20/08/2017

PRIMII OASPEȚI AU AJUNS DEJA LA NUNTA ZAMFIREI. EI SE AFLĂ ÎN PREMIERĂ ÎN ROMÂNIA. VEZI CE NOUTĂȚI AVEM LA CELEBRUL FESTIVAL!

Nunta ca-n poveste, ce va avea loc săptămâna viitoare la Bistriţa, are deja primii invitaţi ajunşi de departe pe meleagurile noastre. Ansamblul folcloric profesionist din Vietnam este însoţit în România de ambasadorul Vietnam-ului la Paris, Nguyen Ngoc Son, acolo unde de curând a avut loc şedinţa Biroului executiv IGF şi unde preşedintele Dorel Cosma, împreună cu colegii, au acceptat prin vot primirea Federaţiei Naţionale de Folclor din Vietnam în cadrul Uniunii Mondiale de Folclor. De aceea, în semn de apreciere, ambasadorul Vietnamului a venit să viziteze meleagurile bistriţene.
A XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei” va avea loc în perioada 28-31 iulie. Centrul Cultural Municipal pregăteşte o ediţie în care bistriţenii se vor întâlni cu nuntaşi din Indonezia, Singapore, Sri Lanka, India, Turcia, Ucraina, Vietnam, Grecia, Italia, Serbia şi din ţara gazdă. Va fi o nuntă ca-n poveşti la care sunt aşteptaţi să vină toţi bistriţenii. Un punct inedit în cadrul manifestărilor va fi deschiderea oficială, care va fi făcută de către ansamblul profesionist Cununa de pe Someş, împreună cu ansamblul Balada de la Bistriţa, profesioniştii de la Junii Sibiului şi orchestra Zuralia.
Vom vedea o altfel de coregrafie a dansurilor populare, dar şi cântecele pe versurile lui George Coşbuc într-o altă abordare, într-un tablou regizat de iniţiatorul festivalului dr. Dorel Cosma. Conducerea muzicală este semnată de Alexandru Demeter, Relu Balkan şi Bogdan Botezat, iar coregrafia de Teodor Puşcaş şi Ioan Simionca.
Pentru prima dată pe scenă se va afla, la masa de lucru, poetul George Coşbuc, ca un arc peste timp a momentului în care crea una dintre capodoperele literaturii româneşti, Nunta Zamfirei.
Despre toate acestea şi multe altele, veţi afla şi vă veţi bucura împreună cu alaiurile de peste mări şi ţări începând de vineri, 28 iulie, de la ora 20, odată cu deschiderea pe scena din faţa Palatului Culturii, a celei mai frumoase nunţi din lume.

MENUȚ MAXIMINIAN
http://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/07252017085846img_7138.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/07252017085902img_7139.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201708592120232810_1350476105049055_5534828597381285815_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201708594420232831_1350475848382414_6967555208240798483_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201708595020247535_1350475451715787_6421511116443214378_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201708595520247747_1350475855049080_6175037084658133220_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201709000920247874_1350475448382454_2037941609951363061_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201709002120247985_1350476091715723_4003364522645144688_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201709004520294370_1350474688382530_7318994750178845685_n.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201709005220368880_1350476151715717_2720917521583292613_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201709005820413931_1350474998382499_167098257486380054_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/07252017091730image2.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/07252017091748image7.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/07252017091804image3.jpg

ANSAMBLUL ”REGIONAL” DIN PODEGRO – POLONIA, VINE ÎN ACEST AN LA NUNTA ZAMFIREI !

