24/07/2017

MUZA ADORMITĂ, SIMBOLUL OULUI PRIMORDIAL

Muza adormită sau Muză dormind este o sculptură de bronz creată de Constantin Brâncuși în 1910. Acesta a fost inițial sculptată din marmură, având-o pe baronesa Renée Irana Franchon ca model. Finisând sculptura, Brâncuși a prelucrat mai multe variante în bronz, care sunt acum în muzee din întreaga lume, inclusiv la Muzeul Metropolitan de Artă din New York City și la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris.  La numai doi ani după crearea Somnului, în care fața nu este bine definită din blocul de marmură, Muza adormită realizeaza miracolul: capul alungit, abia atingând suprafata soclului, într-un echilibru fragil; muza este într-o lume aparte, o lume a ei, transmisă de materialul care a creat-o. Brâncuși realizează câteva variante de Muză adormită, un simplu craniu oval bine șlefuit.
Artistul nu este interesat de detaliile feței, ci încearcă să exprime sensibilitatea figurii prin forma ovoidală, el considerand oul, forma mamă a capului uman. Brâncuși va inaugura seria capetelor de copii culcate pe dreapta, începutul acelei etape care îl va duce treptat spre desăvârșitele forme ovoidale. Stilul lui Brâncuși s-a transformat prin folosirea luciului. Brâncuși realizează două variante, una aflându-se în colecția Katia Granoff, iar cea de-a doua la Institutul de Artă din Chicago .

Sculptura este un model al unui cap, fără corp, cu marcaje pentru anumite caracteristici, cum ar fi părul, nasul, buzele și cu ochii închiși. În lucrarea A History of Western Art (O istorie a artei occidentale), Laurie Adams spune că sculptura are „o curbiliniaritate abstractă, de calitate și un contur neted care crează o impresie de eleganță.” Prin turnarea lor în metal, cu un finisaj fin, aceste sculpturi au „forme arhetipale moderne, autosuficiente”.Lucian Dobârtă0313201712372217238789_1485805264784292_212038877_n0313201712372717274826_1485805251450960_1688019550_n0313201712373317275011_1485805281450957_1823709152_n0313201712373817328111_1485805268117625_2009955600_n

SE CONTUREAZĂ PRIMA MONOGRAFIE CULTURALĂ DIN ISTORIA BISTRIȚEI

La 120 de ani de la înfiinţarea Casei de Cultură Bistriţa, se conturează prima monografie culturală din municipiul Bistriţa. Pentru realizarea acesteia s-a constituit un colectiv redacţional a cărui întâlnire a avut loc joi la Biblioteca Centrului Documentar al Palatului Culturii. Istoria activităţilor culturale, sub coordonarea managerului Palarului Culturii, dr. Dorel Cosma, va fi elaborată de un colectiv format din Vasile Jimboreanu, Zorin Diaconescu, Elena M. Cîmpan, Menuţ Maximinian, Alexandru Cristian Miloş şi Doris Cosma. De asemenea, în bunul mers al întocmirii lucrării, vor fi implicaţi şi Mihai Berbunschi, Adi Puşcaş, Maria Herineanu, Vasile Moldovan. Se doreşte ca prima lucrare care vorbeşte despre activitatea culturală de mai bine de un secol a Palatului Culturii să fie una de referinţă şi să fie lansată de Târgul Mare al Bistriţei. „Dorim să aşezăm istoria instituţiei noastre într-o carte care peste timp să fie un reper pentru ceea ce s-a întâmplat de-a lungul timpului în Bistriţa din punct de vedere cultural. Este prima iniţiativă de acest fel şi sper ca lucrurile să decurgă bine astfel încât la sărbătoarea Bistriţei să ne bucurăm împreună de o lucrare de referinţă”, ne-a declarat dr. Dorel Cosma, managerul Palatului Culturii. O ilustrată din 1907, provenită din colecţia personală a regretatului profesor Oscar Scrabel, care prezintă o ipostază a clădirii pe axa nord-sud, are inserat în partea sa superioară un text din care se deduce „aniversarea a 25 de ani de la inaugurarea Uniunii Meseriaşilor din Bistriţa, respectiv 21 aprilie 1907. De la început imobilul a avut destinaţie de esenţă culturală, dar şi de petrecere a timpului liber în mod plăcut şi eficient pentru cei aproximativ 18.000 de orăşeni cât avea Bistriţa spre finele secolului al XIX-lea, între care majoritatea erau saşi, apoi romani, evrei şi maghiari. Într-un timp relativ scurt de la înfiinţarea acestui Gewerbeverein, în 1898 este semnalată deja apariţia unei orchestre filarmonice, într-o formulă relativ consistentă sub raport numeric, iar apoi în 1912 un document al vremii precizează susţinerea de către această orchestra a unui spectacol cu Opera „Liliacul” de J. Strauss, în care alături de cântăreţii autohtoni au fost prezenţi şi solişti ai Operei din Viena. Au existat formaţii de teatru în limbile germană, romana şi maghiară care au activat în cadrul acestei instituţii de cultură. Sunt de reţinut activităţile formaţiilor artistice românesti care conform unei invitaţii din 1907 avea următorul conţinut: „Teatru, Concert, Petrecere cu joc”, invitaţie lansată cu ocazia Adunării Generale a Asociaţiei pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român. După Naţionalizarea din 1948 instituţia poartă până în 1952 denumirea de Căminul Cultural „George Coşbuc”, iar după această dată Casa Raională de Cultură „George Coşbuc” Bistriţa, Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc”, iar azi, Palatul Culturii. De atunci şi până în prezent la această deosebită instituţie s-au perindat generaţii de artişti pe la diferitele formaţii artistice contribuind în mod esenţial la ridicarea prestigiului culturii bistriţene în ţară şi în lume. Palatul Culturii este în momentul de faţă centrul convergent al acţiunilor culturale la nivelul municipiului, aici putând fi urmărite atât spectacole ale formaţiilor proprii cât şi spectacole ale unor instituţii profesioniste din ţară şi străinătate.

