26/09/2017

“APPASSIONATA”ÎMPREUNĂ CU „VIVA LA MUSICA” LA BUDVA ÎN MUNTENEGRU

Aproape de fiecare dată la întoarcerea dintr-un turneu artistic, cei mai mulţi dintre noi ne punem, retoric, întrebarea: oare vom mai putea reveni prin aceste locuri? Şi de această dată, după turneul susţinut în orăşelul Budva din Muntenegru, din sufletul multora dintre noi a pornit aceeaşi întrebare, căreia nu-i putem răspunde, necunoscând în ce măsură viitorul va ţine seama de dorinţele noastre.

Înainte de a spune câte ceva despre festival, trebuie remarcat locul în care ne-am cazat la noi în ţară, atât la plecare cât şi la întoarcere. Este vorba de vestitul „Port Cetate” de lângă Calafat, gestionat de poetul Mircea Dinescu. Aici am fost trataţi cu ospitalitate într-un cadru mirific pe malul Dunării, iar pentru acest tratament, întregului personal al pensiunii corul nostru i-a dedicat un răsunător, până în Bulgaria, „Mulţi ani trăiască” la miez de noapte.

La Budva – Bar, două localităţi învecinate din mica ţară Muntenegru, s-a desfăşurat între 6 şi 11 iulie a.c. Festivalul Internaţional „FOLK-DANCE & MUSIC – BISERNO MORE” ediţia a XI-a, la care am fost şi noi invitaţi să luăm parte. În festival au evoluat de-a lungul timpului ansambluri şi formaţii artistice din: Lituania, Letonia, Estonia, Rusia, Republica Moldova, Polonia, Cehia, Slovacia, Germania, Ucraina, Turcia, Serbia, Bosnia, România, Slovenia, Italia, Suedia, Armenia, Croaţia, Bulgaria, Ungaria. Am avut prilejul, în ediţia 2017 a festivalului, de a reprezenta România, alături de ansamblul artistic „Dorul” din Piteşti, o redutabilă şi masivă formaţie de dansuri populare.

Spectrul festivalului este destul de larg ca abordare şi participare, dar de această dată preponderente au fost formaţiile cu specific folcloric. Din acest motiv şi repertoriul pregătit şi prezentat de noi a constat în piese reprezentative de prelucrări folclorice din creaţia corală românească. Repertoriul nostru a cuprins următoarele piese corale: S. Nicolescu – Iac’aşa, Gh. Soima – Jieneasca, T. Jarda – Mă luai, luai, Al. Paşcanu – Chindia, D. Pop – Suită din Ţara Oaşului, A. Pop – Colindă de pricină, Gh. Danga – Sârba pe loc.

Date fiind nota de veselie, ritmicitatea, armonia şi complexitatea repertoriului, prestaţia noastră în festival a fost mult apreciată de public. Aprecieri pertinente şi directe au venit din partea confraţilor din festival aparţinând formaţiilor din alte ţări. Remarci de-a dreptul măgulitoare (din partea unui cor din Moscova) a primit dirijorul formaţiei noastre, Francisc Mureşan, care a condus concertul nostru în festival, într-o formă de zile mari. Această formă a dirijorului s-a indus automat şi în cor, astfel că putem spune că evoluţia noastră a fost aproape perfectă. De această dată, aprecierea ironică consacrată a dirijorului pentru noi „Foarte bine – nota 7”, s-a oprit doar la prima parte: „Foarte bine”. Este plăcut, chiar şi pentru noi artiştii amatori, să poţi trăi satisfacţia unui „foarte bine” la scenă, secondat de aplauze. Este totodată onorant să simţi că acestui „foarte bine” ţi-ai putut aduce contribuţia personală într-o colectivitate artistică reprezentând acolo în străinătate, instituţia noastră tutelară Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc”, oraşul nostru Bistriţa şi nu în ultimul rând ţara noastră România. Este o trăire unică de mulţumire, satisfacţie artistică şi totodată patriotică să poţi reprezenta cu cinste România între atâtea alte ţări. Acest lucru impune şi solicită renunţare, dedicaţie, efort, seriozitate, voluntariat, pasiune. Pe de altă parte, toate acestea venind din fiecare din noi coriştii ar fi degeaba fără înţelegere, sprijin şi susţinere. Iar acestea vin din partea Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”, condus cu competenţe şi energii inepuizabile de Prof. Dr. Dorel Cosma. Mulţumim, Palatul Culturii şi Dorel Cosma, manager sufletist şi prieten drag, pentru că asiguraţi un cadru şi un mediu adecvat de dezvoltare artistică astfel încât de aici, de la noi, din Bistriţa, oriunde în lume alături de alte ţări, să putem plasa România pe coordonate de prestaţie artistică veritabilă, corespunzătoare şi competitivă, aducând astfel un aport la promovarea culturii româneşti pe plan extern.

O mulţumire aparte am adus-o cu toţii în drum spre casă la Mănăstirea Cozia unde, lângă mormântul lui Mircea cel Bătrân, ne-am rugat, cântând, cu Eminescu şi Marius Cuteanu:

„ … Înalţă-ne, ne mântuie

Din valul ce ne bântuie…

… O, maică preacurată

Şi pururea fecioară

Marie … „

 

Mircea Chira

                                                                                                   preşedinte

                                                                                           Corul Appassionata

07192017141518img_0032 07192017141538img_0038 07192017141709poza3 07192017141744poza7 07192017141802poza9 07192017141823poza10 07192017141854poza11 07192017141935poza1 07192017142011poza2 07192017142107poza4 07192017142122poza5

LA MULȚI AN, MARIA HERINEANU!

Întreg colectivul Palatului Culturii Bistrița urează doamnei  Maria Herineanu  un sincer ”La mulți ani!”, sănătate multă și numai împliniri!

La mulți ani, Maria!

LA MULȚI AN, MARIA HERINEANU!

Întreg colectivul Palatului Culturii Bistrița urează doamnei Maria Herineanu un sincer ”La mulți ani!”, sănătate multă și numai împliniri!

La mulți ani, Maria !

 

ÎN CEAS ANIVERSAR, URĂM COLEGULUI ȘI PRIETENULUI MENUȚ MAXIMINIAN UN GÂND SINCER DE ”LA MULȚI ANI”

Săptămâna ce tocmai a început, luni 10 Iulie, colegul și prietenul nostru Menuț Maximinian, jurnalist, etnolog dar și director al cotidianului ”Răsunetul” a adăugat un nou trandafir la buchetul vieții. În numele cititorilor și a tuturor celor care îl cunosc îi dorim mulţi ani cu sănătate, gânduri sincere de fericire şi împlinirea tuturor dorinţelor.