Ansamblul ”Regional” din Podegro există din 1937. Ansamblul Regional de Cântece și Dansuri al Centrului Cultural din Podegrove continuă tradițiile bogate ale culturii populare din regiune. În programele sale sunt prezentate obiceiuri, ritualuri, dansuri, cântece din regiunea Podegrove Lach. Varietatea costumelor impresionează prin bogăția coloristică a breoderiilor și a ornamentelor.
Ansamblului i-au fost acordate multe premii și distincții: medalia de aur în 1968, 1972, 1976 și 2008 la Festivalul International de Folclor Montan din Zakopane. Unul din cele mai însemnate premii a fost Premiul Oscar Kolberg cu care ansamblul a fost distins la 2 octombrie 2008 la Varșovia.
În 2013 -  “Grand Prix” la Competiția Natională de Dansuri Populare din Rzeszow.
Orchestra a mai participat la festivalurile din Łącko,  Săptămâna Culturii din Beskidy și numeroase alte evenimente de gen.
Orchestra și ansamblul au mai apărut pe scene din în străinătate în Franța, Spania, Cehoslovacia, Germania, Ungaria, Yugoslavia, Danemarca, Belgia, Grecia, Macedonia, Serbia și China.
Coregraful ansamblului este Krzysztof Sułkowski,
Managerul administrativ este Krzysztof Bodziony.

http://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/07212017092353obraz_1038.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/07212017092409obraz_636.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/07212017092428dsc07101.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/07212017092447dsc__964.jpg

“APPASSIONATA”ÎMPREUNĂ CU „VIVA LA MUSICA” LA BUDVA ÎN MUNTENEGRU

Aproape de fiecare dată la întoarcerea dintr-un turneu artistic, cei mai mulţi dintre noi ne punem, retoric, întrebarea: oare vom mai putea reveni prin aceste locuri? Şi de această dată, după turneul susţinut în orăşelul Budva din Muntenegru, din sufletul multora dintre noi a pornit aceeaşi întrebare, căreia nu-i putem răspunde, necunoscând în ce măsură viitorul va ţine seama de dorinţele noastre.

Înainte de a spune câte ceva despre festival, trebuie remarcat locul în care ne-am cazat la noi în ţară, atât la plecare cât şi la întoarcere. Este vorba de vestitul „Port Cetate” de lângă Calafat, gestionat de poetul Mircea Dinescu. Aici am fost trataţi cu ospitalitate într-un cadru mirific pe malul Dunării, iar pentru acest tratament, întregului personal al pensiunii corul nostru i-a dedicat un răsunător, până în Bulgaria, „Mulţi ani trăiască” la miez de noapte.

La Budva – Bar, două localităţi învecinate din mica ţară Muntenegru, s-a desfăşurat între 6 şi 11 iulie a.c. Festivalul Internaţional „FOLK-DANCE & MUSIC – BISERNO MORE” ediţia a XI-a, la care am fost şi noi invitaţi să luăm parte. În festival au evoluat de-a lungul timpului ansambluri şi formaţii artistice din: Lituania, Letonia, Estonia, Rusia, Republica Moldova, Polonia, Cehia, Slovacia, Germania, Ucraina, Turcia, Serbia, Bosnia, România, Slovenia, Italia, Suedia, Armenia, Croaţia, Bulgaria, Ungaria. Am avut prilejul, în ediţia 2017 a festivalului, de a reprezenta România, alături de ansamblul artistic „Dorul” din Piteşti, o redutabilă şi masivă formaţie de dansuri populare.

Spectrul festivalului este destul de larg ca abordare şi participare, dar de această dată preponderente au fost formaţiile cu specific folcloric. Din acest motiv şi repertoriul pregătit şi prezentat de noi a constat în piese reprezentative de prelucrări folclorice din creaţia corală românească. Repertoriul nostru a cuprins următoarele piese corale: S. Nicolescu – Iac’aşa, Gh. Soima – Jieneasca, T. Jarda – Mă luai, luai, Al. Paşcanu – Chindia, D. Pop – Suită din Ţara Oaşului, A. Pop – Colindă de pricină, Gh. Danga – Sârba pe loc.