Menuţ Maximinian

 

 

0310201708280217193855_10212157171228598_147267793_o

O SCRIITOARE DIN BISTRIȚA-NĂSĂUD, PREMIATĂ LA FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE CREAȚIE ”POESIS” !

Festivalul Internațional a fost inițiat de revista și editura ,,Salonul literar”, Fundația Social-Culturală ,,Miorița” și Liga Scriitorilor din Vrancea-1998 (director Culiță Ioan Ușurelu), de revista online ,,Grai românesc”, editura ,,Liric-Graph” (director Sîmpetru Trandafir) și de Associazione ,,Poiesis”-Taranto, Italia (director Giovanni Monopoli). Juriul Internațional a fost alcătuit din Giovanni Monopoli (Italia), Carlo Sorgia (Italia), Florentina Macsim (România), Elena Spătaru (România), Culiță Ioan Ușurelu (România, președinte) și Diana Oltean (România, secretar literar). La categoria ,,Proză” Nada Linul Urian (Comuna Uriu, Bistrița-Năsăud) a câștigat locul I, locul II a fost ocupat de Ioana Codruța Tudoriu (Galați), iar locul III a fost obținut de Dumitru Dănăilă (Buzău) și Mariana Moga (Sebeș). La categoria ,,Poezie” s-au oferit, de asemenea, locurile I, II și III unor scriitori din Târgoviște, Tulcea și Italia, alături de alte mențiuni speciale, precum Premiul ,,Nicoleta Arturo Sîmpetru”, Premiul Special al revistei ,,Salonul literar” (București), Premiul Special al ,,Associazione Poiesis”(Italia), Premiul Fundației ,,Miorița”, Premiul revistei online ,,Grai românesc”, Premiul Special al Editurii ,,Liric-Graph”. Este pentru al doilea an consecutiv când Nadia Linul Urian cucerește o distincție importantă în Italia. În 2016, profesoara din Cristeștii Ciceului a câștigat Mențiunea de Onoare a concursului ,,Premio Letterario Internazionale Corona” pentru povestirea ,,Oala de lut”.  AMELIA CREȚIU0303201710475817124910_1227513850689584_1325247934_n0303201710475117092346_1227515517356084_68024330_n

 

POARTA SĂRUTULUI, UN PORTAL AL TIMPULUI

Poarta sărutului este o sculptură în piatră, realizată de Constantin Brâncuși, parte a tripticului Ansamblului Monumental din Târgu Jiu. Lucrarea a fost amplasată pe locul ei în luna octombrie 1937 și a fost sculptată în prima parte a anului 1938, fiind finalizată la 20 septembrie și inaugurată la 27 octombrie 1938.

