22/07/2017

MINISTRUL CULTURII, IONUȚ VULPESCU, LA PALATUL CULTURII

În cadrul vizitei pe care a avut-o în judeţul nostru, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ionuţ Vulpescu, a fost prezent la inviaţia primarului municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, şi la Palatul Culturii. Instituţia culturală i-a fost prezentată de managerul acestuia, Dorel Cosma, ministrul rămânând impresionat de modul în care arată Palatul şi de mulţimea de evenimente ce se petrec aici. Tot acum, ministrul a primit şi invitaţia oficială pentru participarea la evenimentele din 9 mai, ce vor avea loc în Parlament, la iniţiativa bistriţenilor Dorel Cosma – preşedintele IGF, a secretarului de stat Alexandru Pugna şi a senatorului Ioan Simionca. Astfel, ministrul va fi prezent, alături de delegaţii din mai multe ţări, la întâlnirea cu Biroul Executiv al Uniunii Mondiale de Folclor IGF. La manifestare sunt prezenţi primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, a primarilor din San Giovanni Rotondo – Italia, Lezgard – Bulgaria, Voirone – Franţa şi Orense – Spania. Evenimentul va avea în centru un acord privind protejarea culturii populare şi sprijinirea acţiunilor Federaţiei prin implicarea autorităţilor locale şi centrale, ştiut fiind că tradiţiile sunt cel mai bun ambasador.

Menuţ Maximinian 

PE 9 MAI IGF-UL CONDUS DE DOREL COSMA VA PLEDA ÎN PARLAMENT PENTRU PĂSTRAREA TRADIȚIILOR

Comitetul Director al Uniunii Mondiale de Folclor condus de Dorel Cosma va fi prezent în Camera superioară a Parlamentului pentru promovarea traditiilor culturale.

La iniţiativa senatorului Ioan Simionca, prof. dr. Dorel Cosma a avut o întâlnire cu membrii Comisiei de cultură condusă de senatorul Lucian Romaşcanu în urma căruia s-a stabilit ca de Ziua Europei, pe 9 mai, Comitetul Director al Uniunii Mondiale de Folclor să fie prezent în Camera superioară a Parlamentului.

La întâlnire va participa ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ionuţ Vulpescu, şi secretarul de stat Alexandru Pugna.

„Vom avea o serie de discuţii pe marginea activităţii folclorice din ţară şi din Europa, ştiut fiind faptul că tradiţiile sunt de ani buni ambasador al ţării şi că nu au fost până acum proiecte pentru protejarea acestui patrimoniu. Vom semna şi un document de colaborare între cinci primari din România ( reprezentata de catre orasul Bistrita) Franţa, Italia, Bulgaria şi Spania prin care ne asumăm dezvoltarea unor proiecte comune care să pună în prim plan identitatea noastră culturală”, a spus preşedintele IGF, prof. dr. Dorel Cosma.

Astfel de discutiiau mai fost purtate cu preşedintele şi prim-ministrul Bulgariei, cu miniştrii culturii din Italia şi Franţa iar acum si cu oficialii guvernamentali din România.

 

sursa: http://radiotransilvania.com/pe-9-mai-igf-ul-condus-de-dorel-cosma-va-pleda-in-parlament-pentru-pastrarea-traditiilor/ 

