23/09/2017

”NUNTA ZAMFIREI”, LA TVR ȘI LOOK PLUS ! ȚARA ÎNTREAGĂ VA URMĂRI CEL MAI MARE ALAI DIN LUME !

Festivalul Internaţional de folclor Nunta Zamfirei va fi urmărit în zilele următoare de toată ţara pe două televiziuni naţionale. Astfel, după ce de Sfânta Maria, cel mai mare festival de folclor internaţional a fost urmărit în număr foarte mare de telespectatori pe Favorit Tv, televiziunea anunţând audienţe mari, alte televiziuni vor arăta frumuseţea celui mai mare alai de artişti din lume. După cum ne informează directorul festivalului, dr. Dorel Cosma, mîine, de la 15.30, Sergiu Vitalian Vaida va prezenta festivalul pe Look Plus, iar luni, de la ora 19.00, ne vom bucura de dansurile internaţionale la TVR 3.
Este un fapt îmbucurător că televiziunile centrale promovează evenimentele bistriţene. Felicitări !

2047943313584909309142397285115090087713900n_1

VORBIRE DESPRE TITU MAIORESCU LA ”CONEXIUNI”

Întâlnirile Societății Scriitorilor Bistrițeni ”Conexiuni” au prilejuit în 10 august evocarea criticului Titu Maiorescu, fondator al unui spirit reprezentativ, dezvoltat în jurul Societății ”Junimea” de la Iași la sfârșitul secolului al IX-lea, adept al gustului estetic în artă, teoretician al scrisului frumos, implicat în viața civică, ministru al învățământului, om de talie europeană, piatră de temelie în judecarea corectă a literaturii.

Tema ”Titu Maiorescu” a fost inspirată din declararea lui 2017 ”Anul Maiorescu” în critică, la o sută de ani de la moarte (1917). Discuțiile au pornit de la o carte, recent apărută la Editura ”Junimea” din Iași, intitulată ”Amintiri despre Titu Maiorescu”, ediția a II-a, de Ion Popescu- Sireteanu, care cuprinde texte ale unor cunoscuți scriitori, printre care Ioan Alexandru Brătescu- Voinești, Barbu Ștefănescu- Delavrancea, Victor Eftimiu, Gala Galaction, Eugen Lovinescu, Iacob Negruzzi, Alexandru Vlahuță.

La eveniment, găzduit de Palatul Culturii din Bistrița, sala ”Conexiuni”, au participat: Al. C. Miloș, Alex Bar, Ștefan Veșcari, Victor Știr, Victoria Fătu- Nalațiu, Ana Zăgrean, Marilena Toxin, Rodica Fercana, Niculae Vrășmaș, Gheorghe Mizgan, Menuț Maximinian, Zorin Diaconescu.

ELENA M. CÎMPAN

http://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0811201713411420664542_1355365954532159_7001815571851808130_n.jpg

INTERVIUL ECATERINEI OPROIU SE ÎNTOARCE LA BISTRIȚA

O emisiune de televiziune susținută de doi prezentatori carismatici având 5 femei drept invitate pentru a vorbi despre feminitate. Toate aceste elemente compun povestea unui spectacol de teatru care ajunge să se transforme pe parcurs într-o parodie a emisiunilor comerciale din zilele de astăzi. Textul ,,Interviu” de Ecaterina Oproiu este luat drept pretext de către actori pentru a blama circul mediatic pe care îl vedem în fiecare zi. Astfel, spectacolul se transformă din unul teatral în unul social, în care te regăsești tu ca spectator. Pe lângă hohote de râs, spectacolul ridică întrebări și propune schimbări. Spectacolul de teatru ,,Interviu” va avea loc în 23 august, de la ora 19:00, la Palatul Culturii.