Poarta Sărutului reprezintă simbolic trecerea spre o altă viaţă.

Poarta sărutului, care se află amplasată pe aleea de la intrarea din parcul orașului, este dăltuită din piatră poroasă de Bampotoc, extrasă din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcătuită din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având lățimea de 6,45 m, înălțimea de 5,13 m și grosimea de 1,69 m.

Pe fețele fiecărei coloane se regăsește simbolul sărutului, două jumătăți ale unui cerc, atât de caracteristic operei lui Brâncuși. Arhitrava are de asemenea încrustat acest simbol, ca un fel de  filigran. În plus, tot în filigran se află încrustații ce aduc cu un fel acoperiș al porții, ca și când poarta ar fi acoperită cu șindrilă.  Bolta porții are un ornament liniar delicat: este o continuitate de arcuri mici, iar mai sus, pe trei linii orizontale, întâlnim continuarea unor forme ovale identice, de parcă ar fi conturul feței și al umerilor.

Poarta sărutului arată ca un arc de triumf, simbolizând triumful vieții asupra morții. Numită de sculptor uneori „Templul sărutului”, a fost realizată manual de Brâncuşi, ajutat de câţiva cioplitori. Se ştie din mărturii orale că amplasamentul ei a fost schimbat de două ori înainte de a se stabili locul pe care s-a ridicat. Stâlpii „Coloanei sărutului” prezintă multiplicat simbolul ochilor îngemănaţi, iar arhitrava „Porţii sărutului” reproduce, incizat de patruzeci de ori „Sărutul”din Montparnasse, sugerând o horă.

Brâncuşi îi mărturisea sculptoriţei Malvina Hoffman : „La început am săpat în piatră grupul celor două făpturi înlănţuite…, în urmă, după lung timp m-a purtat gândul spre chipul unei porţi prin care să se poată trece dincolo. Acum am intenţia, să dezvolt siluetele în motivul de deasupra porţii”.

Referindu-se la această sculptură, Mircea Eliade spunea: „Sunt unele teme din literatura noastră populară extraordinar de bogate din punct de vedere dramatic. De pildă Poarta, care împlineşte în viaţa poporului român rolul unei făpturi magice, care veghează la toate actele capitale din viaţa omului. Prima trecere pe sub poartă înseamnă aproape o intrare în viaţă, în viaţa reală de-afară. Poarta veghează la căsătorie, şi pe sub poartă mortul e dus, solemn, spre lăcaşul de veci. Este, atunci, o reîntoarcere în lumea dintâi: ciclul e închis, şi poarta rămâne mai departe, cu un om mai puţin, să vegheze alte naşteri, alte nunţi, alte morţi”. Lucian Dobârtă0302201708404217036224_1471488332882652_806996045_o0302201708404817036235_1471488346215984_1582194385_o0302201708405417078513_1471488326215986_1638166182_n0302201708405917092936_1471488342882651_1643244140_o0302201708410617092979_1471488349549317_1226323278_o0302201708411217093171_1471488352882650_1385021596_o0302201708412017094154_1471488319549320_1450848338_n0302201708412917101814_1471488309549321_1842267764_n0302201708413617094186_1471488316215987_644342629_n

GALA BISTRIȚA ROCK – EDIȚIA A II-A – AUGUST 2015

În Pădurea – Parc – Schullerwald – mii de bistrițeni au participat cu elan tineresc la cea de-a II-a ediție a Galei ”Bistrița Rock” în 8 și 9 august – 2015.

Ca un fapt inedit – evenimentul muzical – a fost deschis de o paradă pe două roți, a motocicliștilor de la diferite cluburi din țară – pe traseul Kaufland – B.dul Independenței – Complexul Schullerwald. Și prof.dr. Dorel Cosma – directorul Centrului Cultural Municipal ”G.Coșbuc” s-a aflat printre admiratorii cursei și a spectacolelor de muzică rock.

Gala a cuprins 2 zile – în prima zi – pe scena în aer liber – din Pădurea Schullerwald evoluând – Diana Pora (Open Stage), Hemera’s, All4one și Whispering Woods din Cluj-Napoca – cu Alexandra Burcă (soprană), Corina Hamat (mezosoprană), Cătălina Popa (flaut), Radu Tofan (clape), Alex Dascăl (tobe), Istvan Vlădăreanu (bass) și Doru Căilean (chitară).

