23/07/2017

“APPASSIONATA”ÎMPREUNĂ CU „VIVA LA MUSICA” LA BUDVA ÎN MUNTENEGRU

Aproape de fiecare dată la întoarcerea dintr-un turneu artistic, cei mai mulţi dintre noi ne punem, retoric, întrebarea: oare vom mai putea reveni prin aceste locuri? Şi de această dată, după turneul susţinut în orăşelul Budva din Muntenegru, din sufletul multora dintre noi a pornit aceeaşi întrebare, căreia nu-i putem răspunde, necunoscând în ce măsură viitorul va ţine seama de dorinţele noastre.

Înainte de a spune câte ceva despre festival, trebuie remarcat locul în care ne-am cazat la noi în ţară, atât la plecare cât şi la întoarcere. Este vorba de vestitul „Port Cetate” de lângă Calafat, gestionat de poetul Mircea Dinescu. Aici am fost trataţi cu ospitalitate într-un cadru mirific pe malul Dunării, iar pentru acest tratament, întregului personal al pensiunii corul nostru i-a dedicat un răsunător, până în Bulgaria, „Mulţi ani trăiască” la miez de noapte.

La Budva – Bar, două localităţi învecinate din mica ţară Muntenegru, s-a desfăşurat între 6 şi 11 iulie a.c. Festivalul Internaţional „FOLK-DANCE & MUSIC – BISERNO MORE” ediţia a XI-a, la care am fost şi noi invitaţi să luăm parte. În festival au evoluat de-a lungul timpului ansambluri şi formaţii artistice din: Lituania, Letonia, Estonia, Rusia, Republica Moldova, Polonia, Cehia, Slovacia, Germania, Ucraina, Turcia, Serbia, Bosnia, România, Slovenia, Italia, Suedia, Armenia, Croaţia, Bulgaria, Ungaria. Am avut prilejul, în ediţia 2017 a festivalului, de a reprezenta România, alături de ansamblul artistic „Dorul” din Piteşti, o redutabilă şi masivă formaţie de dansuri populare.

Spectrul festivalului este destul de larg ca abordare şi participare, dar de această dată preponderente au fost formaţiile cu specific folcloric. Din acest motiv şi repertoriul pregătit şi prezentat de noi a constat în piese reprezentative de prelucrări folclorice din creaţia corală românească. Repertoriul nostru a cuprins următoarele piese corale: S. Nicolescu – Iac’aşa, Gh. Soima – Jieneasca, T. Jarda – Mă luai, luai, Al. Paşcanu – Chindia, D. Pop – Suită din Ţara Oaşului, A. Pop – Colindă de pricină, Gh. Danga – Sârba pe loc.

Date fiind nota de veselie, ritmicitatea, armonia şi complexitatea repertoriului, prestaţia noastră în festival a fost mult apreciată de public. Aprecieri pertinente şi directe au venit din partea confraţilor din festival aparţinând formaţiilor din alte ţări. Remarci de-a dreptul măgulitoare (din partea unui cor din Moscova) a primit dirijorul formaţiei noastre, Francisc Mureşan, care a condus concertul nostru în festival, într-o formă de zile mari. Această formă a dirijorului s-a indus automat şi în cor, astfel că putem spune că evoluţia noastră a fost aproape perfectă. De această dată, aprecierea ironică consacrată a dirijorului pentru noi „Foarte bine – nota 7”, s-a oprit doar la prima parte: „Foarte bine”. Este plăcut, chiar şi pentru noi artiştii amatori, să poţi trăi satisfacţia unui „foarte bine” la scenă, secondat de aplauze. Este totodată onorant să simţi că acestui „foarte bine” ţi-ai putut aduce contribuţia personală într-o colectivitate artistică reprezentând acolo în străinătate, instituţia noastră tutelară Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc”, oraşul nostru Bistriţa şi nu în ultimul rând ţara noastră România. Este o trăire unică de mulţumire, satisfacţie artistică şi totodată patriotică să poţi reprezenta cu cinste România între atâtea alte ţări. Acest lucru impune şi solicită renunţare, dedicaţie, efort, seriozitate, voluntariat, pasiune. Pe de altă parte, toate acestea venind din fiecare din noi coriştii ar fi degeaba fără înţelegere, sprijin şi susţinere. Iar acestea vin din partea Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”, condus cu competenţe şi energii inepuizabile de Prof. Dr. Dorel Cosma. Mulţumim, Palatul Culturii şi Dorel Cosma, manager sufletist şi prieten drag, pentru că asiguraţi un cadru şi un mediu adecvat de dezvoltare artistică astfel încât de aici, de la noi, din Bistriţa, oriunde în lume alături de alte ţări, să putem plasa România pe coordonate de prestaţie artistică veritabilă, corespunzătoare şi competitivă, aducând astfel un aport la promovarea culturii româneşti pe plan extern.