MINISTRU CULTURII, IONUȚ VULPESCU, LA PALATUL CULTURII

În cadrul vizitei pe care a avut-o în judeţul nostru, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Ionuţ Vulpescu, a fost prezent la inviaţia primarului municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, şi la Palatul Culturii. Instituţia culturală i-a fost prezentată de managerul acestuia, Dorel Cosma, ministrul rămânând impresionat de modul în care arată Palatul şi de mulţimea de evenimente ce se petrec aici. Tot acum, ministrul a primit şi invitaţia oficială pentru participarea la evenimentele din 9 mai, ce vor avea loc în Parlament, la iniţiativa bistriţenilor Dorel Cosma – preşedintele IGF, a secretarului de stat Alexandru Pugna şi a senatorului Ioan Simionca. Astfel, ministrul va fi prezent, alături de delegaţii din mai multe ţări, la întâlnirea cu Biroul Executiv al Uniunii Mondiale de Folclor IGF. La manifestare sunt prezenţi primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, a primarilor din San Giovanni Rotondo – Italia, Lezgard – Bulgaria, Voirone – Franţa şi Orense – Spania. Evenimentul va avea în centru un acord privind protejarea culturii populare şi sprijinirea acţiunilor Federaţiei prin implicarea autorităţilor locale şi centrale, ştiut fiind că tradiţiile sunt cel mai bun ambasador.

Menuţ Maximinian

 

CUNUNA DE PE SOMEȘ ȘI STELELE NEW YORK-ULUI

Turneul Ansamblului folcloric „Cununa de pe Someş” în Statele Unite ale Americii s-a dovedit a fi un real succes. Timp de aproape două săptămâni, tricolorul românesc a fost purtat cu cinste de primii artişti din municipiul Bistriţa care au reuşit să participe la o serie de evenimente menite să promoveze tradiţiile româneşti. Tricolorul nostru a fost purtat la manifestările care au avut loc la New Jersey, dar şi în New York, atât în săli de spectacole, cât şi în biserici. Primul spectacol a fost în New Jersey, într-un spaţiu cu un public exclusiv american. Dansatorii profesionişti au prezentat suite din zona noastră, dar şi din alte părţi ale ţării, iar cântecul a întregit atmosfera de sărbătoare. În acelaşi cadru a fost prezentată şi revista „Conexiuni magazin”, precum şi volumul „Duminică în Manhattan”, semnat de scriitorul Dorel Cosma, iar gazdele au primit Placheta Palatului Culturii Bistriţa. Printre cei veniţi să-i salute pe bistriţeni s-a numărat şi Marcel Rus, fostul dirijor al Muzicii Militare din Bistriţa, stabilit în America. După participarea la evenimentul de la Biserica Presbiteriană, la invitaţia artistei Patricia Dancing, Ansamblul a fost prezent la Sfânta Liturghie oficiată de prof. univ. dr. Theodor Damian, la biserica pe care acesta o păstoreşte în New York. Credincioşii din biserică au fost surprinşi în momentul în care uşile lăcaşului de cult s-au deschis, iar artiştii noştri, purtând steagul României, au adus două icoane mari şi o cruce din argint, care au fost donate bisericii de către dr. Dorel Cosma, managerul Palatului Culturii. De altfel, părintele Theodor Damian a spus că aceste icoane vor sta de acum la loc de cinste în biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, amintind de bistriţeni cu care Institutul de Teologie şi Cenaclul Literarar „Mihai Eminescu” au o colaborare foarte bună. Pricesnele cântate de tenorul Florin Ormenişan au întregit atmosfera de sărbătoare. Un alt eveniment a avut loc la Biserica Sfântul Andrei, spectatorii prezenţi aici spunând că nu au mai avut asemenea manifestări de 20 de ani. Ansamblul profesionist „Cununa de pe Someş” a susţinut un spectacol cu artiştii Petre Petruse, Mărioara Sighiartău, Bogdan Berbecar şi jocuri în coregrafia lui Teodor Puşcaş. Un recital aparte a fost susţinut de instrumentistul Nelu Gabor, cu piese din toate zonele ţării, Florin Ormenişan a cântat două canţonete, iar partea artistică s-a încheiat în ritmul „Periniţei”, cu toţii prinzându-se într-o horă a bucuriei şi revederii. După spectacol, prof. univ. dr.