Duminică, 9 august – Gala Rock Bistrița – a avut ca și cap de afiș – trupa bucureșteană ”Cargo” – cu refrene și cântece – hituri celebre: ”Dacă ploaia s-ar opri”, Nu mă lăsa să-mi fie dor”. Lângă ”Cargo” au evoluat și bistrițenii de la formația ”Prefix 990”, cât și trupele EMP și GIS.

Remarcăm prezența în ambele zile – a primarului european al Bistriței – ing. Ovidiu Teodor Crețu.

Evenimentul cultural – Gala Bistrița Rock – ediția a II-a – 8-9 august 2015 – a fost organizat de Primăria municipiului Bistrița și Centrul Cultural Municipal ”George Coșbuc” – și a reprezentat o reușită artistică și muzicală pentru rockerii bistrițeni.

Alexandru Cristian Miloș

11822276_818644888232182_5312171915015393998_n 11825130_818643918232279_5614122964984155837_n 11831720_818644871565517_7406606118187048576_n 11866461_818644064898931_6897586451274060934_n 11873525_818644958232175_692913104291907377_n

 

SPECTACOL EMOȚIONANT

”Teatrul de Vară” a găzduit, la final de săptămână, o întâlnire emoționantă între artiștii Centrului Cultural Municipal și copii de la casa Sfântul Iosif din Odorheiul Secuiesc. Ansamblul de dansuri moderne ”D-Fantasy” și Teatrul ”Alexandru Misiuga” au oferit vizitatorilor un spectacol de muzică, teatru și dans care i-a antrenat pe toți cei prezenți: Cornelia Apostol – amfitrionul întâlnirii a reușit să capteze atenția și imaginația micilor spectatori. Personaje îndrăgite și-au făcut apariția în mijlocul copiilor invitându-i să cânte și să danseze împreună.

Trupa ”D-Fantasy”, coordonată de Doris Gîța a oferit momente deosebite din repertoriul dansului modern împresionând prin execuție, ritm și tinerețe.

În final locurile s-au schimbat, artiștii devenind spectatori iar copiii din Casa Sfântul Iosif au urcat pe scenă susținând câteva momente muzicale.

Trenul veseliei realizat de Cornelia Apostol i-a ”îmbrăcat pe toți cei prezenți într-un tur muzical prin ”Teatrul de Vară”.

Manifestarea s-a încheiat cu aplauze și bucurie pentru toți cei prezenți și cu previziunea că artiștii bistrițeni îi vor vizita în curând și la ei acasă la Odorheiul Secuiesc.0427201511044410628347_789524464472851_330681552599702826_n 0427201511045411061241_789524594472838_2266583783123909176_n 0427201511051321285_826078464133188_4041465553454805294_n

Teatru, proiecţii de film, audiţii radio,expoziţii, târg şi lansări de carte, toate la FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE TEATRU ŞI LITERATURĂ “LIVIU REBREANU” EDIŢIA A X – A BISTRIŢA 26 NOIEMBRIE – 1 DECEMBRIE 2014

“Chiar dacă Bistrița încă nu are un teatru propriu, dorința iubitorilor de gen este realizată în ultimii zece ani prin colaborările deosebite cu actorii, regizorii și trupele de prestigiu la nivel național și internațional. Microstagiunea teatrală din Bistrița aduce în fața publicului, an de an, piese din repertoriul clasic și contemporan oferind un contact permanent cu pulsul teatral românesc. Evident că nu în fiecare spectacol evoluează nume celebre ale teatrului dar am avut ocazia să admirăm de fiecare dată actori profesioniști care au oferit publicului bistrițean momente de mare valoare artistică. N-au lipsit în acești ani nici numele mari din teatrul românesc precum Florin Piersic, Maia Morgenstern, Marcel Iureș, Rodica Popescu Bitănescu, Dorel Vișan și mulți alții. De zece ani microstagiunea din Bistrița încheie anul calendaristic cu Festivalul Internațional de Teatru și Literatură ”Liviu Rebreanu”. Început timid, cu sprijinul unui mare prieten al Bistriței, scriitorul Cornel Udrea. Festivalul și-a câștigat un renume prin muncă, efort și pasiune. Acum, la zece ani privim cu bucurie în urmă și credem că am reușit. Am reușit să aducem lumea mai aproape de rampă și de carte. Sigur mai este mult de făcut dar faptul că se vorbește despre Bistrița la concurență cu marile orașe cu tradiție în acest gen este un mare câștig. Expozițiile de afișe de teatru, lansările de carte, discuțiile cu actorii, regizorii, scriitorii – toate fac ca în aceste zile de Festival – Bistrița să fie o adevărată capitală a culturii.” a declarat pentru bistritaculturala.ro Prof. Dr. Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural Municipal “George Coşbuc”.