Menuţ Maximinian a absolvit Universitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Litere și are masterat în Etnologie-Antropologie la Universitatea de Nord Baia Mare. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, director al cotidianul „Răsunetul”, membru în Societatea Scriitorilor ”Conexiuni”, colaborator al Palatului Culturii din Bistrița, și realizator de emisiuni folclorice la ”AS-TV”. A editat volumele: „Confesiuni”, „Cartea Diuganilor”, „Generaţia în blugi”, „Chip de înger”, „Pe aripa cerului”, „Povestea Anei”, „Rădăcini împrumutate”, „Solidaritate și toleranţă”, “Rugăciunea cântată”, ”Muchia Malului”, ”Povești românești din New-York” și multe altele. A prefaţat mai multe volume și este prezent într-o serie de antologii din ţară și străinătate. Premii: Premiul municipiului Bistriţa, Premiul pentru promovarea culturii românești – Fundaţia Progress, Premiul pentru promovarea valorilor neamului –OADOR, Premiul I în cadrul proiectelor culturale iniţiate de Fundaţia Ana, Suceava, Premiul Centrului Cultural Municipal Bistriţa, Premiul de excelenţă pentru creaţia literară – PROADO, Premiul IGF, Premiul Centrului Judeţean pentru Cultură, Premiul Casei Românești din Catalunia – Centrul Cultural Român Barcelona pentru creaţie literară etc.

Primiți din partea colectivului ”Palatului Culturii” o urare de sănătate, putere de muncă și spirit înalt de competiție și nu în ultimul rând bucuria tinereții – esență a vieții, care împlinește destinul omului.