Date fiind nota de veselie, ritmicitatea, armonia şi complexitatea repertoriului, prestaţia noastră în festival a fost mult apreciată de public. Aprecieri pertinente şi directe au venit din partea confraţilor din festival aparţinând formaţiilor din alte ţări. Remarci de-a dreptul măgulitoare (din partea unui cor din Moscova) a primit dirijorul formaţiei noastre, Francisc Mureşan, care a condus concertul nostru în festival, într-o formă de zile mari. Această formă a dirijorului s-a indus automat şi în cor, astfel că putem spune că evoluţia noastră a fost aproape perfectă. De această dată, aprecierea ironică consacrată a dirijorului pentru noi „Foarte bine – nota 7”, s-a oprit doar la prima parte: „Foarte bine”. Este plăcut, chiar şi pentru noi artiştii amatori, să poţi trăi satisfacţia unui „foarte bine” la scenă, secondat de aplauze. Este totodată onorant să simţi că acestui „foarte bine” ţi-ai putut aduce contribuţia personală într-o colectivitate artistică reprezentând acolo în străinătate, instituţia noastră tutelară Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc”, oraşul nostru Bistriţa şi nu în ultimul rând ţara noastră România. Este o trăire unică de mulţumire, satisfacţie artistică şi totodată patriotică să poţi reprezenta cu cinste România între atâtea alte ţări. Acest lucru impune şi solicită renunţare, dedicaţie, efort, seriozitate, voluntariat, pasiune. Pe de altă parte, toate acestea venind din fiecare din noi coriştii ar fi degeaba fără înţelegere, sprijin şi susţinere. Iar acestea vin din partea Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”, condus cu competenţe şi energii inepuizabile de Prof. Dr. Dorel Cosma. Mulţumim, Palatul Culturii şi Dorel Cosma, manager sufletist şi prieten drag, pentru că asiguraţi un cadru şi un mediu adecvat de dezvoltare artistică astfel încât de aici, de la noi, din Bistriţa, oriunde în lume alături de alte ţări, să putem plasa România pe coordonate de prestaţie artistică veritabilă, corespunzătoare şi competitivă, aducând astfel un aport la promovarea culturii româneşti pe plan extern.

O mulţumire aparte am adus-o cu toţii în drum spre casă la Mănăstirea Cozia unde, lângă mormântul lui Mircea cel Bătrân, ne-am rugat, cântând, cu Eminescu şi Marius Cuteanu:

„ … Înalţă-ne, ne mântuie

Din valul ce ne bântuie…

… O, maică preacurată

Şi pururea fecioară

Marie … „

 

Mircea Chira

                                                                                                   preşedinte

                                                                                           Corul Appassionata

07192017141518img_0032 07192017141538img_0038 07192017141709poza3 07192017141744poza7 07192017141802poza9 07192017141823poza10 07192017141854poza11 07192017141935poza1 07192017142011poza2 07192017142107poza4 07192017142122poza5

”SPANDAN” INDIA – LA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ”NUNTA ZAMFIREI” 2017

Vă invităm să faceți cunoștința cu noi, suntem un  GRUP FOLCLORIC al cărui scop este să conserve și să promoveze moștenirea culturală de 5000 de ani a Indiei.

SPANDAN,   un ONG, înființat în 1989 în orașul Ahmedabad, din statul GujaratIndia. Am devenit o fundație caritabilă în 1997.

Înțelesul propriu zis al cuvântului SPANDAN este bătaie a inimiii. De asemenea înseamnă încrețituri pe o apă liniștită.  SPANDAN a fost activ în promovarea dansurilor populare din India de la înființare. A răspândit cultura bogată a dansurilor populare în India și peste hotare. SPANDAN a fost în turneu în diferite țări ca Polonia, Ucraina, Germania, Italia, Olanda, Cipru, Turcia, Belgia, Cehia, Franța, Croația etc. pentru a răspândi bogăția folcorului din India.

Mai multe detalii despre profilul și activitățile noastre găsiți la: www.spandanindia.net

LA MULȚI AN, MARIA HERINEANU!

Întreg colectivul Palatului Culturii Bistrița urează doamnei  Maria Herineanu  un sincer ”La mulți ani!”, sănătate multă și numai împliniri!

La mulți ani, Maria!

LA MULȚI AN, MARIA HERINEANU!

Întreg colectivul Palatului Culturii Bistrița urează doamnei Maria Herineanu un sincer ”La mulți ani!”, sănătate multă și numai împliniri!

La mulți ani, Maria !