O mulţumire aparte am adus-o cu toţii în drum spre casă la Mănăstirea Cozia unde, lângă mormântul lui Mircea cel Bătrân, ne-am rugat, cântând, cu Eminescu şi Marius Cuteanu:

„ … Înalţă-ne, ne mântuie

Din valul ce ne bântuie…

… O, maică preacurată

Şi pururea fecioară

Marie … „

 

Mircea Chira

                                                                                                   preşedinte

                                                                                           Corul Appassionata

07192017141518img_0032 07192017141538img_0038 07192017141709poza3 07192017141744poza7 07192017141802poza9 07192017141823poza10 07192017141854poza11 07192017141935poza1 07192017142011poza2 07192017142107poza4 07192017142122poza5

LA MULȚI AN, MARIA HERINEANU!

Întreg colectivul Palatului Culturii Bistrița urează doamnei  Maria Herineanu  un sincer ”La mulți ani!”, sănătate multă și numai împliniri!

La mulți ani, Maria!

LA MULȚI AN, MARIA HERINEANU!

Întreg colectivul Palatului Culturii Bistrița urează doamnei Maria Herineanu un sincer ”La mulți ani!”, sănătate multă și numai împliniri!

La mulți ani, Maria !

 

14 IULIE, ZIUA NAȚIONALĂ A FRANȚEI! JOYEUX ANNIVERSAIRE!

14 iulie, Ziua Națională a Franței! Joyeux anniversaire!

Instaurată în anul 1880, Ziua Națională a Franței celebrează cele două evenimente care au marcat istoria sa modernă, începutul Revoluției Franceze prin căderea Bastiliei și Sărbătoarea Federației. Prin semnificațiile sale și în onoarea Republicii Franceze, ziua de 14 iulie este cunoscută și sărbătorită și în alte țări din Europa sau din lume. În 14 iulie 1789 revoluționarii parizieni luau cu asalt Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, iar la Sărbătoarea Federației din 14 iulie 1790, sărbătoarea reconcilierii și unității tuturor francezilor, regele Ludovic al XVI – lea a jurat credință Națiunii și legii.

,,Libertate, Egalitate, Fraternitate” avea să devină deviza Republicii Franceze și frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democrații occidentale când și-au scris Constituția, iar 14 iulie, Ziua Națională a Franței.

Franța se numără printre membrii fondatori ai ONU în 1945, este unul dintre cei cinci membri ai Consiliului de Securitate, este membru fondator NATO în 1949, al Consiliului Europei în 1949, al Uniunii Europene în 1952, al zonei Euro și al Spațiului Schengen.

Vă reamintim că în cadrul Târgului Mare al Bistriței, din perioada 19-27 august, va avea loc o expoziție, care va aduce în fața bistrițenilor 20 de costume din patrimoniul cultural al Franței, pentru care la Bistrița s-au asigurat condiții de protecție, făcând parte din zestrea culturală a Franței. Pregătirile au început deja, în perioada 23 iunie – 29 iunie, fiind prezenți în municipiul nostru Sylvia Chassard – vicepreședinte CNGFF, Bernard Caillet – vicepreședinte CNGFF, Yolande Caillet și Armele Periguad, specialiști în patrimoniu. Francezii au vizitat locul unde va fi vernisată expoziția (Casa cu Lei) și au pregătit costumele de o valoare de patrimoniu inestimabilă, care vor fi expuse pe manechine. Potrivit managerului instituției, dr. Dorel Cosma, costumele de patrimoniu, care au ajuns la Bistrița, sunt din diferite regiuni ale Franței: Alsacia, Dauplines, Savoie (Pays Nantais Bretagne), Pointou, Provence, Champagne, Gascogne, Bigorre, Limousin, Lorraine Saintonge, Anjou și Aquitaine.

                                                         Amelia Crețiu, Doris Cosma

TURCIA – ÎN ACEST AN PE SCENA FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ”NUNTA ZAMFIREI” 2017

Din  2010,  formația a participat la patru festivaluri concurs în Turcia și a câștigat de trei ori competiția universitară din țara de origine.