 

 

Programul complet al Festivalului:

MIERCURI – 26 NOIEMBRIE 2014

 

Ora 9.00  – RADIO – BC – TEATRU RADIOFONIC –

  • „PLICUL” de Liviu Rebreanu.

Ora 12.00 – TEATRUL DE VARĂ

  • TEATRUL DE PĂPUŞI „ALEXANDRU MISIUGA” din Bistriţa

 „MOTANUL ÎNCĂLŢAT” de Charles Perault, adaptare şi regie de Cornelia Apostol

Ora 17.00 – TEATRUL DE VARĂ – FILM –

  • „ION – BLESTEMUL PĂMÂNTULUI, BLESTEMUL IUBIRII” de Liviu Rebreanu, regia Mircea Mureşan,  prezintă Virgil Şerbu Cisteianu – Alba Iulia

 

JOI – 27 NOIEMBRIE 2014

 

Ora 9.00  – RADIO – BC  – TEATRU RADIOFONIC -

  • „APOSTOLII” de Liviu Rebreanu

Ora 11.00 – TV – BC  - FILM –

  • „PĂDUREA SPÂNZURAŢILOR” de Liviu Rebreanu, regia Liviu Ciulei

Ora 11.00 – GALERIA DE ARTĂ „CASA CU LEI” – strada N. Titulescu nr. 8

  • VERNISAJ – EXPOZIŢIE – „LIVIU REBREANU”

Ora 16.30 – TEATRUL DE VARĂ – TÂRG DE CARTE

  • Editurile: „TREI”, „PANDORA M” şi „LIVESTYLE PUBLISHING” din Bucureşti, „NICO”, „ARDEALUL” din Tg. Mureş, „CHARMIDES” din Bistriţa

Ora 17.00 –  TEATRUL DE VARĂ – TEATRU –

  • TEATRUL MUNICIPAL din Baia Mare  „EMANCIPAREA PRINŢULUI HAMLET” de Ioan Botiş, după un text de Alina Mungiu Pippidi, regia Marius Oltean

 

VINERI – 28 NOIEMBRIE 2014

 

Ora 9.00  – RADIO – BC - TEATRU RADIOFONIC –

  • „CIULEANDRA” de Liviu Rebreanu.

Ora 11.00 – GALERIA DE ARTĂ „CASA CU LEI”-

  • PREZENTARE REVISTE LITERARE
  • Bucureştiul Literar, Lumina Lină, Vatra Veche, Gând Românesc, Ardealul Literar, Destine Literare, Conexiuni, Convorbiri Literare, Steaua, Tribuna de Cluj
  • PREZINTĂ: Cornel Udrea, Florentin Popescu, Virgil Şerbu Cisteianu, Aurel Pop, Mihai Lungeanu, Marica Valentin, Sorin Lucaci, Nicolae Băciuţ, Cassian Spiridon, Adrian Popescu, Ioan Pavel Azap, Mariana Pândaru Bârgău.

Ora 14.00 – TV – BC  - FILM  –

  • „CIULEANDRA” de Liviu Rebreanu, regia Sergiu Nicolaescu

Ora 17.00 – TEATRUL DE VARĂ – TEATRU –

  • TEATRUL MUNICIPAL „BACOVIA” din BACĂU –

VÂRCIOROVA, CARANTINĂ”  regia Alexandru Dabija, muzica Ada Milea

 

SÂMBĂTĂ – 29 NOIEMBRIE 2014

 