 525_menutzu

NUMEROLOGIA, DATA NAȘTERII ȘI PERSONALITATEA

Pentru a realiza numerograma zilei de nastere este important sa desenezi un tabel cu 3 randuri si 3 coloane, care sa cuprinda toate cifrele de la 1 la 9.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Urmatorul pas este sa scrii desfasurat pe hartie data la care te-ai nascut si sa desenezi un nou tabel ale carui casute sa le lasi insa goale.. Treci apoi in fiecare casuta corespunzatoare cate cifre de 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, sau 9 sunt in data nasterii tale.
Astfel, daca te-ai nascut pe data de 16..09.1977, numerograma va arata in felul urmator:
11
6
77
99
Adica, vor fi 2 de 1, 2 de 9, 2 de 7 si un 6.
Cifra 1 – Cifra socializarii
Daca cifra 1 lipseste: Nu ai foarte mare incredere in tine, ceea ce va dauna cu siguranta. Daca inveti sa iti descoperi talentele si personalitatea, vei avea parte de multe succese.
Daca ai un singur 1: Cu siguranta esti o persoana careia nu-i este teama de multimi. Ai talent oratoric si iti gasesti cuvintele cu usurinta. Desi esti o extravertita in viata sociala, in cea privata faci greseala de a nu da frau sentimentelor. Esti o persoana perfect constienta de propria valoare, ai un caracter puternic si nu te temi de provocari.
Daca ai doi de 1: Si tu esti o buna oratoare. In plus, te exprimi cu mare usurinta si in scris, ceea ce ar putea face din tine o buna jurnalista. Coordonezi foarte bine orice situatie, ai darul de a tine lucrurile sub control. Nu te pierzi usor cu firea si ai multa incredere in tine.
Daca ai trei de 1: Iti place la nebunie sa vorbesti. Cifra 1, cea a persoanelor comunicative te caracterizeaza foarte bine. Relationezi minunat cu oamenii. Uneori poti parea prea expansiva sau vesela. Fii insa atenta: poti cadea usor in plasa barfei!
Daca ai patru sau mai multi de 1: Iti doresti sa realizezi multe in viata si din fericire destinul te-a inzestrat cu multa ambitie. Daca insa nu realizezi cu succes ceea ce ti-ai propus, cazi in depresie si te simti frustrata. Ai aptitudini de lider si nu te dai in laturi de a pune osul la treaba.
Cifra 2 – cifra intuitiei
Daca cifra 2 lipseste: Nu esti o persoana foarte cooperanta. Uneori nu-i tratezi cu respectul cuvenit pe cei din jur, ceea ce naste multe animozitati.
Daca ai un singur 2: Ai o intuitie excelenta. Simtul acesta te ajuta sa iti dai seama cu cine ai de-a face chiar inainte de a cunoaste foarte bine persoana. De obicei nu dai gres atunci cand pui cuiva o stampila. Nu te omori dupa lucrul in echipa, iar competitia nu este pe placul tau.
Daca ai doi de 2: Atentie mai ales la anturajul in care intri! Nu se poate spune despre tine ca ai fi o fire usor influentabila, dar e bine sa te feresti de indivizi al caror comportament iti poate afecta propria imagine. Din nefericire, tu nu prea ai incredere in intuitia ta, care te-ar putea scoate de multe ori dintr-o situatie nefericita.
Daca ai trei sau mai multi de 2: Cel mai teama iti este de faptul ca ai putea fi perceputa ca un om slab. Din aceasta cauza de camuflezi in spatele unei masti de femeie rece, insensibila. Gresit! Emotivitatea si sentimentalismul nu sunt defecte. Nu-ti place sa fii impinsa de la spate si nici mai ales sa ti se spuna ca trebuie sa iei atitudine.
Cifra 3 – cifra cunostintelor
Daca cifra 3 lipseste: Nu ai inclinatie catre stiintele exacte, dar nici creativitatea nu este domeniul tau forte. Cu multa incredere si munca, esti capabila de mari succese..
Daca ai un singur 3: Iti place la nebunie sa acumulezi cat mai multe cunostinte. Esti o femeie spirituala, inteligenta, cu simtul umorului. Esti optimista si ii molipsesti si pe altii cu entuziasmul tau. Ai multa imaginatie si daca iti alegi in profesie un domeniu in care sa o exploatezi cum trebuie, te poti bucura de un imens succes. Esti un bun prieten care la nevoie isi da si camasa de pe el.
Daca ai doi de 3: Imaginatia este punctul tau forte. Nu o ignora! Ai grija sa nu o iei insa pe carari gresite si sa incepi sa-ti faci in minte tot felul de scenarii apocaliptice. Uneori esti cam visatoare, ceea ce dauneaza laturii practice a temperamentului tau.
Daca ai trei sau mai multi de 3: Esti preocupata de activitatile spirituale si intelectuale. Cu toate astea, nu trebuie sa ignori activitatile care sa te solicite din punct de vedere fizic. Poti cadea de multe ori prada visarii si sa pierzi contactul cu realitatea, ceea ce va atrage oprobiul colaboratorilor sau al celor din familie.
Cifra 4 – cifra organizarii
Daca cifra 4 lipseste: Te plictisesc toate activitatile de rutina, ceea ce te face sa amani rezolvarea unor probleme.. E posibil sa ai probleme la serviciu din această cauza.
Daca ai un singur 4: Esti o persoana cu picioarele bine infipte in pamant. Ai spirit practic, esti bun organizator, genul de persoana pe care te poti baza. Tu organizezi concedii, petreceri si evenimente. Esti maestru de ceremonii.
Daca ai doi de 4: Nu ti-e teama de munca, ba din contra, te simti in elementul tau abia atunci cand ai ceva de realizat. Ai nevoie de ordine si curatenie in jurul tau pentru a te simti in regula.
Daca ai trei sau mai multi de 4: Ai talent pentru lucrurile migaloase. Iti place sa faci si sa desfaci cu propriile manute, sa mesteresti prin casa. Muncesti pana la epuizare, fiind adepta dictonului “Munca l-a innobilat pe om”. Nu uita sa mai iei si pauze din cand in cand pentru a nu te epuiza foarte tare.
Cifra 5 – cifra curajului
Daca cifra 5 lipseste: De cele mai multe ori, ai nevoie sa fii impinsa de la spate pentru a intreprinde ceva.. Esti precum un taur greoi care se urneste greu. Nu este vorba de lene, doar de o nehotarare fara margini. Nu stii incotro sa o iei si este mult mai comod sa nu iei decizii. In cazul in care esti nevoita sa treci la fapte, te pierzi cu firea si iti trebuie putin timp pentru a-ti intra in forma.
Daca ai un singur 5: Esti extrem de hotarata. Daca ti-ai pus in cap sa faci ceva, nu vei precupeti nici un efort pentru a-ti indeplini misiunea. Esti in permanenta motivata de ceva, fie ca e vorba de beneficii materiale sau sentimentale. Optimismul si abnegatia ta se transmit cu usurinta si altora, pe care reusesti sa-i mobilizezi fara prea mari eforturi. Restrictiile de orice fel te scot insa din sarite. Putin autocontrol in astfel de situatii nu strica, altfel vei avea de suferit in viata sentimentala.
Daca ai doi de 5: Este foarte bine ca esti o persoana ambitioasa si hotarata. Asta te poate face sa-ti pierzi controlul si sa ai senzatia ca toata lumea trebuie sa fie ca tine. Nu uita insa ca nu toti oamenii pot fi pe aceeasi frecventa! Atentie la marea nevoie de libertate care poate dauna!
Daca ai trei sau mai multi de 5: Esti campioana curajului! Nu-ti este teama sa iti asumi multe riscuri in viata daca simti ca asta va aduce un pic de prosperitate in familie sau succes in viata profesionala. Esti in permanenta pe fuga.
Cifrei 6 – cifra familiei
Daca cifra 6 lipseste: Nu se poate spune despre tine ca intrega ta existenta se invarte in jurul familiei. Te axezi pe viata profesionala.
Daca ai un singur 6: Pentru tine, din contra, viata de familie este foarte importanta. Cauti mereu echilibrul in viata personala si te transformi intr-o adevarata leoiaca daca cineva atenteaza la linistea caminului tau.
Daca ai doi de 6: Esti destul de panicata de felul tau si iti faci griji din orice. Si pentru tine este foarte importanta viata de familie. Esti o sotie minunata si o mama devotata. Tii minte orice detaliu, lucru care nu este intotdeauna un mare avantaj.
Daca ai trei sau mai multi de 6: Esti atat de implicata in viata de familie, incat uiti de tine aproape mereu. Desi ai fost inzestrata cu talente artistice si creativitate, stilul casnic pe care l-ai adoptat te impiedica sa te dezvolti pe plan artistic. Esti foarte grijulie cu copiii tai si intri in panica usor daca li se intampla ceva..
 Cifra 7 – cifra increderii
Cifra 7 lipseste: Esti Toma Necredinciosul. Din punctul tau de vedere, teoria lui Darwin este perfect adevarata iar divinitatea lipseste cu desavarsire din actul creatiei umane. Nu prea ai incredere in fortele tale.
Daca ai un singur 7: Nu iti place sa ti se dea indicatii. Detesti intruziunea celorlalti in viata ta. Ai chemare catre spiritualitate si esti condusa de un puternic spirit justitiar. Daca vrei sa reusesti in viata si sa te bucuri de respectul celorlalti, invata sa-i asculti chiar daca nu esti dispusa sa le pui in aplicare sfaturile.
Daca ai doi de 7: Ai inclinatie catre ezoterism. Te pasioneaza stiintele oculte, dar ai in acelasi timp o profunda inclinatie catre credinta. Cauti raspunsuri la tot pasul si incerci sa patrunzi cu mintea marile taine ale Universului.
Daca ai trei sau mai multi de 7: Faci compromisuri si te lasi de cele mai multe ori pe un plan secundar in favoarea altora. Ca e vorba de copii, parinti sau partener de viata, tu esti intotdeauna mai putin importanta decat ei. Ai o mare intelepciune si esti manata de fapte bune. Cu toate astea, e posibil sa se profite de pe urma ta. Esti o prietena loiala care are intotdeauna usa deschisa pentru oricine se afla la ananghie.
Cifrei 8 – cifra banilor
Daca cifra 8 lipseste: Esti un pic haotica si iti place sa arunci cu banii in stanga si-n dreapta. Nu ar lipsi putin mai multa organizare pentru a o scoate la capat cu succes.
Daca ai un singur 8: Esti o persoana respectuoasa si responsabila. Nu uiti ziua de nastere a celor dragi si nu uiti niciodata sa recunosti meritele celor apropiati atunci cand trebuie. Esti foarte meticuloasa si organizezi orice activitate pana la cel mai mic detaliu.
Daca ai doi de 8: Ai o fire maiestuoasa. Personalitatea ta puternică ii sufoca uneori pe cei din jur. Cu toate astea, daca este cazul, apreciezi la justa valoare eforturile lor. Esti o fire materialista si te simti bine doar atunci cand ai o stabilitate financiara. Asta face sa ai un real talent pentru afaceri.
Daca ai trei sau mai multi de 8: Faci bani usor pentru ca ai chemare catre afaceri. Putin echilibru nu ar strica insa. Asta daca nu vrei sa te transformi intr-un Hagi Tudose. In cazul tau, averea nu face din tine un mare filantrop, ci te transforma intr-o zgarcita.
Cifrei 9 – cifra rationala
Daca cifra 9 lipseste: Esti cu capul in nori! Ai nevoie de mai multa atentie sau de prezenta unei persoane pragmatice pentru a te aduce cu picioarele pe pamant.
Daca ai un singur 9: Esti o persoana cooperanta si pacifista. Nu-ti place zgomotul, nu suporti nici dezbinarea. Esti adepta bunei intelegeri. Ai o fire usor idealista care te face sa mai pierzi din cand in cand contactul cu realitatea.
Daca ai doi de 9: Orice faci treci mai intai prin filtrul gandirii. Pui mare accent pe capacitatile tale intelectuale. Cu toate astea, din cauza personalitatii tale dramatice, te transformi uneori intr-o Anna Karenina moderna. Nu lasa emotivitatea sa te domine!
Daca ai trei sau mai multi de 9: Esti genul de femeie in stare sa adune toti cateii si persoanele fara adapost de pe strada. Te sensibilizeaza suferinta altora si ti-ai dori sa ai atata putere incat sa-i poti ajuta pe toti. Cu toate astea, fiind un om bun, unii semeni profita de tine.
57133622