Regia și scenografia:  Mihai Panaitescu

Distribuție:  Teodora Voineagu – Reportera

Mihai Panaitescu – Reporterul

Alexandra Podu – avocata, Nuțica, sudorița, primărița, femeia la fân

Constantin Podu – secundul

Amelia Crețiu – Tuți

Durata:         1 oră și 30 minute

Teatru contemporan (comedie)

http://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0811201709533220814121_1397285663712401_1625846888_n.jpg

CONEXIUNI CULTURALE ÎNTRE BISTRIȚA ȘI CANADA. LITERATURA BISTRIȚEANĂ A TRECUT, DIN NOU, OCEANUL ȘI S-A AUZIT DE LA NIAGARA PÂNĂ LA TORONTO

Palatul Culturii Bistriţa, la ediţia a 50-a a „Săptămânii Internaţionale a Culturii Române” din Hamilton

Timp de o săptămână, la Hamilton, Canada, s-a desfăşurat „Săptămâna Internaţională a Culturii Române”. Ediţia cu numărul 50 a renumitului eveniment, la care de-a lungul anilor au participat nume sonore ale culturii, s-a desfăşurat la „Câmpul Românesc”, considerat una dintre minunile exilului românesc.
Asociaţia Culturală Română din Hamilton a luat fiinţă în anul 1957, la iniţiativa unui grup de intelectuali români care au dorit să regenereze viaţa spirituală şi culturală a românilor de dincolo de Ocean. De-a lungul celor 60 de ani de la înfiinţare, Asociaţia a promovat frumuseţea culturii neamului nostru, organizând cursuri de limba română, serbări naţionale, conferinţe, emisiuni radio-tv, având chiar cor, trupă de teatru, ansamblu. Ceea ce diferenţiază această asociaţie de alte grupări româneşti din afară este faptul că a cumpărat 25 hectare de teren, unde s-a clădit un adevărat Centru cultural, ce a oglindit de-a lungul timpului idealurile şi gândurile românilor aflaţi departe de casă.
Cu sprijinul românilor din întreaga lume, dar şi a Guvernului Canadian, în 1986 a fost inaugurat Centrul Cultural Nae Ionescu, ce are o bibliotecă impresionantă, un muzeu cu specific românesc, o sală de muzică şi o sală de spectacole care poate găzdui până la 400 de persoane. De asemenea, românii vin aici să se roage la Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, dar şi să aducă un omagiu înaintaşilor la Rotonda scriitorilor din exil, unde se află busturile sculptorului Nicapetre, dedicate scriitorilor Mircea Eliade, Aron Cotruş, George Donev, Vasile Posteucă, Vintilă Horea şi Horea Stamate. De asemenea, aici se află unul dintre cele mai frumoase busturi în marmură dedicate lui Mihai Eminescu şu un bust al lui Nae Ionescu. Nu e de mirare că datorită frumuseţii acestui loc vin români din Toronto, Kithener, London, Hamilton, dar şi de la Montreal şi chiar din America, din Florida sau Colorado.

