22/09/2017

AMBASADORUL CHINEI, LA BISTRIȚA

Aflat într-o scurtă vizită la Bistrița ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, Excelenţa Sa Xu Feihong a dorit să se întâlnească cu autoritățile locale pentru a cunoaște mai bine specificul acestei zone. În cadrul întâlnirii care a avut loc la sediul Primăriei municipiului Bistrița, primarul Ovidiu Teodor Creţu a prezentat oaspetelui o scurtă istorie a oraşului, evoluţia şi perspectivele de dezvoltare. Xu Feihong s-a arătat interesat de continuarea și diversificarea relațiilor de colaborare în diverse domenii și și-a arătat disponibilitatea de a sprijinii și de acum înainte astfel de inițiative. Excelenţa Sa a apreciat că există o lungă tradiție a relațiilor deosebit de bune dintre cele două popoare și în ciuda distanței geografice mari dintre România și China relațiile de colaborare sunt deosebit de strânse. Oaspetele a apreciat sprijinul municipalității în buna desfășurarea a proiectului „Clasa Confucius” și s-a arătat încrezător că absolvenții cursurilor de învățare a limbii chineze vor avea un aport important în continuarea și diversificarea relațiilor dintre cele două țări. La Palatul Culturii Xu Feihong a fost primit cu pâine şi sare de tineri în frumoase costume populare. Acesta a vizitat expoziția de fotografie realizată de unii dintre cei mai buni fotografi chinezi în anul 2016. La vernisajul expoziției de fotografie ”China Story 2016” directorul Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”, Dorel Cosma, i-a oferit un dar simbolic, au clop cu păun în miniatură. Au vorbit primarul Ovidiu Creţu, prefectul Ovidiu Frenţ, Cristian Munthiu de la Asociaţia de prietenie româno-chineză.

MENUȚ MAXIMINIAN

CARTEA ”ÎN UMBRA MEA”, A ANEI ZEGREAN, UNANIM APRECIATĂ

În organizarea Centrului Cultural Municipal „George Coșbuc”, s-a desfășurat sâmbătă, de la ora 18.00, la Palatul Culturii, o întâlnire a membrilor Societăţii Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni”, având pe agendă simpozionul „Vara literaturii”, ediţia a doua, lansarea cărţii de poezie „În umbra mea”, de Ana Zegrean, și o evocare „Eminescu”.
Directorul Centrului Cultural Municipal, prof.dr. Dorel Cosma, a amintit prezenţa artistei Victoria Fătu Nalaţiu la Paris, a scriitorului și jurnalistului Zorin Diaconescu la Viena, apoi a prezentat revista „Unirea”, a românilor de la Viena, și cartea „Vraja emigraţiei”, de Theodor Damian de la New York. În continuare, Dorel Cosma a arătat că Ana Zegrean este autoarea mai multor cărţi de poezie, bine primite de critică, și o membră activă în cadrul societăţi ,,Conexiuni”, care scrie o poezie ce merită aprecierea cititorilor. Președintele Societăţii ,,Conexiuni”, Elena M. Câmpan, a vorbit în cadrul simpozionului „Vara literaturii” despre ancheta realizată de revista „Steaua” privind literatura feminină și la care răspund poete cunoscute, astfel Elena M. Cîmpan făcând o lină trecere spre lansarea volumului „În umbra mea”, la care apreciază bogăţia tematică, profunzimea, accentele feministe. Scriitorul și jurnalistul Menuţ Maximinian a apreciat poezia autoarei găsind similitudini cu opera lui George Bacovia, acesta sugerându-i să fie mai stăruitoare, să îndrăznească mai mult pentru impunerea poeziei sale, valoroasă. La rândul său, poetul Alexandru Cristian Miloș și-a construit comentariul marșând pe latura tragică a poeziei în care se regăsește autoarea, căreia i-a sugerat să se îndepărteze de pasiunea pentru epigramă, care ar fi o specie literară facilă.
Scriitorul David Dorian și-a așezat comentariul sub titlul „Delicateţe și tragism”, spunând, între altele: „Așa cum dă de înţeles titlul volumului de versuri «În umbra mea», demersul poetic al Anei Zegrean este unul discret, circumscris stărilor profunde în care sentimentele colosale nu sunt exprimate în cuvinte dintre cele mai zgomotoase. Suferinţa, drama existenţială, se derulează în singurătate, sensurile tainice ale vieţii și morţii fiind căutate într-un panteism ce amintește de Blaga: „toamna/a ucis soarele/ lângǎ o tufă/ de sânger// copleşit de tristeţe/ îl veghezǎ/ un înger// înroşite/ zǎrile curg/ s-a aprins întreaga pǎdure// şi în sufletul meu/ simt cum taie/ nemiloasa secure”.