PORȚIA DE RÂS

- Papusa, ai un iubit?

- Nu.

- Cum asa? Esti tare frumoasa.

- Nu ma lasa sotul.

 

 

Avem un Parlament tricameral:

- camera deputatilor;

- senatul;

- Jilava.

 

 

- Parinte, iarta-ma ca am gresit.

Ieri am dat cu masina peste un politician.

- Fiule, aici trebuie sa-ti marturisesti pacatele, nu sa te lauzi…

 

- Cum se numeste bagheta magica care-I face pe barbat sa dispara?

- Testul de sarcina.

 

 

La Urgente, medicul dicteaza asistentei:

– Scrie! Trauma craniana…

– Dle doctor, nu va suparati, dar se spune trauma cranio-cerebrala…

– Care dracu cerebrala? Daca avea creier crezi ca venea la ziua de nastere a sotiei, cu amanta ?!

 

 

Cineva ar trebui sa le explice Cenusareselor din ziua de azi ca adevarata Cenusareasa si-a pierdut pantoful,

nu chilotii de pe ea…

 

 

Doua prietene intr-o galerie de arta. Una dintre ele, aratând spre un tablou cu nud de femeie, spuse:

- Draga, am auzit ca ai pozat nud pentru George.

- Vai draga, cum poti sa crezi asa ceva? Eu acum sunt femeie maritata, m-a pictat din memorie.

 

 

- La ce ne mai foloseşte telefonul fix?

- Să ne găsim mobilul prin casă.

 

 

Interviu de secretară.

Directorul foarte pretenţios:

- Şi, ia spuneţi-mi domnişoară, cum vă descurcaţi pe calculator?

- Nu ştiu. Pe calculator n-am încercat încă.

 

 

Sefii mei sunt ca berea.

– Adică?

– Sunt reci, galbeni şi cu spume la gură.

 

 

- Ce frumos e în parc noaptea!, zise el.

– Uite cade o stea. Pune-ţi repede o dorinţă!, interveni ea.

– Mi-am pus, şopti el timid.

– Şi? Ce mai stai?!!

 

 

- Ion foloseşte current alternativ.

– Adică?

– Când ia de la vecinul din dreapta, când de la cel din stânga.

 

 

Cica alcoolul distruge celulele nervoase. Inseamna ca raman doar alea linistite…

 

 

Seful ii spune angajatului:

-Faci totul asa de incet incat abia reusesti sa faci jumatate din ce fac ceilalti.

Reusesti vreodata sa faci ceva repede?

- Da, sa obosesc…

011020171129397ab9305f1989964652b510ae3c6c68dd

PORȚIA DE RÂS

“Să stai degeaba pe fața pământului nu costă nimic și în plus
beneficiezi gratuit, în fiecare an, de o călătorie în jurul Soarelui.”

Toată lumea afirmă că alcoolul distruge familii … dar nimeni nu amintește câte familii a creat.

Avertisment!

Rochiile mulate încetinesc circulația sângelui la femei… Și o accelerează la bărbați.

- Care viciu masculin este inacceptabil pentru femeia modernă: alcoolismul sau impotenţa?

- Sărăcia!

În general, bărbaţii bagă banii în găuri, excepţie făcând ginecologii şi dentiştii, care scot bani din ele. Ei sunt și singurii care caută necazul, acolo unde toţi ceilalţi caută plăcerea…

Nevastă, mă bănuieşti degeaba. Nu fac altceva decât să ajut o prietenă într-o perioadă dificilă pentru ea. - Dar, ce-a păţit? – A intrat în călduri…

011020171129397ab9305f1989964652b510ae3c6c68dd

POETA ȘI ARTISTA VICTORIA FĂTU NALAȚIU – A FOST DIN NOU PREMIATĂ DE U.N.I.C.E.F. FELICITĂRI !

EMAIL>  Palmares du Concurs Europoesie UNICEF 2016

Joel CONTE to Victoria FATU NALATIU

Bonjour, 

Vous venez d’obtenir le 2eme prix de poeme court et haiku en theme Enfant.

La remise des prix aura lieu le mardi 22 novembre 2016 a 18:00 a la Mairie de Paris 9eme, 6 rue Drouot 75009 Paris

Metro Richelieu-Drouot.

 

Nous esperons vivement votre presence

Avec mes felicitations et mes amities poetiques

 

 

ADUCEM IARĂ-ȘI PRIMĂVARA CU SENINUL EI ÎN PLOI

Deschizând povestea vremii, prin condeie de lumină

Creștem pravilele lumii, visul nostru nu se-nchină.

Căci Andrei Mureșianu și-a sculptat chipul în noi,

De zvâcnim, precum plugarul, în primăvara unei ploi.

 

Mândru e al nostru nume, și ”cu fală” ni-l păstrăm

Noi sădim din gând lumina, ce întregi țări o dăm.

De aprindem din nou făclia, ca și în această seară,

Uimim, întreg universul, cu un dor de primăvară.

 

Burgul plin de frumusețe, prin condeiul nostru-nvie.

Vestind zori ”deșteptării”, noi învățăm, bine, a scrie.

Aducem iară-și primăvara cu seninul ei în ploi,

Falnic crește IMNUL ȚĂRII, ce-azi a renăscut, în noi !