 

14 IULIE, ZIUA NAȚIONALĂ A FRANȚEI! JOYEUX ANNIVERSAIRE!

14 iulie, Ziua Națională a Franței! Joyeux anniversaire!

Instaurată în anul 1880, Ziua Națională a Franței celebrează cele două evenimente care au marcat istoria sa modernă, începutul Revoluției Franceze prin căderea Bastiliei și Sărbătoarea Federației. Prin semnificațiile sale și în onoarea Republicii Franceze, ziua de 14 iulie este cunoscută și sărbătorită și în alte țări din Europa sau din lume. În 14 iulie 1789 revoluționarii parizieni luau cu asalt Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, iar la Sărbătoarea Federației din 14 iulie 1790, sărbătoarea reconcilierii și unității tuturor francezilor, regele Ludovic al XVI – lea a jurat credință Națiunii și legii.

,,Libertate, Egalitate, Fraternitate” avea să devină deviza Republicii Franceze și frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democrații occidentale când și-au scris Constituția, iar 14 iulie, Ziua Națională a Franței.

Franța se numără printre membrii fondatori ai ONU în 1945, este unul dintre cei cinci membri ai Consiliului de Securitate, este membru fondator NATO în 1949, al Consiliului Europei în 1949, al Uniunii Europene în 1952, al zonei Euro și al Spațiului Schengen.

Vă reamintim că în cadrul Târgului Mare al Bistriței, din perioada 19-27 august, va avea loc o expoziție, care va aduce în fața bistrițenilor 20 de costume din patrimoniul cultural al Franței, pentru care la Bistrița s-au asigurat condiții de protecție, făcând parte din zestrea culturală a Franței. Pregătirile au început deja, în perioada 23 iunie – 29 iunie, fiind prezenți în municipiul nostru Sylvia Chassard – vicepreședinte CNGFF, Bernard Caillet – vicepreședinte CNGFF, Yolande Caillet și Armele Periguad, specialiști în patrimoniu. Francezii au vizitat locul unde va fi vernisată expoziția (Casa cu Lei) și au pregătit costumele de o valoare de patrimoniu inestimabilă, care vor fi expuse pe manechine. Potrivit managerului instituției, dr. Dorel Cosma, costumele de patrimoniu, care au ajuns la Bistrița, sunt din diferite regiuni ale Franței: Alsacia, Dauplines, Savoie (Pays Nantais Bretagne), Pointou, Provence, Champagne, Gascogne, Bigorre, Limousin, Lorraine Saintonge, Anjou și Aquitaine.

                                                         Amelia Crețiu, Doris Cosma

TURCIA – ÎN ACEST AN PE SCENA FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ”NUNTA ZAMFIREI” 2017

Din  2010,  formația a participat la patru festivaluri concurs în Turcia și a câștigat de trei ori competiția universitară din țara de origine.

Am participat de asemenea la multe spectacole, de pildă concertul de deschidere al campionatelor universitare de lupte libere din Çorum.

Toți membrii formației sunt studenți ai Conservatorului  de Stat din Dicle, la secția Dansuri populare.

De obicei formația este alcătuită din 16 fete și 16 băieți care dansează pe muzică înregistrată pe CD.

Avem de asemenea un moment tradițional care cuprinde 12 sau 16 băieți care cântă la instrumente tradiționale.

Dansurile sunt din regiunea de proveniență Diyarbakır, însă interpretăm în principiu toate dansurile traditionale turcești (Zeybek, Horon, Karşılama etc.)

SINGAPORE ȘI INDONEZIA – PENTRU PRIMA DATĂ LA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ”NUNTA ZAMFIREI”

Dansatorii din Singapore și Indonesia împărtășesc miscări mai mult sau mai puțin similare ale dansului.

Descendenți din diferite părți ale Indoneziei s-au stabilit la Singapore. Un exemplu este etnia Bugis.

Pe lângă Paduppa, un alt dans pe care urmează să-l prezinte este dansul celor 4 etnii, este o creație coregrafică ce acoperă 4 dintre cele mai importante etnii din zona Sulawesi de Sud: Bugis, Makassar, Toraja și Mandar.

