“Poveste pe bucatele" asa o sa-mi intitulez aceste comentarii. De aproape trei ani de zile, am dorit sa fac public un cosmar real cu scopul strict de-a salva un om, un suflet care nu-si merita soarta, dar de fiecare data ma cramponam de-un sentiment negativ ca nu fac bine abordand aceasta problema public pe considerentul c-as fi condamnada de opinia publica ca-mi etalez problemele familiale si personale fara scrupule, ca denigrez familia sotului meu, ca atentez la imaginea si integritatea morala a distinsei familii si alte acuze pe care m-am decis sa le accept din acest moment.

In urma cu cateva zile, m-am hotarat sa rup tacerea si-am inceput seria comentariilor semnate Maira, iar la cateva ore am descoperit un reportaj legat de Drogurile digitale-chiar daca reportajul sus numit facea referire mai mult la mintiile tineretului tulburate de anumite frecvente pentru mine a constituit deschiderea unei portite spre lumina si adevarul de-a scoate la iveala influenta negativa asupra psihicului unei persoane a drogului digital, a manipularii mintii omului prin hipnoza si-a practicilor oculte.

In clipa in care am luat decizia de-a scrie aceste pagini am avut si am convingerea c-am declansat un razboi pe care evitam sa-l declansez de cativa ani si voi continua sa scriu indiferent de repercusiuni pentru-ca este singura mea arma pe care o pot folosi impotriva Satanei-scrisul si rugaciunea.

Sunt sigura ca multi vor rade citind aceste randuri dar vor fi si persoane care-si vor recunoaste traumele psihice, spaimele, si teroarea psihica de-a scoate la lumina adevarul. In aproape trei ani am cunoscut, atat din fericire cat si din nefericire,a peste douazeci de familii numai din oras, care se confrunta cu probleme familiale asemanatoare dar din lipsa de curaj sau "jena"morala prefera tacerea, o tacere care pe Madalina Manole a ucis-o - teama de adevar.

Subiectul Madalinei, recunosc ca a fost un imbold pentru mine in a rupe tacerea, iar amenintarea primita ca aceste comentarii pe care le-am semnat si pe care le voi mai semna vor fi folosite impotriva mea la divort cu scopul de-a fi catalogata ca nebuna, ca suferind de depresie psihica si de-a fi amenintata ca mi se v-a lua tutela copilului pe considerentul ca, ma repet, sunt bolnava psihic si ca traumatizez copilul ducandu-l la biserici si manastiri si ca-l maturizez fortat prin faptul ca nu-i ascund adevarul despre ceea ce se intampla in"familie" - distinse D-nule Turc si stimati cititori, deci aceste amenintari ma lasa rece, nu ma sperie - daca justitia v-a considera ca fiul nostru este mai bine sa ramana cu un tata (care este manipulat, de-o viata, psihic de mama lui si-acum fiind sprijinita si de concubina care-i monitorizeaza fiecare miscare, au un atu asupra lui), decat cu o mama care-i spune adevarul despre ce este rau si ce este bine sa urmeze in viata, atunci ma voi supune justitiei cu fruntea sus si cu increderea in Dumnezeuca ca intr-o zi oricat de tarziu, adevarul v-a iesii la lumina.

Mi s-a reprosat faptul ca nu am curajul si decenta sa accept cu stoicism faptul ca sotul meu nu ma mai iubeste si ca prefera o alta femeie in locul meu si aici vreau sa fac o paranteza - sotul meu nu m-a iubit niciodata, casatoria noastra a fost o mica evadare a Eu-lui sau de sub fusta mamicii, inchid paranteza-, mi s-a spus ca as fi dependenta de banii lui, de numele lui, de statutul familiei Turc care a transformat casa sotului meu intr-o casa de genul "felinaru rosu” cum este cunoscuta deja in oras, ca fara barbatul Turc pentru mine s-a sfarsit lumea si ca nu sunt capabila sa depasesc asa numita trauma psihica nuita Divort.