VICTORIA FĂTU NALAȚIU, 16 Noiembrie 2016, în fața statuii – A. Mureșanu

138982785801

CĂRŢI DE ULTIMĂ ORĂ LA BISTRIŢA

SORIN LUCACI, Events coordinator la Editura HERALD, Bucureşti, propune pentru Festivalul de Literatură şi Teatru „Liviu Rebreanu” lansarea a două cărţi interesante: „Geografia intimă a femeii”, de Natalie Angier, şi „Sexualitatea masculină”, de Michael Bader.

Geografia intimă a femeii pune în lumină frumuseţea şi puterea interioară a arhetipului feminin, trecând prin teoria evoluţionistă, prin biologie, neurochimie şi prin diverse ipoteze ştiinţifice. Natalie Angier reuşeşte cu uşurinţă să transforme corpul feminin într-o sursă inepuizabilă de fascinaţie.

Această carte este un ghid esenţial pentru cei care vor să afle orice: de la organe la orgasme, de la hormoni la histerectomii. Cu ajutorul clarităţii, al cunoştinţelor sale în domeniu şi al unei extraordinare exuberanţe de limbaj, autoarea demontează magistral miturile şi falsele informaţii care încă înconjoară corpul feminin, cea mai misterioasă capodoperă a evoluţiei. Geografia intimă a femeii se dovedeşte astfel a fi un tur de forţă spumos şi sigur pe sine, ce vădeşte o cunoaştere solidă a domeniului ştiinţific.

Cartea lui Angier, autoare laureată a Premiului Pulitzer, este o lectură extraordinar de incitantă. Aceasta va provoca intelectual atât femeile, cât şi partenerii acestora, care vor avea surpriza de a găsi în acest volum bine documentat aspecte încă nedescoperite ale femeii ce le stă alături.

 
„Natalie Angier are un dublu talent, rareori întâlnit: o veritabilă pasiune pentru știință, îngemănată cu flerul lingvistic al unui poet . . . Surprinzator și fascinant.”
People, „Book of the Week”

 

„Cu o cantitate uriașă de informții despre biologia funcțională a ambelor sexe, sceptică în legătură cu teoriile dominante despre rolul dominant al masculilor și candida în legătură cu valoarea speculativă a propriilor sale ipoteze feministe, [Geografia…] este un adevărat punct de referință în domeniul relațiilor dintre sexe la sfârșitul secolului XX.”
USA Today

 

„Angier scrie despre biologie cu o însuflețire lipsită de orice complexe.”
Chicago Tribune

 

„Un cufăr plin cu informații practice . . . și care își atinge ținta propusă de fiecare dată.”
Newsweek

 

„Tandră și cu totul deosebită, fantezia strălucitoare și plină de spirit a autoarei le va inspira pe femei să creadă în puterile lor.”

Boston Globe

 

„Geografia intimă a femeii descâlcește cu grație și furtunos deopotrivă foarte multe dintre aspectele acestei . . . științe a revistelor glossy, demonstrând că, de fapt, știința nu a ajuns la un consens în legătură cu diferențele dintre sexe.”
Newsday

 

În Sexualitatea masculină, respectatul psiholog Michael Bader aruncă o privire sinceră asupra nuanţelor sexualităţii masculine, discutând probleme precum plictiseala sexuală, sexul online şi fantezii sexuale care pot lăsa femeile perplexe, iar pe bărbaţi îi pot umple de ruşine. Presărată cu exemple interesante extrase din experienţa clinică a autorului, Sexualitatea masculină le oferă cititorilor, bărbaţi şi femei, o înţelegere mai adâncă a comportamentului masculin, chiar şi în manifestările sale cele mai excentrice. Printr-o conştientizare tot mai crescută a psihologiei din spatele sexului, Bader urmăreşte să sporească stima de sine a individului şi să amelioreze comunicarea din cadrul relaţiilor.

„Ideile lui Michael Bader sunt originale și provocatoare, find bazate pe cercetare și susținute prin ample studii de caz. Autorul argumentează în mod convingător că preocupările sexuale care par perverse și care au hrănit o teamă și o cenzură generalizate ar putea fi mai bine înțelese ca un joc al fanteziei ce ne ajută să gestionăm diferite temeri ascunse. Faptul ca Bader ajunge la concluzii pline de optimism și de compasiune în analiza relațiilor pe care le avem cu celălalt și în radiografierea propriei noastre alcătuiri psihice ar trebui să ne dea tuturor speranță.”

Phillip Freeman, Boston University, Harvard Medical School

 296786_104487286323368_3797121_n

”ADEVĂRATA SARMIZEGETUSA ESTE LA HAȚEG-SUBCETATE”

Cealalta poveste a capitalei lui Decebal

O teorie indrazneata si neacceptata pana acum este sustinuta de scriitorul si profesorul devean Gligor Hasa: adevarata Sarmizegetusa Regia nu se afla la Gradistea, in Muntii Orastiei, ci la Subcetate, in Hateg. Pasionat cercetator al istoriei Tarii Hategului si a Ardealului, Gligor Hasa este posesorul unor informatii rare, despre antichitatea dacica si despre evul mediu romanesc, lucruri pe care nu le poti gasi in nici un manual de istorie. Un complex de inferioritate care ne-a fost indus cu samavolnicie a lasat colbul si uitarea sa se astearna peste trecut, dar nu implacabil, caci e suficient sa le sufle un om cu minte si inima. Gligor Hasa, de pilda. Un pasionat al istoriei, cu care am purtat o discutie fascinanta, despre “locurile albe” din istoria noastra, intr-o zi torida, de vara, in Deva, alaturi de statuia lui Decebal, realizata de celebrul sculptor Ion Jalea. Si, poate deloc intamplator, tocmai cand se implineau 100 de ani de la trecerea in lumea de dincolo a celui ce a sadit samanta “dacologiei” prin opera sa fulminanta, “Dacia preistorica”: marele istoric roman, Nicolae Densusianu.

Un colonel pe urmele istoriei

- Care sunt, domnule profesor Gligor Hasa, sursele pe baza carora v-ati construit dumneavoastra teoria conform careia adevarata Sarmizegetusa Regia ar fi la Hateg-Subcetate, si nu in Muntii Orastiei, cum se credea pana acum?