Dansul Etniilor combină mai multe dansuri ca Pakarena apaținând etniei Makassar, Pajoge aparținând etniei Bugis, Pa’gellu din Toraja și Pa’tuddu din regiunea Mandar.

Fiecare dans se compune din mișcări distincte cărora le sunt asociate semnificații profunde. Montajul se bazează pe modelul circular al dansului Pakarena care simbolizează ciclurile vieții umane.

Dansul are o durată între 15 și 30 de minute și este unic in felul său, cu miscări deosebit de atractive, deoarece reprezintă spiritualitatea celor 4 etnii în manifestarea lor tradițională prin cântec, costumație și mișcare.

Dansatorii sunt îmbrăcați în costume tipice pentru cele 4 grupări etnice.

De fiecare dată când se schimbă motivul dansului, alternează și muzica cu specific al acelei regiuni în armonie cu modificarea mișcărilor de dans.

Sperăm să vă placă această suită a minunatelor noastre dansuri indoneziene.

WELTLITERATUR POETICA

…Sunt suflet in sufletul neamului meu, “ Bin’s Seele in der meiner Verwandschaft’s Seele“, ca devenire de axion metaphorizat la Festivalul Mondial de Literatura, Weltliteratur – Poetica, editia treia de la Köln…Am fost prezent la toate cele trei editii de pina acum si nimeni din spatiul nostru mioritic prezent” Niemand aus dem Myorithischeraum dabei”…Stralucim ca deobicei prin absenta, “ brilliert durch Abwesenheit” iar institutiile oficiale din tara, Uniunea Scriitoriilor cu nenumarate reviste literare afiliate, Institutul Cultural Roman cu numeroase sedii in Occidentul European, Ministerul Romanilor de Pretutindeni, cu ministru de resort, care in realitate s-au dovedit a fi Ministerul Romanilor de Nicaieri “ Ministry of Nowhere’s Romanians ” ne ofera jalnicul buchet de Bürokratism, Barbaro-kratism, si anihilismul prin adancile taceri” Abschaffungs-kratismul…Tragic ard in suflet pe stinsele vetre / innveninat de veninuri pe arsele trepte… Cum voluntarismul diasporic este crunt rejectat de toate institutiile tarii, exceptind cel putin pina acum UZP-ul prin ziarul Rasunetul si TV Bistrita si recent Conexiuni Literare a Palatului Culturii – Bistritz, Director D. Cosma, nu-mi ramine decat un aspru protest impotriva indiferentismului national si international prin care Romania este mereu in rescufundare…
Este de neinteles, ca desi suntem nascuti sub acelasi cer albastru din Myorithicum, “unter dem blauen Himmel geboren” intru acelasi Myorithische – Ost – Heimatland, Arroganz si Ignoranz al autoritatilor autochtone depasesc conceptibilul unor realitati dramatice, “ being beyond of conceptible realities”, fiind localizati intr-un spatiu al uitarii si obnubilarii, “Geblendeteraum“…Sunt convins ca autoritatile de resort guvernamental si parlamentar vor da acelasi raspuns prin tacere, Gesegnete Schweigen, care in loc sa sfinteasca indraznirea, “den Mut zu heiligen” vor re-inneca si palida-mi speranta / de-al meu propriu vis mistuit ma vaet…
Si totusi speranta nu trebuie sa moara niciodata, preservind astfel limbajul infrumusetarii din epic si poetic” durch Verschönerung der Gedichte” prin care sa restructuram in ethic si aesthetic pe acest Sapiens unic, visator si tulburator!
/ Sunt Sapiens si ce mai sunt? Homo Anthropios bolborosind Cuvant!
Sunt Sapiens! Si ce mai sunt? Homo Anthropos salasluind Descant!
Sunt Sapiens! Si ce mai sunt? Homo Anthropos divinizind Cuvantul prin Descant!
                                                                                                                             Augustin Ostace – UZP – 6171 – Deutschland Diaspora
http://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0711201714345619441932_1321778917918774_8722273832699611948_o.jpg