Am participat de asemenea la multe spectacole, de pildă concertul de deschidere al campionatelor universitare de lupte libere din Çorum.

Toți membrii formației sunt studenți ai Conservatorului  de Stat din Dicle, la secția Dansuri populare.

De obicei formația este alcătuită din 16 fete și 16 băieți care dansează pe muzică înregistrată pe CD.

Avem de asemenea un moment tradițional care cuprinde 12 sau 16 băieți care cântă la instrumente tradiționale.

Dansurile sunt din regiunea de proveniență Diyarbakır, însă interpretăm în principiu toate dansurile traditionale turcești (Zeybek, Horon, Karşılama etc.)

WELTLITERATUR POETICA

…Sunt suflet in sufletul neamului meu, “ Bin’s Seele in der meiner Verwandschaft’s Seele“, ca devenire de axion metaphorizat la Festivalul Mondial de Literatura, Weltliteratur – Poetica, editia treia de la Köln…Am fost prezent la toate cele trei editii de pina acum si nimeni din spatiul nostru mioritic prezent” Niemand aus dem Myorithischeraum dabei”…Stralucim ca deobicei prin absenta, “ brilliert durch Abwesenheit” iar institutiile oficiale din tara, Uniunea Scriitoriilor cu nenumarate reviste literare afiliate, Institutul Cultural Roman cu numeroase sedii in Occidentul European, Ministerul Romanilor de Pretutindeni, cu ministru de resort, care in realitate s-au dovedit a fi Ministerul Romanilor de Nicaieri “ Ministry of Nowhere’s Romanians ” ne ofera jalnicul buchet de Bürokratism, Barbaro-kratism, si anihilismul prin adancile taceri” Abschaffungs-kratismul…Tragic ard in suflet pe stinsele vetre / innveninat de veninuri pe arsele trepte… Cum voluntarismul diasporic este crunt rejectat de toate institutiile tarii, exceptind cel putin pina acum UZP-ul prin ziarul Rasunetul si TV Bistrita si recent Conexiuni Literare a Palatului Culturii – Bistritz, Director D. Cosma, nu-mi ramine decat un aspru protest impotriva indiferentismului national si international prin care Romania este mereu in rescufundare…
Este de neinteles, ca desi suntem nascuti sub acelasi cer albastru din Myorithicum, “unter dem blauen Himmel geboren” intru acelasi Myorithische – Ost – Heimatland, Arroganz si Ignoranz al autoritatilor autochtone depasesc conceptibilul unor realitati dramatice, “ being beyond of conceptible realities”, fiind localizati intr-un spatiu al uitarii si obnubilarii, “Geblendeteraum“…Sunt convins ca autoritatile de resort guvernamental si parlamentar vor da acelasi raspuns prin tacere, Gesegnete Schweigen, care in loc sa sfinteasca indraznirea, “den Mut zu heiligen” vor re-inneca si palida-mi speranta / de-al meu propriu vis mistuit ma vaet…
Si totusi speranta nu trebuie sa moara niciodata, preservind astfel limbajul infrumusetarii din epic si poetic” durch Verschönerung der Gedichte” prin care sa restructuram in ethic si aesthetic pe acest Sapiens unic, visator si tulburator!
/ Sunt Sapiens si ce mai sunt? Homo Anthropios bolborosind Cuvant!
Sunt Sapiens! Si ce mai sunt? Homo Anthropos salasluind Descant!
Sunt Sapiens! Si ce mai sunt? Homo Anthropos divinizind Cuvantul prin Descant!
                                                                                                                             Augustin Ostace – UZP – 6171 – Deutschland Diaspora
http://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0711201714345619441932_1321778917918774_8722273832699611948_o.jpg

 

ÎN CEAS ANIVERSAR, URĂM COLEGULUI ȘI PRIETENULUI MENUȚ MAXIMINIAN UN GÂND SINCER DE ”LA MULȚI ANI”

Săptămâna ce tocmai a început, luni 10 Iulie, colegul și prietenul nostru Menuț Maximinian, jurnalist, etnolog dar și director al cotidianului ”Răsunetul” a adăugat un nou trandafir la buchetul vieții. În numele cititorilor și a tuturor celor care îl cunosc îi dorim mulţi ani cu sănătate, gânduri sincere de fericire şi împlinirea tuturor dorinţelor.