Prof. Gligor Hasa - Deva - Profesorul Gligor Hasa

- Cea mai importanta sursa a fost una “mijlocita” prin cunoasterea invatatorului Florescu din Hateg, un dascal adevarat, ce avea un cult pentru istorie. L-am cunoscut in 1970 si am intretinut cu el o stransa legatura multi ani, pana la moartea sa. Invatatorul il insotise pe colonelul topometrist Constantin Zagorit, in toate cele trei calatorii de cercetare pe care acesta le-a facut asupra cetatii de la Hateg-Subcetate, intre anii 1922-1938. In 1922, dupa Marea Unire, un batalion al regimentului de topografi militari, condus de generalul Papp, a primit misiunea sa faca un releveu topografic al principalelor zone ale Ardealului. Si asa, colonelul Zagorit a ajuns sa faca asta in zona tarii Hategului, la confluenta Streiului cu zona Padurenilor, si in zona Banatului deluros.L-au suprins, de la inceput, pe colonelul Zagorit (era un militar cu o pregatire speciala, sef de promotie la Scoala Superioara de Razboi, unul dintre cei mai buni cunoscatori ai reliefului Romaniei, specializat in modificarile artificiale ale terenului) – informatiile localnicilor si traditia orala a locului. Cu privirea sa experimentata, a vazut pantele dealului de la sud-est de orasul Hateg, descoperind urmele unei vechi cetati. Locul de la poale se numea, din vechime, Subcetate. Simpla asezare pe un defileu ce strajuia marele drum al Daciei antice, Orsova – Alba Iulia, la rascrucea cu drumul ce venea din Oltenia, din Valea Jiului, punct in care se intalnesc si potecile ce coborau din muntii dimprejur, nu-i lasa nici o indoiala ca se gaseste in fata necunoscutei capitale a regelui Decebal (Sarmizegetusa din Muntii Orastiei nu fusese inca explorata si, deci, nici numita ca atare).

Prof. Gligor Hasa - Deva - Biserica reformata din Deva, unde este asezata piatra descoperita de Nicolae Iorga

In conceptia sa, cetatea Sarmizegetusa nu e numai incinta fortificata, ci intregul deal, ca o prisma cu sectiunea dreptunghiulara, cu patru “umeri”, trei varfuri si un mic platou. Cetatea e dispusa in panta, trei dintre culmi strajuind pe a patra, ultimul refugiu al combatantilor. Incinta fortificata i s-a parut colonelului “un maret cuib de vulturi”, avea doua fierarii ce lucrau armele soldatilor si doua izvoare tainuite in inima dealului, pe valea Barandului si Valea Plesitei. Zagorit a realizat primele ridicari topografice si a facut primele patru harti ale dealului cetatii. A vazut cele cinci porti ale cetatii dacice, murii cetatii, care erau din val de pamant ars intarit cu palisade, cu sant de aparare la poale. Interesant este ca, pana astazi, pe acest val de pamant, nu creste vegetatie, decat muschi si licheni, atat de bine a fost ars. Pentru continuarea cercetarilor sale, care luasera un caracter particular, Zagorit a revenit pe teren in 1936 si in 1938, pe cont propriu. Zagorit si-a publicat ideile despre Sarmizegetusa intr-o revista cu caracter didactic, de la Ploiesti, si apoi intr-o carte, in 1937, “Sarmizegethusa, unde cred ca s-a gasit in adevar”, pe care am descoperit-o si eu, printre resturile bibliotecii unui carturar hategan ce mi-au revenit dupa moartea sa.

Razboiul cetatilor

- De ce teoria lui Zagorit nu a fost acreditata in epoca?

- Aparitia cartii lui Zagorit a iscat o polemica intre istorici. Constantin Daicoviciu, la vremea aceea tanar asistent universitar al celebrului profesor A. D. Teodorescu, respingea supozitia, desi profesorul Teodorescu insusi era inclinat sa creada ca mai multe si mai solide erau argumentele lui Zagorit, care aratau ca Subcetate ar putea fi adevarata Sarmizegetusa, pentru ca era la intretaierea a trei drumuri importante ce traversau Regatul Dac si la confluenta unor mari rauri. La randul sau, Daicoviciu sustinea, in urma sapaturilor facute in Muntii Orastiei (intre 1945-1953 s-au descoperit cetatile de la Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Fetele Albe si cetatea de la Gradistea) ca nu poate fi adevarat. Disputa dintre asistent si profesor a degenerat intr-o ura mocnita, care s-a stins cu moartea suspecta a profesorului (zice-se, muscat de o vipera cu corn), chiar in timpul unor sapaturi arheologice in cetatea Costesti, pe care le facea cu Daicoviciu.

Prof. Gligor Hasa - Deva - Inscriptia care arata ca romanii din sec. XVI se revendicau din geto-daci

Dupa ce acesta i-a luat locul, imediat, manuscrisele profesorului Teodorescu au disparut, cercetarile lui au fost date uitarii si niciodata dupa aceea, Daicoviciu nu l-a citat si nu l-a pomenit pe marele sau profesor. In schimb, odata cu instaurarea comunismului, el a devenit primul istoric intrat in gratiile lui Petru Groza si apoi ale lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, devenind al treilea om in stat, ca putere, ca vicepresedinte al Consiliului de Stat, dupa Chivu Stoica. Pozitie din care a relansat polemica inceputa in 1938, atacandu-l furibund pe Zagorit si amenintandu-l, direct sau prin intermediari, sa nu mai publice nimic pe tema aceasta. Zagorit a murit prin anii ’50, iar Constantin Daicoviciu, devenit si rector al Universitatii din Cluj si director al Muzeului de Istorie a Transilvaniei, a girat, din aceasta pozitie, falsificarea istoriei, in acord cu interesele noului regim. Daicoviciu a slavizat istoria noastra din evul mediu timpuriu, lucru pe placul ocupatiei sovietice. Mostenirea lui s-a transmis la Hadrian Daicoviciu (care, din fericire, nu ii semana la caracter batranului sau) apoi altor istorici de la Cluj, care au transformat Muntii Orastiei in propria lor “feuda”, din punct de vedere arheologic. Geograful grec Ptolemaios ne-a lasat o harta a lumii antice, intitulata “Tabula Peutingeriana”, pe care se gasesc principalele localitati din Dacia. Aici apare si Sarmizegetusa. Dar coordonatele sale pe harta grecului, meridianul si paralela, indica locul Hateg-Subcetate.

Prof. Gligor Hasa - Deva - Hateg, Tara Dacilor

Atunci, urmasii de la Cluj ai lui Daicoviciu au modificat aceste coordonate, ca sa bata la 20 de kilometri mai departe, la Sarmizegetusa din Muntii Orastiei, anume ca sa se potriveasca teoriilor daicoviciste. In 1969, am fost prezent la o intalnire “Tineretul si istoria”, de la cetatea Stanca-Costesti, si acolo cineva a deschis discutia despre Zagorit. Invatatorul Florescu era de fata, ca si colaborator al colonelului si continuator al ideilor lui, dar a fost direct amenintat de Constantin Daicoviciu, prezent si el, sa nu mai indrazneasca sa emita asemenea teorii. Teorii care contraziceau propriile lui descoperiri, pe baza carora isi scrisese cele mai importante carti si isi construise buna parte din cariera. La randul lor, discipolii lui Daicoviciu ii apara cu cerbicie opera, pentru ca si ei au scris “opera din opera”, adapandu-se de la izvorul otravit.