Scriitoarea și pictoriţa Victoria Fătu Nalaţiu a făcut un excurs doct, cu citate, despre condiţia de creator, procesul creaţiei și artă, iar referindu-se la „În umbra mea”, a spus că „este o carte tulburătoare”. Poeta Raveca Fercana a citit un poem compus din mixarea unor versuri din volum, iar poetul și pictorul Gheorghe Mizgan, aflat într-o fază de creaţie marcată de experiment, a citit un text în care toate cuvintele încep cu litera a (dedicate Anei), un exerciţiu de dexteritate și inventivitate.
În final, Elena M. Cîmpan a anunţat momentul dedicat comemorării din 15 iunie a lui Mihai Eminescu, iar Alexandru Cristian Miloș a prezentat textul său „Eminescu şi NASA”, demonstrând spiritul vizionar al marelui poet, care cu mai bine de 150 de ani înainte a intuit rezultatele unor cercetări ale oamenilor de știinţă de la NASA, fapt absolut mirabil. Poetul bistriţean îl socotește pe Eminescu cel mai mare poet al tuturor timpurilor.
Cu sesiunea de autografe s-a încheiat lansarea celei mai noi cărţi a Anei Zegrean.

VICTOR ȘTIR

”AȘ DORI SĂ FIU O STEA” – ASTĂZI LA TV BISTRIȚA !

Marți, 13 iunie 2017, începând cu ora 19:00, pe postul de televiziune regional ”TV Bistrița” veți putea urmări partea a 2-a a concursului de muzică și dans pentru copii ”Aș dori să fiu o stea”, ediția cu numărul II – 2017.

0606201711523817910756_1407428392647739_1998053471_n

CORALELE, REUNITE SUB PATRONAJUL SPIRITUAL AL LUI ”BARTOLOMEU ANANIA”. RUGĂCIUNE ECUMENICĂ ȘI CONCERT LA BISERICA EVANGHELICĂ

A VIII-a ediție a Reuniunii corale ”Bartolomeu Anania” a avut, sâmbătă, pe scena de la Palatul Culturii din Bistrița deschiderea oficială şi primele concerte, după care, duminică coriştii s-au aflat cu recitaluri în biserici: Corul ”Doina” Hunedoara în Biserica Greco-Catolică Buna Vestire de lângă Winmarkt, Corul ”Academica Bucovina” Câmpulung Moldovenesc în Biserica ”Sf. Trei Ierarhi” de pe str. Al. Odobescu, Corul ”Andrei Mureșanu” Bistrița în Biserica ”Sf. Dumitru” de pe str. Gen. Grigore Bălan, Camerata ”Academica Porolissensis” Zalău în Biserica ”Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (de la Coroana), Corala ”Coroana” Bistrița în Biserica ”Sfânta Treime” din str. Ștefan cel Mare și în Biserica Romano-Catolică ”Sf. Anton”. La Panteonul Bistriței a urmat un concert extraordinar vocal-simfonic susținut de Corul ”Appassionata” Bistrița, ”Viva la Musica” Cluj şi Liceul ”Sigismund Toduță” Cluj. Biserica Evanghelică a reunit, şi în acest an, de 11 iunie, cultele religioase, într-o o rugăciune ecumenică cu prilejul comemorării tristului eveniment din istoria oraşului – incendiul care a afectat grav turnul şi Biserica Evanghelică în urmă cu nouă ani. La ceremonie au luat parte preoți de mai multe confesiuni, primarul Ovidiu Crețu, directorul Centrului Cultural Municipal, Dorel Cosma. Reprezentanții culteltor religioase din Bistrița au evocat tristul eveniment dar și solidaritatea extraordinară care au făcut au posibile lucrările de restaurare și reabilitare din anii care au urmat. După încheierea momentului religios, a urmat un concert extraordinar vocal-simfonic susţinut de corul „Appassionata” – Palatul Culturii Bistriţa, corul „Viva La Musica” – Forumul Democrat German din Cluj-Napoca şi Orchestra Colegiului de Muzică „Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca, împreună cu soliştii Daniela Neamţ-Gilovan – soprană, Iulia Merca – alto, Ioan Mocian – tenor, Cristian Hodrea – bas. Dirijor – Francisc Mureşan. Programul a cuprins: W.A. Mozart: Motet „Ave Verum Corpus” K 618; W.A. Mozart: Misa încoronării în Do major, KV 317 (Kyrie, Gloria, Bredo, Sanetus, Benedictus, Agnus Dei și Gh. Firea: „Mântuire” – cantată pentru cor şi orchestră.

