu publicul de azi.

Bistriţenii sunt aşteptaţi în număr cât mai mare la comedia lui Caragiale, care, iată, este atât de actuală şi în zilele noastre.

PREȚUL UNUI BILET ESTE DE 20 LEI, ȘI SE POATE ACHIZIȚIONA DE LA SEDIUL PALATULUI CULTURII BISTRIȚA, DE LUNI PÂNĂ VINERI ÎNTRE ORELE 11:00 – 13:00 ȘI 17:00 – 20:00. Doris Cosma0227201709490316835787_375681479485433_7585285759429242331_o0227201709494116835934_375681236152124_3030382667969153347_o0227201709495116836126_375681389485442_6835815558270541829_o0227201709500216836288_375681182818796_6359994752302427548_o0227201709501116903323_375681292818785_7495801734297956509_o 0227201709502116991739_375681392818775_5532957041207585452_o0227201709511216640662_367643106955937_3824910233993550579_n0227201709481216819232_375681239485457_370915897170806668_o0227201709481916825811_375681296152118_5824750337005078453_o0227201709474916508831_367825116937736_4053027287846613937_n0227201709480016797666_375681226152125_3045293679085980132_o

PRIMARUL OVIDIU CREȚU A DESCHIS TÂRGUL DE MĂRȚIȘOARE, DE DRAGOBETE

Sub sigla „Iubesc româneşte” s-a derulat, în preajma Bisericii Evanghelice, o manifestare de suflet şi pentru suflet, un obicei românesc din sudul ţării, care a prins şi la tinerii din municipiul Bistriţa, prin organizarea unui frumos, semnificativ şi românesc obicei de a oferi simbolul dragostei şi al respectului, prieteniei, mamei, surorii etc., un gingaş şi semnificativ mărţişor în culorile tradiţionale – alb-roşu.
Acest minunat Târg de Mărţişor, organizat în 24 februarie, când sărbătorim Dragobetele, şi în preajma zilei de 1 Martie, zi când se oferă mărţişoare, a fost un excelent prilej pentru şcolile din municipiul nostru să-şi demonstreze talentul, imaginaţia, puterea de creaţie şi gingăşia în confecţionarea de frumoase şi sugestive mărţişoare executate de dibacele mâini ale elevilor care au fost oferite spre vânzare trecătorilor.
Primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, a făcut un tur de vizitare a tuturor standurilor organizate de fiecare şcoală participantă, apreciind calitatea şi diversitatea mărţişoarelor confecţionate, felicitând elevii şi cadrele didactice însoţitoare.
De asemenea, a vizitat şi apreciat standurile producătorilor de artizanat şi cel cu produse ecologice tradiţionale, fiind mulţumit de eficacitatea şi impactul acestui târg asupra cetăţenilor urbei şi nu numai.
La finalul sensibilei activităţi a făcut scurte comentarii şi precizări: „Sunt mulţumit şi împăcat cu gândul că încă de anul trecut Consiliul Tinerilor din cadrul Primăriei a hotărât să sărbătorim Dragobetele, nu sărbătoarea americanilor care este specifică sudului ţării, iar Dragobetele începe să aibă priză la public şi este necesar să ne iubim şi să ne respectăm româneşte, nu sub alte forme.
Felicit toţi elevii, şcolile, cadrele didactice şi producătorii individuali prezenţi, artizanii”.
Un moment şi o manifestare de a iubi româneşte şi nu a ne dezbina şi a atrage ura asupra noastră.

IOAN LAZĂR02272017085135img851502272017085144img854102272017085153img854302272017085201img8555_(1)02272017085211img856302272017085221img8595

ACTOR BISTRIȚEAN PE SCENA DE LA ”ROMÂNII AU TALENT”!