Menuţ Maximinian a absolvit Universitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Litere și are masterat în Etnologie-Antropologie la Universitatea de Nord Baia Mare. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, director al cotidianul „Răsunetul”, membru în Societatea Scriitorilor ”Conexiuni”, colaborator al Palatului Culturii din Bistrița, și realizator de emisiuni folclorice la ”AS-TV”. A editat volumele: „Confesiuni”, „Cartea Diuganilor”, „Generaţia în blugi”, „Chip de înger”, „Pe aripa cerului”, „Povestea Anei”, „Rădăcini împrumutate”, „Solidaritate și toleranţă”, “Rugăciunea cântată”, ”Muchia Malului”, ”Povești românești din New-York” și multe altele. A prefaţat mai multe volume și este prezent într-o serie de antologii din ţară și străinătate. Premii: Premiul municipiului Bistriţa, Premiul pentru promovarea culturii românești – Fundaţia Progress, Premiul pentru promovarea valorilor neamului –OADOR, Premiul I în cadrul proiectelor culturale iniţiate de Fundaţia Ana, Suceava, Premiul Centrului Cultural Municipal Bistriţa, Premiul de excelenţă pentru creaţia literară – PROADO, Premiul IGF, Premiul Centrului Judeţean pentru Cultură, Premiul Casei Românești din Catalunia – Centrul Cultural Român Barcelona pentru creaţie literară etc.

Primiți din partea colectivului ”Palatului Culturii” o urare de sănătate, putere de muncă și spirit înalt de competiție și nu în ultimul rând bucuria tinereții – esență a vieții, care împlinește destinul omului.

 525_menutzu

DĂM LUMII DE VESTE: O NUNTĂ CA-N POVESTE ! ”NUNTA ZAMFIREI” EDIȚIA XXII

Primăria Municipiului Bistrița, Palatul Culturii Bistrița și Uniunea Mondială de Folclor I.G.F. , vă invită în perioada 28-31 Iulie 2017, la ediția cu numărul XXII a Festivalului Internațional de Folclor ”Nunta Zamfirei”. La ediția din acest an vor participa ansambluri folclorice din GRECIA, INDIA, INDONESIA, ITALIA, SERBIA, SINGAPORE, SRI LANKA, TURCIA, UCRAINA, VIETNAM ȘI ROMÂNIA. 

Vă invităm cu drag la nuntă !

Dăm lumii de veste: o nuntă ca-n poveste

Nunta Zamfirei

CROMAGNON & MIORITHICUM

Palatul Culturii Bistrița, Joi, 29 Iunie 2017… Sub patronajul Prof. Dr. Dorel Cosma, Directorul Palatului Culturii, a avut loc o emoționantă întâlnire folclorică, între reprezentanții unor modele de costume franceze și reprezentanții unor modele folclorice transilvane expuse de artiștii de la ”Cununa de pe Someș” Bistrița.

Montré moi votre costumes et j᾿ai vous dirait qui vous étes … arătați-mi costumele voastre și eu vă voi spune cine sunteți, începând cu tulburătoarea cultură de Cro – Magnon din Paleolithicul Superior din sudul Franței (Lascaux, La Ferassie, Dordogne) paralelizată prin Neolithicul Ganditor de la Hamangia, sau Culturile de Cucuteni, Gumelnita sau Boian … Se consideră că Frantța ar fi patrimoniul culturilor Pre-Antice din Europa (încluzând formele din culturile de Magdalenian și Aurignacian), în timp ce spațialitatea Carpato – Dunăreano – Pontică ar îmbogăți formele Neolithice și Antice, conferind ontologicului uman preeminența culturii, Kultur ist Natur des Menschen …

Remarcabile momente de dansuri folclorice ale „Cununei de pe Somes”, coregraf Teodor Pușcaș, ale Orchestrei Palatului Culturii, dirijor Demeter Sandor, și a interpretelor Ionela Lechințan, Ana Maria Marti și Mărioara Sigheartău.

Întru speranța unei antropologizări videologizate care să globalizeze în toate formele distributive de Cyber Space –Time, valorile artei din human, atât ale Latinității Occidentale cât și celei Răsăritene, gândind existența prin artă, Je pensée, donc je suis, prin care creativitatea însăși este freamătul ursitelor existențiale, Dobito ergo cogita, Cogito ergo sum, autorul propune Palatului Culturii acest proiect, care a și fost prezentat preliminar atât oaspeților francezi cât și amfitrionilor din spațiile Mioritico – Bistrițene sub titlul Genesis – Evolution- Becoming.