MENUȚ MAXIMINIAN

0613201709350219055552_1306116119485054_1425085075783243708_o 0613201709351018953349_1306117856151547_3976402207550608259_o 0613201709351618954735_1306117249484941_3330756948102168900_o 0613201709352918955036_1306115929485073_4564758283939639667_o

ION, ANA, FLORICA ȘI BIANCA

Spectacolul de teatru şi dans „Taina pământului şi a iubirii”, regia şi coregrafia Bianca Simionca

Bianca Simionca, proaspătă absolventă de studii coregrafice superioare ne-a invitat la un spectacol de excepţie. Am avut bucuria de a vedea pentru prima dată la Bistriţa concepţia unui spectacol folcloric într-o altă formă.
Pledez de mulţi ani pentru spectacolele folclorice tematice care să aducă în scenă într-o formă nouă dansul, muzica şi costumul popular. La nivel internaţional genul spectacolului pe format solist-dans este de foarte mult timp depăşit. Publicul şi scena folclorică are nevoie acum de performanţele artiştilor sub reflector. Sigur că exclud concertele speciale şi mă refer în primul rând la spectacolele de concepţie care trebuie să domine în special scena profesioniştilor.
Am văzut astfel de spectacole în ţară, dar la Bistriţa fie de teamă fie dintr-un conservatorism exagerat nu au apărut. A fost nevoie ca o tânără absolventă de coregrafie să vină cu curaj şi chiar să abordeze tema licenţei într-o astfel de modalitate.
E adevărat că experienţa anilor de dans şi atmosfera coregrafică din familie i-a permis Biancăi să vadă lucurile în perspectivă. M-am bucurat să văd artiştii Bistriţei punând în practică un scenariu bine gândit, unde actoria, muzica şi coregrafia s-au îmbinat excelent.
Tema stabilită de Bianca a fost, de asemenea, excelentă şi totodată emoţionantă, în primul rând pentru orice bistriţean. A-l aduce pe Ioan al lui Rebreanu într-o formulă modernă coregrafic-muzicală, nu-i deloc uşor. Bianca a reuşit să sublinieze în spectacolul ei ideile importante transmise lumii întregi de marele Rebreanu.
Văzând acest spectacol oricine va fi interesat să-l cunoască pe Rebreanu. Se realizează o comuniune artă scrisă-artă scenică bine venită într-o perioadă când se cam uită de valorile noastre culturale. Cred că spectacolul merită apreciat cu atât mai mult cu cât a fost realizat cu artişti amatori, obişnuiţi cu un alt mod de lucru în domeniul folclorului.
Desigur un rol important în reuşita aceasta l-a avut prof. dr. Vasile V. Filip,  care pe lângă sprijinul literar s-a remarcat prin veleităţile actoriceşti fiind o superbă legătură a momentelor desfăşurătorului. Folosirea Grupului de la Dumitra în marcarea ursitoarelor, a bocetului, s-a dovedit, de asemenea, o bună soluţie ca şi folosirea ansamblului „Balada” sau a Tarafului din Sângeorz Băi, secondat de instrumentistul Dumitru Ciupa.
Plimbarea prin lumea satului ardelean pe care ne-a oferit-o Bianca a subliniat o serie de trăsături tipice păstrate şi azi în această parte de ţară. Justificările sau uneori atenţionările pe care cu bună ştiinţă le realizează naratorul sunt trimiteri într-o lume cu tradiţii înrădăcinate, puternice, imposibil de uitat. Durerea, starea de negru dinspre finalul spectacolului te fac să crezi că totul se va încheia sumbru cu respectarea tragediei rebreniene.
 Finalul însă este optimist. Roata vieţii încinge şi publicul şi descreţeşte frunţile aducând speranţă, credinţă şi iubire.
Un spectacol excelent pentru care realizatorii coordonaţi de Bianca Simionca merită toate felicitările.
…………………….
Spectacolul de teatru şi dans „Taina pământului şi a iubirii”, inspirat din romanul „Ion” de Liviu Rebreanu. Regia şi coregrafia sunt semnate de Bianca Simionca, iar coordonator artistic este lect. univ. dr. Ina Hudea. Din distribuţie fac parte Vasile V. Filip, Gabriel Adrian Mureşan, Andreea Moldovan, Denisa Podar, Paul Ban, Alina Ceuca, Dumitru Ciupa, alături de Ansamblul folcloric „Balada”, coordonat de Fica Simionca, Grupul vocal „Florin Dumitrene”, coordonat de Dina Simion şi Taraful din Sângeorz Băi, coordonat de Florin Hodoroga.