Argumente

- Care sunt argumentele care pledeaza pentru adevarata Sarmizegetusa la Subcetate?

- Zagorit insusi isi intemeiaza teoria pe “consideratiuni militare, geografice, topografice si fortificatiuni gasite pe teren”. Cetatea din muntii Orastiei nu poate fi decat capitala religioasa, spirituala a dacilor, un loc in care traiau si se rugau marii preoti, in care acestia implineau ritualurile si sacrificiile.

Prof. Gligor Hasa - Deva -

O cetate mica, intr-un loc stramt, intre stanci, care nu putea fi o garnizoana ce trebuia sa gazduiasca trupele de daci, sa le asigure hrana, apa si aprovizionarea. In incinta cetatii nu se gasea nici un izvor, ci doar in afara ei, pe cand la Subcetate erau doua izvoare, cuprinse chiar intre zidurile sale. Aceasta era mult mai mare, oferea vizibilitate pe toata zona dimprejur, fiind pe un deal (mamelon) din sesul Hategului (asa intelegem si scena de pe columna, care infatiseaza, la poalele cetatii, soldati culegand spice, lucru care n-ar fi posibil in cetatea din munti), pe cele trei drumuri importante ce se incrucisau, chiar la poala cetatii (dinspre nord, pe Mures, dinspre sud-vest, de la Orsova, dinspre est, prin pasul Vulcan-Merisor, si dinspre nord-est si Gradiste, prin platoul Luncanilor, urmand plaiul Varful lui Patru, Sureanu, Dealul Negru). La Subcetate s-au descoperit si urmele unor ateliere de fierarie, unde erau facute armele soldatilor, iar una dintre cele cinci porti de intrare in cetate era mai larga, pe unde scoteau berbecele. Exista, deci, o capitala a regelui si una a marelui preot. Vasile Parvan insusi identifica, mai tarziu, capitala lui Decebal, cu numele fondatorului ei, Sarmis, Sargetia, care este Streiul, apa care curge pe la poalele Subcetatii (istoricul antic Dio Cassius spunea: “Capitala dacilor se spala in raul Sargetia”).

Streiul, ascunzatoare pentru aurul dacilor

Ulterior, la sfarsitul anilor ’40, cand au fost descoperite cetatile de la Gradistea si Costesti, Zagorit a argumentat din nou ca Sarmizegetusa Regia, a regelui Decebal, nu putea fi acolo, pentru ca: toate fortificatiile din muntii Orastiei au un perimetru restrans si n-ar fi putut adaposti o armata, darmite o capitala politico-administrativa; ele sunt prea retrase si prea inaccesibile pe timp de pace, puteau sluji doar de refugiu pe timp de razboi.

Prof. Gligor Hasa - Deva - Rest de fortificatie de piatra pe valul de pamant ars al cetatii

In schimb, Sarmizegetusa de la Subcetate ocupa o pozitie intermediara intre Ulpia Traiana si cetatuile din Muntii Orastiei. Acest masiv deluros, sub forma de triunghi, este asezat la rascrucea a trei drumuri mari si a mai multor altor drumuri si poteci ce coboara din munti. Localizarea facuta de Constantin Zagorit rezuma functia strategica a zonei, functie despre care eminentul geograf militar, generalul Ianescu, se exprima cu entuziasm, dupa aflarea teoriei colegului topograf: “Constantin Zagorit a atasat cartii sale patru harti, dintre care una arata cum masivul deluros triunghiular de la Subcetate e impartit in patru compartimente, fiecare dintre ele putandu-se apara separat, dupa caderea celorlalte trei; fiecare reprezinta un punct de sprijin pentru apararea intregului masiv; primele trei apara compartimentul al patrulea, adica inima intregului; relieful e brazdat de valcele si vai, dintre care doua (Valea Barandului si Valea Plesitei) au izvoare care nu seaca; de la Sud la Nord si de la Vest la Est curg doua ape – Streiul si Farcadinul (Galbena), dintre care una poate fi cautata Sargetie.”

Prof. Gligor Hasa - Deva - Sant de aparare

Zagorit insusi conchide, la finalul cartii sale: “Asezarea Sarmizegetusei la locul aratat va da o explicatie mai aproape de adevar ascunderii de catre Decebal a averilor sale in albia raului Sargetia, care in cazul de fata ar putea fi identificat prin raurile Strei sau Farcadin, care curg prin imediata apropiere”. Or, cele doua mari comori descoperite in sec. al XVI-lea, obiecte de orfevrerie, sloiuri de aur si mii de cosoni, nu s-au gasit in Muntii Orastiei, ci in vadul Streiului, aici, la Subcetate – Orlea, de catre iobagii care carau pietris si de catre pescarii vlahi veniti cu lotca de sus, de pe Mures si de pe cursul superior al Streiului, dupa cum atesta doua surse, cronicarul austriac Martin Hochmeister si Gheorghe Sincai. Convingerea mea este ca vechea Sargetie este Streiul de astazi, care curge cotind spre nord, pentru a se varsa in Mures, pe langa adevarata Sarmizegetusa, astazi Subcetate. Ostenelile si jertfa personala a lui Zagorit au trecut in umbra tristetii, atunci cand Scoala de la Cluj, in frunte cu Daicoviciu, i-a pus pumnul in gura. Dar a lasat cu limba de moarte ca adevarata Sarmizegetusa de la Subcetate sa nu fie “scobacita” de oameni fara pricepere, ci sa fie protejat si “crutat sufletul acestui glorios si tainic monument, sfanta sfintelor neamului nostru”. Aviz cautatorilor de comori, care au devalizat si au profanat toate cetatile dacice, manati de lacomia lor nesabuita.

- Cand ati capatat convingerea ca adevarata Sarmizegetusa este la Subcetate, v-ati putut face auzit glasul printre istorici?