Stimati cititori, ma repet, nu-mi este frica de Divort-divortul dintre mine si sotul meu s-a produs imediat dupa casatorie, cand mamica lui il invata sa-si traiasca viata ca un bun crestin, cand inca nici macar nu aveam copilul-copilul a venit in viata mea dupa zece ani in care n-am incetat sa cred in puterea lui Dumnezeu ca intr-o zi o voce de copil, de inger, imi v-a spune Mama si aceasta minune s-a produs impotriva celor care m-ar fi preferat mai bine moarta, dar nici acesta n-a fost un motiv care sa ma tina alaturi de sotul meu sau care sa-l fi luminat pe el de darul divin al nasterii acestui copil, ca sa se maturizeze si sa-si puna intrebarea daca-si traieste viata lui sau viata pe care i-o cerea mama s-o traiasca; n-a fost un motiv nici ascensiunea in functii publice si politice pentru  ca eu am ramas aceeasi persoana care am stat mereu in umbra si sunt convinsa ca cei care m-au cunoscut au putut observa de-a lungul timpului ca nu m-am folosit de numele Turc cand aveam sa bat la usi ca sa-mi fie deschise, o dovada este si faptul c-am preferat separarea in locul divortului (pe care la decis mama dansului in locul nostru), cu increderea ca odata plecata din acea casa dominata de forta malefica a mamei sale voi putea sa fac lumina asupra a ceea ce se petrece cu dansul si cum este manipulat psihic fara stirea lui la momentul acesta de doua forte negative si malefice pe care eu fara nici un resentiment le numesc diavolite posedate si criminali psihici.

Singurul lucru care ma leaga de sotul meu, este un juramant facut in fata lui Dumnezeu de-a fi alaturi de sotul meu la bine si rau pana-n ceasul mortii, deci divortul care este pe rol nu ma sperie deoarece este o pronuntare pe care o poate da un judecator pamantean pe-o bucata de hirtie si prin anularea unui certificat de casatorie care este tot o bucata de hirtie -concluzie pentru sot, mama sa si concubina- singurul mod de-a ma despartii de sotul meu este moartea mea -eu una nu-mi vand viata diavolului, luati-mi tot ce este lumesc si pamantesc, material- dar sa vedem cum ve-ti incerca sa-mi luati viata?

Odata luata tutela copilului pe care o folosesc in acest moment ca arma impotriva mea stiu ca urmeaza sa fiu scoasa din apartamentul in care locuiesc cu copilul nostru si care este inchiriat pe numele sotului, dar tot nu-mi este frica c-as ramane pe drumuri, nu sufar din pacate nici de anxietate si nici de gelozie, pentru-ca nu am pe cine sa fiu geloasa -respectiva D-na Eugenia Teodora nu este decat un alt Pion marioneta AL mamei sotului meu si de care dansa se foloseste cum de altfel s-a mai folosit si de alte persoane pentru a-si atinge scopul de-a ma scoate din viata sotului meu si-aici doresc sa fac o paranteza si sa pun o intrebare pentru Teodora ind irect: -Nu ti-ai pus intrebarea Teo de ce dintr-o data te iubeste atat de mult mamica Floricica si s-a grabit foarte tare sa te instaleze in casa si patul fiului ei (sub ochii neputinciosi ai socrului meu pentru care am toata stima) pe post de nora in casa si sa accepte BUNA CRESTINA in vazul orasului si-a lumii intregi preacurvia mult iubitului sau fiu, ca si cum v-ar fi partasa la marea voastra iubire care stie foarte bine cu ce metode ai obtinut-o si tu doamna mai putin buna crestina? Ar fi bine sa-ti pui intrebarea daca cafeaua matinala, laptele si mierea de pe buzele lui Floricica iti vor tine de foame si sete pentru viitor si cat mai dureaza pana iti v-a gasi inlocuitor. Zece ani daca ai trai Teo si nu vei putea repara niciodata contributia pe care ti-ai adus-o la distrugerea "familiei noastre asa cum era ea cu bune si rele" si imbolnavirea psihica a sotului meu (dar despre asta voi vorbi intr-un viitor episod). Ma mai gandesc daca sa iert eventual ce i-ai FURAT copilului nostru, dreptul de-a avea un tata care sa-l vada in ultimii trei ani cum creste, care sa-i ofere iubire, sa-l mangaie lucid nu cu gesturi robotice fara sentimente sufletesti ca un mort, dreptul de-a trai cu el bucuriile la orele de fotbal, la jocurile pe calculator, la evenimentele scolare la care-l cauta prin multime cu ochii inlacrimati"oare vine tati", la mesele de duminica cand il durea stomacul asteptandu-l pe tati sa manance impreuna, la ziua lui de nastere si in multe alte momente pe care tu le cunosti la fel de bine ca mine si pe care vreau sa le fac pe larg cunoscute intr-un episod viitor dupa cum am mai spus si cu toate acestea afla ca nu-ti port pica tie, direct, ca om, ci practicilor "neortodoxe"pe care le utilizezi cu stiinta si fara stiinta din clipa in care ti-ai vandut sufletul Diavolului...

Va urma, cred …