 Ora 9.00  – RADIO – BC – TEATRU RADIOFONIC –

  • „PĂDUREA SPÂNZURAŢILOR” de Liviu Rebreanu

 Ora 11.00 – GALERIA DE ARTĂ „CASA CU LEI” –

  • COMUNICĂRI ŞI LANSĂRI DE CARTE
  • Prezintă: Cornel Udrea, Florentin Popescu, Virgil Şerbu Cisteianu, Aurel Pop, Mihai Lungeanu, Marica Valentin, Sorin Lucaci, Victoria Covalciuc, Anca Sîrghie, Mariana Pândaru Bârgău, Passionaria Stoicescu, Vasile Muste, Silviu Guga, Nicolae Băciuţ, Menuţ Maximinian, Dorel Cosma, Victor Ştir, Ioan Cioaba, Elena M. Cîmpan, Nicolae Vrăsmaş, Alexandru C. Miloş, Gheorghe Mizgan

Ora 14.00 – TV – BC  - FILM  –

  • „ION – BLESTEMUL PĂMÂNTULUI, BLESTEMUL IUBIRII”

Ora 18.00 – TEATRUL DE VARĂ – TEATRU - 

  • TEATRUL EVREIESC DE STAT din BUCUREŞTI  –

„MIC ŞI AL DRACU” de Ion Pribeagu,  regia Maia Morgenstern

 

DUMINICĂ – 30 NOIEMBRIE 2014

 

 Ora 9.00  – RADIO – BC – TEATRU RADIOFONIC –

  • „ADAM ŞI EVA” de Liviu Rebreanu

 

 

 Ora 11.00 – GALERIA DE ARTĂ „CASA CU LEI” –

  • PREZENTĂRI ŞI LANSĂRI DE CARTE –
  •  scriitori străini din Bulgaria – Iskra Eneva Georgieva şi Manuela Simeonova, Belarus – Yury Charnyakievich, Franţa – Joel Conte, Israel – Afif Shlewet, Republica Moldova – Veronica Vladei şi Serghei Terentii.

Ora 14.00 – TV – BC  - FILM  –

  • „CIULEANDRA” de Liviu Rebreanu, regia Sergiu Nicolaescu

Ora 17.00 – TEATRUL DE VARĂ – TEATRU –

  • LANSARE DE CARTE – Mihai Mănescu
  • TEATRUL NAŢIONAL DIN TG. MUREŞ – „ÎN CARNE VIE” –  de Rajiv Joseph, regia Alina Nelega

 

LUNI – 1 DECEMBRIE 2014

 

Ora 11.00

           PARTICIPARE LA SĂRBĂTORIREA ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

Ora 17.00 – TEATRUL DE VARĂ – TEATRU –

  • TEATRUL  DE MAGIE – BUCUREŞTI  –

„MAGIC SHOW” de Andrei Teaşcă

 

 

Mulțumim tuturor celor care au sprijinit și sprijină acest proiect pentru Bistrița.

Sursa bistritaculturala.ro

Afis Festivalul de teatru2014 Pliant - coperta fata-spate Pliant - pag 1-2 Pliant - pag 3-4 Pliant - pag 5-6 Pliant - pag 7-8 Pliant - pag 9-10 Pliant - pag 11-12 Pliant - pag 13-14

“Pui-ul de somn” a fost premiat! Pare uşor de realizat, dar nu e chiar aşa! Citiţi pentru a afla câtă muncă e în spatele lui!

Paul Mureşan este un bistriţean pasionat de animaţie, aflat totuşi la început de drum, dar premiat deja la festivaluri.
“Animatii vreau sa fac de cand ma stiu dar parea un proces atat de complicat incat am decis sa astept pana cand plec cu Erasmus la o scoala unde se studiaza asa ceva si intre timp sa-mi antrenez intr-una desenul.
La liceu nu eram cea mai stralucita piesa de pe raft cand era vorba despre desen corect, iar colegii imi mai scriau pe portrete “Spectru 1, 2, 3…“ si oricat am incercat sa desenez “corect” ceva neplacut se simtea in linie, ceva chinuit.
Cand activitatea in sine a devenit obositoare, cand nimic nu ma chema la masa de desen, mi-am dat seama ca nu e bine ceva. Atunci am inceput sa mazgalesc! Faceam mazgalituri indiferent de ce pareri atrageam si spre marea mea surpriza, erau foarte placute la vedere. Se simtea hotararea din linie, disparuse constiparea de exprimare”, ne-a povestit bistriţeanul legat de cum s-a născut pasiunea pentru animaţi, cum a început acest drum, care se întrezăreşte a fi unul presărat cu lauri.