- Am incercat sa public convingerile mele in reviste de specialitate, dar nu am gasit prea mare ecou in timpul regimului comunist, si atunci le-am publicat sub forma romantata, in anii ’70-’80, intr-un ciclu dacic, in romane istorice si povestiri inspirate de traditiile orale culese din zona si intemeiate pe o documentare solida. Cartile au fost foarte gustate de public, in epoca, si cred ca ar fi si acum, daca ar fi reeditate. “Comoara lui Decebal”, “Sceptrul lui Decebal”, “Razbunarea gemenilor”, “Rabdarea pietrelor” si altele, sunt carti care mi-au adus si premii din partea Uniunii Scriitorilor din Romania, iar printre cei ce m-au indemnat sa scriu s-a aflat chiar Sanziana Pop (scriitoare, creatoarea revistei “Formula AS”, despre care cred ca e mai citita astazi decat a fost “Universul” in perioada interbelica), si care a avut atunci, la inceputuri, incredere in destinul meu de scriitor. Respectul pentru fiinta nationala, pentru limba romana, pe care am predat-o de-a lungul carierei mele de dascal, impletita intotdeauna cu povestirile istorice si pentru istorie, l-am invatat de la dascalii mei din centrul spiritual al Transilvaniei, de la Blaj (eu fiind de loc de acolo), dascali care erau, in buna parte, mari profesori universitari, goniti din Cluj de regimul comunist si exilati prin tara, unii fiind si veterani de razboi, care luptasera contra rusilor.

Inscriptia de pe piatra de mormant

- Documentandu-va pentru romanele dvs. istorice, ati gasit dovezi despre faptul ca romanii ar fi urmasi ai dacilor, neamul cel mai viteaz dintre traci?

Prof. Gligor Hasa - Deva - Titus Blaj, calauza noastra la Sarmisegetusa – Subcetate

- Da, exista asemenea dovezi. Una dintre ele, o piatra de mormant de la 1554, se afla adapostita in Biserica Reformata din Deva. Ea a fost descoperita de Nicolae Iorga in 1905 si a fost pusa de el insusi la loc ferit, ca sa nu se piarda. A gasit-o pe locul unui vechi cimitir, fiind pusa pe mormantul sotiei unui castelan al locului, Dominic Dobo (Dobo, nume dacic), si al pruncului lor, morti de ciuma. Inscriptia, in limba latina, atrage atentia inca de la inceput: “Cum regret Dacos montilasque Getas…” tradusa in: “Pe cand era stapan Dominic Dobo peste dacii si getii care locuiau in munti…” – facand referire la locuitorii din Muntii Poiana Rusca si, mai departe, in Muntii Zarand. Este un document epigrafic de o extraordinara importanta pentru istoriografia romaneasca, doveditoare a continuitatii romanilor ca urmasi ai daco-getilor, pana in secolul al XVI-lea. Nu stiu alt istoric, dupa Nicolae Iorga, sa se fi interesat de aceasta inscriptie.

- De cand dateaza, domnule profesor, pasiunea dvs pentru daci si pentru dacologie? De ce v-a atras subiectul acesta, care pare sa-i stinghereasca pe majoritatea istoricilor de azi?

- Am fost un rebel vizavi de istorie, am avut un alt fel de a o invata, nu din manuale, ci din documentele cercetate si din izvoarele nescrise, din traditia orala. Am avut inca din anii de liceu sentimentul frustrant ca suntem pagubiti de un trecut glorios, pe care trebuia sa-l ascundem, ca suntem furati, in domeniul in care suntem si noi bogati, ca istoria noastra a fost rastalmacita, scrisa mereu de altii (mai ales de unguri si evrei), si foarte rar de romani. Ca s-au perpetuat neadevaruri strigatoare la cer despre noi, ca neam, intre neamurile lumii. As vrea ca descoperirea lui Zagorit sa intre in constiinta romanilor: am incredere mare, acum, in istoricii tineri de la Bucuresti. Iasul sta rau, Clujul aproape a disparut ca scoala istorica. Acum sper ca aceasta polemica sa resuscite interes din partea tinerilor istorici, iar cercetarile incepute de Zagorit sa se bucure de atentia cuvenita, sa nu aiba si acestea trista soarta a tablitelor de la Sinaia. De altfel, una dintre tablitele de la Sinaia infatiseaza o poarta falnica de cetate si conturul ei, ce se potriveste perfect cu conturul pentagonal al cetatii de la Subcetate. Cu aceasta tablita am si ilustrat, de altfel, cartea mea, editata anul trecut, intitulata “Hateg, adevarata Sarmizegetusa”.

Prof. Gligor Hasa - Deva - Piatra de sacrificiu (numita de localnici Patul Jidovilor) de la Sarmisegetusa – Subcetate

Am luat drumul pieptis, printre ciresi salbatici si ceri (stejari) tineri, am mers pe culmea valului de pamant ars, acoperit de licheni si muschi, ce inconjura cetatea, am urmarit santul de aparare, intrerupt acolo unde padurea facea zid natural de aparare, am vazut locurile unde erau portile de intrare in cetate, mi-am intins privirea pana la Portile de Fier ale Transilvaniei – Muntii Poiana Rusca, ce albastreau in zare, am vazut apa Streiului, Sargetia sacra a dacilor, am pipait stanca de sacrificiu, sub forma unui cap de taur, roasa de apele ce se scurg, de mii de ani, la poalele ei (numita de localnici si Patul Jidovilor, “jidov” fiind aici numele dat uriasilor despre care abunda legendele in zona), am calcat pietrele de rau care fusesera urcate acolo pentru a alcatui fundatii de case, ori ulite. Dar incredibile au fost nu doar toate aceste privelisti, ci si faptul ca, odata ajunsa sus, nu am mai simtit nici un fel de oboseala a urcusului, ci o pace launtrica, o serenitate m-a cuprins, de parca eram in fata unui lucru maret si coplesitor, iar aerul parea atat de curat si de tare, ca parca ma hraneam cu el, prin fiecare celula. Nu as mai fi plecat de acolo. Tintuita parca in pamant, simteam cum energia buna a locului urca prin toate fibrele fiintei mele. (Geologia demonstreaza ca aceste structuri megalitice, menhire, vestigii ale unor culte pagane, erau plasate in zone de inalta intensitate a energiilor telurice; multe catedrale gotice au fost ulterior construite pe locul acestor vechi altare, din aceleasi considerente.) Am facut restul drumului aproape zburand, fara nici cel mai mic semn de efort, cu sufletul preaplin de senzatia ca in locul pe care tocmai calcasem, se zamislea puterea dacilor, care-i purta in batalii si-i facea sa fie mereu invingatori. Multumiri ghidului nostru, artistul plastic Titus Blaj din Hateg, un pasionat al istoriei locului, care ne-a confirmat ca toti cei pe care i-a insotit acolo, istorici, turisti ori simpli curiosi, au avut acelasi sentiment coplesitor, calcand pe un pamant sacru, pe istoria noastra ingropata in adanc, al carei glas urca spre noi, din strafunduri. Cred ca e vremea sa se faca, in sfarsit, auzit!

SURSA: http://www.formula-as.ro/

atlantis