Florin Suciu-Buh, în vârstă de 27 de ani, originar din Bistrița, dar stabilit la Cluj, actor la Teatrul de Păpuși ,,Puck” din Cluj, a urcat pe scena concursului ,,Românii au talent” amuzând publicul cu ajutorul unui iepure de pluș. În numărul pe care l-a prezentat, bistrițeanul l-a avut ca ,,asistent” pe Pavel Bartoș, care a ales o carte de joc dintr-un pachet, apoi el a amestecat cărțile. Cu ajutorul iepurelui botezat Bubu, concurentul a spus că îi va citi gândurile lui Pavel Bartoș, mai precis că va ghici la ce număr s-a gândit acesta, lucru care s-a și întâmplat, Bubu făcând actul de magie hazliu. Actorul bistrițean a fost apreciat de jurații show-ului ,,Românii au talent” și a trecut în etapa următoare cu patru de DA.

AMELIA CREȚIU

0224201710001516931194_1221305191310450_1585876268_o 0224201710002116935701_1221305381310431_712747664_o 0224201710003016936185_1221304971310472_482120886_o

MULȚIME DE ARTIȘTI ÎN EXAMEN PENTRU A DEVENI PROFESIONIȘTI LA ”CUNUNA DE PE SOMEȘ”

Mulţime de artişti în examen pentru a deveni profesionişti la Cununa de pe Someş

Zeci de solişti vocali, instrumentişti şi dansatori sunt prezenţi în aceste zile la Palatul Culturii, unde susţin examen pentru ocuparea posturilor vacante la Ansamblul profesionist „Cununa de pe Someş”. Începând din acest an, cel mai cunoscut ansamblu folcloric al judeţului nostru, care a dus tradiţiile noastre pe toate meridianele lumii, devine profesionist, în structura sa figurând posturile de dirijor orchestră – șef orchestră, maestru coregraf – coordonator, instrumentiști: 4 posturi soliști instrumentiști şi 7 posturi instrumentiști; dansatori: 8 posturi băieți şi 8 posturi fete; soliști vocali – 2 posturi fete şi 2 posturi băieți. Din comisia de concurs fac parte oameni avizaţi, amintind aici pe etnomuzicologul Gelu Furdui, artistul profesionist Dorina Oprea, maestrul coregraf Jozsef Molnar de la Ansamblul „Mureşul”, prof. univ. Mircea Câmpeanu de la Centrul Creaţiei Cluj, dirijorul Dorel Rohian de la Ansamblul „Mărţişorul” şi Silvestru Peteac, doctor în coreologie. Managerul instituţiei, prof. dr. Dorel Cosma, doreşte revitalizarea vieţii artistice a municipiului Bistriţa, Ansamblul „Cununa de pe Someş” meritând acest statut de profesionist, mai ales că prin tot ceea ce a făcut de-a lungul timpului s-a dovedit a fi unul dintre cele mai valoroase din ţară, un adevărat ambasador peste hotare. „Dorim să schimbăm concepţia în ceea ce înseamnă un ansamblu profesionist pentru că nu vom avea în repertoriu doar dansuri populare, ci şi dansuri de societate şi moderne, iar concepţia coregrafică va avea o nouă viziune. Chiar dacă va dura un an până când ne vom pregăti aşa cum trebuie, vom ieşi în faţa publicului cu noul ansamblu doar atunci când lucrurile vor fi ca la carte. Îmi doresc ca după acest concurs, şi după pregătire asiduă, când vom urca pe scenă în faţa publicului, să putem spune că la Bistriţa avem unul dintre cele mai frumoase ansambluri profesioniste din ţară”, ne-a declarat managerul instituţiei, Dorel Cosma. Iată că, după zeci de ani în care „Cununa de pe Someş” a scris istorie pentru Bistriţa, devine profesionist, artiştii fiind angajaţi cu contract de muncă cu normă întreagă şi având toate condiţiile pentru actul cultural de calitate. Pentru acest demers trebuie felicitaţi primarul Ovidiu Creţu, ataşat şi el de valorile tradiţionale şi de Ansamblul „Cununa de pe Someş” al cărui membru a fost, directorul Dorel Cosma, care este şi preşedintele Federaţiei Internaţionale de Folclor, având astfel posibilitatea să intermedieze prezenţa artiştilor noştri pe scenele lumii, precum şi consilierii locali care au înţeles necesitatea profesionalizării ansamblului.

Menuţ Maximinian

0223201712181016923408_10212028034960272_2138945468_n 0223201712183316934107_10212028034920271_608396866_n