Prima animaţie pe care a realizat-o, in 2009, se numeste, “Desen animat”! (putând fi vizualizată aici:

Ştiţi cum se zice la noi la români, până începem e mai greu, că pe urmă totul merge strună. Aşa a fost şi în cazul lui Paul. A încercat sa facă în fiecare an cate o animatie.

“Poate ca par putine dar fiindca le desenez de mana, pe mii de hartii, dureaza extaordinar de mult desi in ultima vreme am reusit sa fac şapte animatii intr-un an, impreuna cu Liviu Pop, un prieten si pictor foarte tare”, ne-a mai spus paul Mureşan.

Cu una dintre aceste animatii, Paul Mureşan a participat deja la trei festivaluri de film si animatie si s-a ales cu două premii: cea mai buna animatie romaneasca la Filmul De Piatra si cel mai bun film romanesc la Anim’est.
Animatia câştigătoare se numeste Pui de Somn si se referă la o noapte foarte agitata in capul unui visator ( cateva secvente se pot urmări aici:

http://youtu.be/xXj7vZLaZMA

Bistriţeanul nu vrea să se culce pe-o ureche cu premiul câştigat, ci planurile sale implică la tot mai multă muncă: “Pe viitor vreau sa maresc echipa de desenatori pentru niste proiecte mai ambitioase.
Urmatoarea animatie libera se numeste:Mama, tata, vreau sa va spun ceva…”.

Colectivul bistritaonline.ro îl felicită pentru reuşite şi-i dorim mult success pe mai departe şi abia aşteptăm să vorbim despre o nouă performanţă a sa!

Claudia Dunca$R9NXQ81 $RNLD9BE $RQ1XC0B $RV6WXS4

Ansamblurile folclorice din Şieuţ şi Ruştior, spectacole în Bucovina

Zilele de 15 și 16 august 2014 au constituit prilej de sărbătoare nu doar pentru unele comune din județul nostru, ci și pentru localitățile Moldovița și Adâncata din județul Suceava, care au fost gazdele ansamblurilor folclorice „Ciobănaşul” din Şieuţ şi „Izvoraşul” din Ruştior. Artiștii bistrițeni au susţinut spectacole în cadrul unor manifestări cultural tradiţionale organizate în frumoasele comune bucovinene şi s-au prezentat excepţional în cadrul acestora, dând cu mare drag curs invitaţiei venite prin intermediul d-lui Nicolae Gălăţean, fost director al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud.

Prima reprezentaţie artistică a avut loc în sfânta zi de sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului, la Moldoviţa. După ce au vizitat mănăstirea, membrii celor două ansambluri din comuna Şieuţ s-au îndreptat spre locul de desfăşurare al Festivalului Huţulilor, „Din obcini cântec răsună”, aflat deja la ediţia a V-a, organizat de Primăria Comunei Moldoviţa. Evoluţia artiștilor noștri a fost urmărită cu deosebit interes de publicul prezent în număr foarte mare la eveniment, atât localnici, dar şi turişti români şi străini, care au fost foarte încântaţi de frumuseţea costumelor, a dansurilor şi a cântecelor noastre.

Pe parcursul unei ore de spectacol, artiştii ansamblurilor „Ciobănaşul” din Şieuţ şi „Izvoraşul” din Ruştior au oferit celor prezenți momente unice, fiind îndelung aplaudaţi. Au fost prezentate suite de dansuri specifice comunei Şieuţ şi au evoluat soliştii Petre Dumbrăvan, Angelica Pantea, Teodora Simionca şi Bianca Maria Cojoc. La festival, devenit deja o tradiţie în zonă, au mai participat şi Călin Brăteanu, Pamfil Roată, Ansamblul Folcloric „Arcanul” din Suceava, Ansamblul Folcloric „Dorna Dorului” din Vatra Dornei, ș.a.

Sâmbătă, artiştii judeţului nostru au participat la Festivalul Folcloric „Satule de sub pădure”, ediţia I, care a avut loc în comuna suceveană Adâncata. În organizarea primăriei comunei, această manifestare de promovare a valorilor culturale româneşti prilejuită de împlinirea a 500 de ani de la atestarea documentară a localităţii a reunit nume ale folclorului bucovinean precum Călin Brăteanu, Sorin Filip, Marius Zgâianu, Adriana Bucevschi, Andreea Chisăliţă, dar şi multe ansambluri şi grupuri folclorice sucevene. Şi aici, evoluţia membrilor ansamblurilor din comuna Şieuţ a fost una de excepţie, publicul fiind plăcut surprins de prestaţia acestora.