Dorel Cosma

https://www.facebook.com/1615030948747835/videos/1862826893968238/

19095777102130878187742051993152657o 19096226102130878210142611569243362o 1912533310213087824214341758188616o

PORȚIA DE RÂS

DOVADA
Bulă, destul de trecut, face curte asiduă unei tinere văduve.
- Spui că mă iubeşti, îi zice ea. Dă-mi o dovadă.
- La vârsta mea, scumpă doamnă, trebuia să fiu crezut pe cuvânt!
ŞI DE OCHI ŞI DE URECHI
Bulă, pensionar, bătea la uşile doctorilor. Ajuns la un spital, se adresează unei surori de la fişier:
- Am nevoie de un doctor specialist şi de ochi şi de urechi.
- Nu avem un astfel de doctor. Pentru ce vă trebuie?
- Pentru că una văd şi alta aud!
ÎN TRECUT
- Bine mai era în trecut, măi, Nae. Aveam trei amante şi nu-mi ajungeau; acum, am o nevastă şi nu ştiu pentru ce!

 

UMBRELA
Bulă e foarte supărat că şi-a pierdut umbrela şi nu-şi aminteşte unde a lăsat-o.
- Când ai observat că n-o mai ai?
- Păi, când a încetat ploaia şi am vrut s-o închid!

 

CRITICĂ NEDREAPTĂ
- Bulă, nu te-am auzit niciodată spunând o vorbă bună despre cineva. Tot timpul, bârfeşti.
- Nu-i adevărat. Uneori, am cuvinte frumoase la adresa unor oameni.
- Când?
- Când le trimit flori, la înmormântare!
NATALITATE
- Bulă, se poate planifica natalitatea?
- Nu, deoarece mijloacele de producţie nu sunt în mâinile statului.
MOTIV
- Bulă de ce nu faci afaceri cu Ionescu?
- Nu pot.
- De ce?
- A fost logodit cu prima mea nevastă!
- Ei şi?
- Nu pot intra în afaceri cu unul mai inteligent ca mine!
FERICIT
- Ascultă-mă pe mine, Nae: ca să fii fericit în viaţă, trebuie să ai o sănătate de fier şi un serviciu bun.
- Bulă, tu eşti fericit?
- Sigur că da, sunt sănătos tun şi nevastă-mea are un serviciu bun!

BULĂ LA DOCTOR
Doctorul vrea să afle antecedentele medicale ale pacientului.
- Bulă, tatăl tău a murit de moarte naturală?
- Ah, nu. A fost tratat de un doctor!

ALCOOLUL
Medicul: – Cauza bolii dumneavoastră este alcoolul.

Bulă: – Vă mulţumesc, doctore, că nu daţi vina pe mine!
INTERDICŢIE DE ALCOOL
Medicul: - Nu aveţi voie să consumaţi băuturi alcoolice. Acum un an, v-am spus acelaşi lucru.
Bulă. - Desigur, dar am crezut că, între timp, medicina a mai făcut progrese!
BULĂ LA DENTIST
- Doriţi să vă pun un dinte din aur sau din viplă?
- În afară de preţ, ar mai fi vreo diferenţă?
- Dacă este din viplă, n-o să vă deschidă nimeni niciodată cavoul!
RUGĂMINTE
La dentist, mama îşi imploră fiul:
- Bulă, te rog, puiule, fii cuminte, deschide gura şi fă “AAA”, pentru ca doctorul să poată să-şi scoată degetele!

SE POATE
- Doctorul meu a insistat să mă vedeţi, spune Bulă psihiatrului. Dumnezeu ştie de ce: sunt fericit în căsătorie, sigur pe meserie, am mulţi prieteni, n-am necazuri.

- Hm! zice psihiatrul, luând o reţetă. Şi de mult timp, sunteţi aşa?
ÎNTREBARE CU TÂLC
Psihiatrul către Bulă:
- Boala de nervi a soţiei dumneavoastră nu este gravă. Poate trăi până la 120 de ani.
- Bine, doctore, dar eu?!
download