SE CONTUREAZĂ PRIMA MONOGRAFIE CULTURALĂ DIN ISTORIA BISTRIȚEI

La 120 de ani de la înființarea Casei de Cultură Bistrița, se conturează prima monografie culturală din municipiul Bistrița. Pentru realizarea acesteia s-a constituit un colectiv redacțional a cărui întâlnire a avut loc joi la Biblioteca Centrului Documentar al Palatului Culturii. Istoria activităților culturale, sub coordonarea managerului Palarului Culturii, dr. Dorel Cosma, va fi elaborată de un colectiv format din Vasile Jimboreanu, Zorin Diaconescu, Elena M. Cîmpan, Menuț Maximinian, Alexandru Cristian Miloș și Doris Cosma. De asemenea, în bunul mers al întocmirii lucrării, vor fi implicați și Mihai Berbunschi, Adi Pușcaș, Maria Herineanu, Vasile Moldovan. Se dorește ca prima lucrare care vorbește despre activitatea culturală de mai bine de un secol a Palatului Culturii să fie una de referință și să fie lansată de Târgul Mare al Bistriței. „Dorim să așezăm istoria instituției noastre într-o carte care peste timp să fie un reper pentru ceea ce s-a întâmplat de-a lungul timpului în Bistrița din punct de vedere cultural. Este prima inițiativă de acest fel și sper ca lucrurile să decurgă bine astfel încât la sărbătoarea Bistriței să ne bucurăm împreună de o lucrare de referință”, ne-a declarat dr. Dorel Cosma, managerul Palatului Culturii. O ilustrată din 1907, provenită din colecția personală a regretatului profesor Oscar Scrabel, care prezintă o ipostază a clădirii pe axa nord-sud, are inserat în partea sa superioară un text din care se deduce „aniversarea a 25 de ani de la inaugurarea Uniunii Meseriașilor din Bistrița, respectiv 21 aprilie 1907. De la început imobilul a avut destinație de esență culturală, dar și de petrecere a timpului liber în mod plăcut și eficient pentru cei aproximativ 18.000 de orășeni cât avea Bistrița spre finele secolului al XIX-lea, între care majoritatea erau sași, apoi romani, evrei și maghiari. Într-un timp relativ scurt de la înființarea acestui Gewerbeverein, în 1898 este semnalată deja apariția unei orchestre filarmonice, într-o formulă relativ consistentă sub raport numeric, iar apoi în 1912 un document al vremii precizează susținerea de către această orchestra a unui spectacol cu Opera „Liliacul” de J. Strauss, în care alături de cântăreții autohtoni au fost prezenți și soliști ai Operei din Viena. Au existat formații de teatru în limbile germană, romana și maghiară care au activat în cadrul acestei instituții de cultură. Sunt de reținut activitățile formațiilor artistice românesti care conform unei invitații din 1907 avea următorul conținut: „Teatru, Concert, Petrecere cu joc”, invitație lansată cu ocazia Adunării Generale a Asociației pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român. După Naționalizarea din 1948 instituția poartă până în 1952 denumirea de Căminul Cultural „George Coșbuc”, iar după această dată Casa Raională de Cultură „George Coșbuc” Bistrița, Centrul Cultural Municipal „George Coșbuc”, iar azi, Palatul Culturii. De atunci și până în prezent la această deosebită instituție s-au perindat generații de artiști pe la diferitele formații artistice contribuind în mod esențial la ridicarea prestigiului culturii bistrițene în țară și în lume. Palatul Culturii este în momentul de față centrul convergent al acțiunilor culturale la nivelul municipiului, aici putând fi urmărite atât spectacole ale formațiilor proprii cât și spectacole ale unor instituții profesioniste din țară și străinătate.

Menuț Maximinian

 

 

0310201708280217193855_10212157171228598_147267793_o

Leave a comment