De asemenea, pe parcursul vizitei în Bucovina, artiştii celor două ansambluri au vizitat mai multe obiective cultural-turistice, dintre care amintim Mănăstirile Moldoviţa şi Voroneţ, Muzeul Satului Bucovinean, Cetatea de Scaun a Sucevei (unde a avut loc și Festivalul Medieval) şi Salina Cacica, toate constituind prilej de încântare pentru colectivul care a făcut deplasarea în frumoasa Bucovină.

Se cuvine să aducem mulţumiri domnului primar al comunei Şieuţ, Ioan Dedean-Bortăş, cel care a făcut posibilă această deplasare şi a fost mereu aproape de actul cultural, fiind prezent atât în calitate oficială, cât şi în cea de coordonator al întregului grup şi dansator activ al Ansamblului Folcloric „Ciobănaşul”.

Totodată, mulţumim domnului Călin Brăteanu pentru grija pe care ne-a purtat-o şi pentru susținerea și promovarea unei colaborări culturale deosebite între judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava.

Pe întreg parcursul deplasării în Bucovina, ansamblurile folclorice din Şieuţ şi Ruştior au fost însoţite din partea Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud de etnolog Smaranda Mureşan, referent de specialitate în cadrul Serviciului Cultură Tradiţională, care s-a ocupat îndeaproape de realizarea materialelor document, foto şi video, dar şi de buna organizare şi desfăşurare a tuturor momentelor artistice, acestea din urmă confirmând pe deplin faptul că oamenii frumoşi şi talentaţi din comuna Şieuţ deţin şi poartă cu ei valori inestimabile, ce merită păstrate şi valorificate, indiferent că este vorba despre cântec, joc popular, costum tradiţional sau obiceiuri.

DSC01074 DSC01075 DSC01083 DSC01085 DSC01092 DSC01123 DSC01124

Etnolog Smaranda Mureşan

Referent de specialitate CJC BN

Cristian Ardelean, fiul regretatului Adrian Ardelean, şi-a lansat romanul de debut, „Agenţia”!

ardelean1Are 24 de ani, este avocat stagiar în baroul Cluj şi pasionat de literatură şi de scris. Aşa se descrie Cristian Ardelean, bistriţeanul care a câţtigat anul acesta concursul de debut literar organizat de editura „Cartea Românească”.

Cristian Ardelean este fiul regretatului Adrian Ardelean, comisar de poliţie, care a fost ani la rând purtătorul de cuvânt al I.J.P Bistriţa Năsăud.

„Agenţia”, primul său manuscris, aduce la cunoştinţa cititorului povestea unui profesor de franceză, dintr-un oraş mic, care pentru ca să-şi mărească veniturile, dar şi pentru a scăpa de momentele de plictiseală, apelează la pariurile sportive. Probabil că tuturor ne sună cunoscut acest tip de comportament, când cei care vizitează astfel de agenţii, ajung să se regăsească acolo, acel loc să le devină o a doua casă.ardelean2

Romanul prezintă lupta omului cu haosul, încercarea sa de a da sens oricărui lucru, chiar dacă aşa ceva nu există”, aşa a rezumat Cristian tema lucrării sale.

Sursa de inspiraţie pentru roman s-a constituit din experienţa de viaţă a autorului, având diverse cunoştinţe care au ajuns captivii acestor jocuri de noroc.

Lectura romanului „Agenţia” este una uşoară, adresându-se publicului larg,  astfel autorul le recomandă tuturor să o citească, bazându-se pe feed-back-ul primit de la cei care au citit-o deja şi au rămas plăcut impresionaţi.

Pe lângă literatură şi profesia de avocat, Cristian Ardelean se ocupă şi de o revistă online, unde are publicate articole, „Artactmagazine.ro”.

Fotbalul şi şahul sunt alte pasiuni ale sale, pentru care are destul de puţin timp, dar pe care le practică cu plăcere, la nivel de joc sportiv şi nu asemeni personajelor sale, pentru a paria diverse rezultate.

În acest moment lucrează la un alt roman, care are o temă total diferită, pe care însă a refuzat să ne-o divulge, dar ştim că în mare măsură, romanul este gata.

Colectivul bistritaonline.ro îi doreşte mult succes şi spor la scris!

 

Claudia Dunca