Augustin Ostace – Bistrița- 29 Junie 2017

PĂCAT DE POEZIE

Pentru cine nu ştie ( dacă a mai rămas cineva ), anul acesta, subiectul de la Evaluare Naţională, pentru clasele a VIII-a, la limba şi literatura română, a conţinut poezia „Ploaia”, de Magda Isanos.  Înainte de-a se termina proba scrisă, caut pe internet poezia şi găsesc o variantă „Ploaie”, mai scurtă şi tot necunoscută. Cum destul de necunoscută e şi poezia, la care se face trimitere, aproape în aceeaşi măsură cum le este elevilor poeta Magda Isanos. O fire sensibilă, avocat, cu o căsnicie eşuată la Chişinău, cu a doua încercare de mariaj cu scriitorul Eusebiu Camilar, cu care îşi petrece mult timp la Udeşti, lângă Suceava, suferindă încă din copilărie de poliomielită, se stinge din viaţă la doar 28 de ani.

Pentru cei interesaţi, poezia „Ploaia” este foarte frumoasă, de o gingăşie aparte, delicateţe şi lirism, proprii unor texte de maturitate creatoare. Dacă elevi de clasa a VIII-a au citit-o ( ! ) la examen, chiar dacă este alcătuită din mai multe strofe, poate că şi alţi cititori, mai exersaţi sau nu, o vor citi, măcar cu un interes egal cu al copiilor, dacă nu mai sporit sau mai sărac. Din cele opt strofe, subiectul a conţinut primele cinci, menţionându-se că e vorba de un fragment. ( Cu greu, de înţeles întregul!…): „Ploi verzi, de vară, sufletu-mi vrăjiră,/ şi-n melodia caldă, rămuroasă,/ eu auzeam pământul cum respiră,/ iarba cum creşte, noaptea cum se lasă.// Nu era nimic trist, dar solemn,/ sufletul lumii închis în lemn,/ în flori palide, în hribi, în scaieţi/ revărsa bucuria tainicei vieţi.// Cerul pierdut în ceţuri îl uitam./ Nu mai eram nici eu decât ram,/ decât rădăcină avidă şi pace/ de ierburi vâscoase, opace…/ Însă irizata, subtila apă voioasă/ avea licurici, clopoţei în plete;/ jumătate din fiinţa ei luminoasă,/ lăsând să cadă văluri încete,// apărea în pajişte sau lângă bălţi,/ o zână pe care-o văzusem şi-n alte dăţi/ numai picături de apă, văpăi,/ era frumuseţea-i dintăi (…)” Aşadar, o poezie deloc simplă, deloc uşoară… Eu cred că poezia nu este pentru toată lumea. Ion Creangă spunea „milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima”; eu spun „milă mi-e de evaluare, dar de poezie mi se rupe inima”. A cere candidaţilor să găsească în fragmentul de text dat două sinonime, două cuvinte cu diftongi, două figuri de stil, rolul cratimei, cuvinte formate prin conversiune şi derivare, tipul de rimă, nu înseamnă că ei au înţeles poezia. Aşa cum ar trebui la proba de înţelegere a unui text la prima vedere. A reduce poezia la cele arătate înseamnă o mutilare de valori.

De la momentul susţinerii probei la limba şi literatura română pentru absolvenţii clasei a VIII-a, multă lume a căutat pe internet poezia şi, indirect, au aflat lucruri şi despre poetă. Tot e bine că măcar aşa mai pătrunde câte un nume aproape uitat în lista ( subţire ) cu scriitori cunoscuţi. Cine caută azi poezia „Ploaia”, de Magda Isanos, ajunge inevitabil la zeci de surse referitoare la Evaluare Naţională. Şi invers. Ca şi cum lucrurile s-ar fi aşezat într-o relaţie indestructibilă.

În afară de un poet sau un pasionat obişnuit cu poezia, cine ar înţelege ce-i cu „ploi verzi”, cu „sufletul lumii închis în lemn”, cu „clopoţei în plete” –le apei de ploaie?… Contabilizarea unor elemente de vocabular nu acoperă nevoia de poezie. Toată această proastă inspiraţie a celor care alcătuiesc subiectele reuşeşte ce-i mai rău din toată povestea cu probă scrisă la limba şi literatura română: o tristă îndepărtare de Poezie…

ELENA M. CÎMPAN