Theodor Damian a exclamat „Sunteţi „Cununa de pe Someş”, dar pentru noi, începând de astăzi, sunteţi stelele New York-ului. A urmat lansarea volumului „Duminica în Manhattan”, ce surprinde spiritul de sărbătoare din SUA, scriitorul Dorel Cosma reuşind să facă o adevărată surpriză prin editarea acesteia, după cum au afirmat cei care au vorbit la lansare – jurnalista Mariana Terra de la Romanian Journal, profesoara Nicole Smith şi scriitorul Theodor Damian. Şi pentru Biserica Sfântul Andrei a fost donată o icoană, care va fi aşezată în faţa altarului pentru a fi cât mai vizibilă, după cum spunea părintele de aici. După întoarcerea cu lauri acasă a bistriţenilor, ecourile pozitive continuă în presa de peste hotare. În New York, cei peste 20 de artişti, coordonaţi de managerul Palatului Culturii, dr. Dorel Cosma, au luat contact cu cultura americană, vizitând câteva din obiectivele simbol pentru America, cum ar fi Statuia Libertăţii, Piaţa Turnurilor Gemene, dar şi celebra zona Broadway, unde au vizitat mai multe teatre, precum şi cea mai vizitată şi aglomerată zonă a New York-ului, Times Square. S-au pus bazele mai multor proiecte care vor avea în centru promovarea culturii româneşti peste Ocean, o primă invitaţie urmând a fi onorată în toamnă, când Asociaţia Dorul, cea mai veche societate românească din America, va organiza „Sărbătoarea mustului”. Prin intermediul scriitoarei Muguraş Maria Vnuk, bistriţenii sunt invitaţi deja la inaugurarea unei noi parohii în America, în luna septembrie, acolo unde va fi instalat un preot din judeţul nostru. Mai apoi, se au în vedere şi alte colaborări, deoarece, văzând prestaţia artiştilor noştri, reprezentanţii mai multor comunităţi româneşti din America au dorit să îi aibă ca invitaţi în viitorul apropiat pe bistriţeni, stâmpărându-şi astfel, prin muzică de calitate, dorul de casă.

Menuţ Maximinian

UN ACADEMICIAN LA COLEGIUL NAŢIONAL „LIVIU REBREANU” DIN BISTRIŢA

Cine nu-l cunoaşte pe Ioan Aurel Pop? Se întâmplă, poate, o dată la o sută de ani ca un academician să treacă pragul unui şcoli. Am spune că a fost o vizită ca-ntre academicieni, dacă nu uităm faptul că şi Liviu Rebreanu a fost membru al Academiei Române.

Conferinţa pe care a susţinut-o Ioan Aurel Pop în Sala Festivă a Colegiului Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa, în mod clasic, folosind mijloace tradiţionale, de expresie, de limbaj, de atitudine, şi modern, prin suportul electronic, vizual, a atras atenţia auditivă şi cea vizuală, numindu-se cu un titlu-întrebare, „Aşa se scrie istoria: români buni, români răi?” Poate că la prima vedere unii s-ar fi aşteptat la o abordare care să despartă mai mult şi nu să apropie, aşa cum s-a întâmplat, de fapt.

Organizatorii evenimentului au fost Asociaţia Profesorilor de Istorie din România, filiala Bistriţa-Năsăud, coordonator, Claudiu Şular, cu participare însemnată, profesori, elevi, şi Rotary Club Bistriţa Nosa, cu o prezenţă semnificativă, de nume alese, de elită, din diverse domenii. Cuvântul din deschidere a aparţinut directoarei Violeta Griga, care şi-a exprimat bucuria de a participa la Conferinţă şi de a reprezenta şcoala într-un moment deosebit. Moderatorul acţiunii a fost Eladie Greere, un cunoscător al invitaţilor, ce a ştiut să acorde fiecăruia timp cuvenit, mai ales în partea a doua, de dialog.

Conferinţa în sine a conţinut o prezentare de ansamblu a istoriei. Orice formulă, cum ar fi „o lecţie de istorie”,  a fost cu mult depăşită şi alegând-o astfel am micşora semnificativ din valoarea Conferinţei. Profesorul, istoric, academician, a vorbit despre locul istoricilor, care se află „în faţa unui puzzle”, despre istoria ca realitate, nu ca ficţiune, despre scrierea şi re-scrierea istoriei, nu din memorie, ci pe bază de izvoare, de surse, de documente, despre istoria- eseu, trecând în revistă epoci întregi, de la Antichitate şi până la aşa- numitul „obsedantul-deceniu”, cu exemple de pe vremea dacilor, a romanilor, a umaniştilor, cu Dimitrie Cantemir, a Şcolii Ardelene, despre curente, cum ar fi cel autohton, Coşbuc, Blaga, sau naţionalist, prin Iorga, Eminescu, ajungând la prezent, cu libertatea de opinii, şi încheind cu ideea potrivit căreia „scopul istoriei ca ştiinţă este căutarea adevărului” şi cu definiţia că „istoria este prezentul oamenilor care au trăit în trecut, iar pentru ei acesta a fost prezent”. Concluzia, limpede, după tot drumul prin istorie, a fost că cel mai mult contează specializarea pentru cei care se ocupă de istorie, şi nu numai, pentru că această condiţie este necesară în orice activitate.

La invitaţia lui Claudiu Şular, am participat, din spirit de colegialitate, la Conferinţa lui Ioan Aurel Pop. Atrasă în primul rând de un nume derutant dat Conferinţei. M-a dus cu gândul mai întâi la o revoltă a felului cum se scrie istoria, pentru români buni şi pentru români răi, diferit, şi apoi la o posibilă interogaţie, care s-ar adresa şi ar aştepta răspuns de la toţi, buni sau răi. Intonaţia şi accentul pot face diferenţa dintre cele două opţiuni. În al doilea rând, mi-a plăcut cum vorbeşte Ioan Aurel Pop, de câte ori l-am auzit. O retorică rară, azi, cald intelectuală, o sumă de lecturi, nu doar istorice, un orizont dincolo de ţară şi dincolo de timp.

Ca profesor, apreciez că foştii studenţi, mulţi dintre ei, profesori, au venit să-şi (re)vadă, să-şi susţină îndrumătorul, mentorul. Ca scriitor, îmi râde inima când văd cât de frumos (re)cunosc alţii, de alte discipline, frumuseţea unei poezii învăţate pe de rost. Când a participat la  Colocviul „George Coşbuc”, în noiembrie 2016, Ioan Aurel Pop, ca istoric, a fost mai convingător decât mulţi în discursul lui, echivalând intervenţiile la microfon ale lui N. Manolescu sau Irina Petraş. Ca jurnalist, este îmbucurător faptul că în fruntea unor instituţii nu se află doar oameni politici, ci şi adevărate capacităţi ale momentului, aşa cum este Ioan Aurel Pop, rector al Universităţii „Babeş- Bolyai”, Cluj- Napoca. Am ascultat Conferinţa cu interes şi cu … un pic de rezervă, întrebându-mă dacă oare Ioan Aurel Pop nu şi-a mai pierdut din bogăţia ideilor sau din farmecul prezentării. La capitolul acesta, am pierdut. Pe lângă ştiinţa de carte, Ioan Aurel Pop are un cult pentru limba română, un echilibru în a vorbi despre provinciile româneşti, o sensibilitate pentru credinţă şi se pricepe la cuvinte potrivite, ceea ce face ca o lumină/ lumânare să ardă.

După Conferinţă, dialogul a continuat în acelaşi cadru cu intervenţii şi întrebări dintre cele mai diferite, de la erori, istorice, umane ( Nicholas Kazan), probleme ale Comisiei de Cultură din Proiectul de ţară ( Florin Iliescu), gânduri dinaintea Centenarului Unirii, 2018 ( Ioan Seni).

În fiecare zi mai e o zi. Prezenţa lui Ioan Aurel Pop la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa, vorbind despre cum se scrie istoria, marchează o sărbătoare în acest sens.