Vara, aici vin foarte mulţi români pentru a-şi petrece timpul liber în mijlocul naturii, într-un peisaj de basm, care aminteşte de România. De altfel, o uliţă întreagă de rulote era şi la participarea noastră la evenimentele dedicate culturii româneşti. Să amintim şi de festivalul de folclor ce a adus aproape 1000 de oameni aici, cu doar o zi înainte de a poposi noi. Celebrităţi precum Benone Sinulescu, Sofia Vicoveanca, Ştefania Rareş, Irina Loghin, Veta Biriş, Angelica Stoican, Paula Seling şi Narcisa Suciu au trecut pe aici.
Încă de la intrarea în zona Câmpului te întâmpină o stâncă vopsită în tricolor, semn că aici patriotismul românesc este prezent. Împreună cu Elena M. Cîmpan, preşedinta Societăţii Scriitorilor Bistriţeni Conexiuni, şi cu prof. univ. dr. Anca Sîrghie, de la Universitatea Alma Mater din Sibiu, am reprezentat Palatul Culturii Bistriţa, fiind invitaţii speciali ai acestei ediţii. Anii trecuţi, la Săptămâna Internaţională a Culturii Române au participat oaspeţi precum ministrul Culturii Ion Caramitru, actorii Valeria Seciu şi Iuliu Moldovan, poeta Doina Uricariu ca directoare a I.C.R. de la New York, excelenta actriţă Olga Tudorache, actorul Horaţiu Mălăele, “Divertis”, “Colibri”, Mircea Vintilă şi Vasile Socaciu etc.
După zece ore de zbor, din Roma peste Ocean, am ajuns la Toronto, cu emoţia întâlnirii cu noi pământuri unde românii poartă cu mândrie steagul tricolor. Cel mai mare oraș din Canada, cu aproape 3 milioane de locuitori, iar cu zona metropolitană aproape 6 milioane locuitori, capitala economică a ţării, este situat pe malul nordic al lacului Ontario şi are o privelişte de vis. Cu o înălțime de 553,33m, turnul de comunicații CN Tower este cea mai înaltă construcție din America de Nord. Am urcat în turn amintindu-ne de Turnul Eiffel din Paris, Empire Building din New York, Turnurile Petronas din Kuala Lumpur şi de ce nu, de turnul Bisericii Evanghelice de la noi. Privelişti de vis cu oraşe ce se întind la poalele turnurilor, fiecare cu frumuseţea şi specificul lor.
Ne-am întâlnit cu preşedintele Asociaţiei Culturale Române din Hamilton, ing. Dumitru Răchitan şi cu doamna Emilia Răchitan, şi parcă ne cunoşteam de o viaţă, deoarece prin tot ceea ce face, familia Răchitan păstrează vie atmosfera de sărbătoare specifică românilor.
Alături de părintele Dumitru Echim, scriitor cunoscut atât în Canada, cât şi în România, familia Răchitan, dar şi membrii Asociaţiei Culturale Române din Hamilton, au avut grijă ca evenimentul să fie la cele mai înalte standarde.

Prima zi, 10 iulie, a coincis cu ziua mea de naştere, având astfel onoarea ca românii adunaţi la evenimente să-mi cânte „La mulţi ani!”, fiind pentru prima dată când am marcat o asemenea sărbătoare aniversară departe de casă, însă cu români adevăraţi. Simpozionul a fost demarat prin lucrările susţinute de Constantin Groza: Contribuţia Cenaclului ”Florica Baţu Ichim” din Kitchener, Ontario la succesul Săptămânii Culturale Internaţionale din Hamilton, prof. Marieta Dincov, Toronto: „Mihai Eminescu în eternitate”, Julian Thedore Ichim, Toronto: „Prinţul Charles al Angliei şi conservarea valorilor naturale”.
În acest cadru, am prezentat şi filmele documentare “Palatul Culturii din Bistriţa”, „Poezia bistriţeană în America” şi „Poezia bistriţeană în Malaezia” , regizate de prof. dr. Dorel Cosma, managerul Palatului Culturii Bistriţa, care au făcut o impresie bună. Cei prezenţi la eveniment au rămas surprinşi de activitatea culturală bogată de la Palatul Culturii Bistriţa, mulţi dintre ei arătându-şi interesul de a fi prezenţi la evenimentele ce se derulează la Bistriţa.
A doua zi a debutat cu o excursie la Cascada Niagara, unde am putut fi părtaşi la frumuseţile uneia dintre minunile lumii. Vorbim de un ansamblu format din trei căderi de apă situate la granița dintre statul nord american New York din SUA și provincia Ontario din Canada, Cascada americană (American Falls) și Cascada vălul miresii (Bridal Veil Falls) pe teritoriul Statelor Unite și Cascada potcoavă (Horseshoe Falls) pe teritoriul Canadei. Pe partea nord americană cascada are o lățime de 363 m, apele cascadei cad de la 21 m înălțime, iar pe partea canadiană cascada are o lățime de 792 m (în formă de potcoavă), înălțimea căderii de apă fiind 51 m. Debitul de apă fiind între 2.832 și 5.720 m³/s, în medie 4.200 m³/s. Înainte cu 6 000 de ani la sfârșitul ultimei perioade de glaciațiune, s-au topit ultimii ghețari din regiune determinând apele lacului Erie să curgă peste maluri formându-se râul Niagara care se varsă în lacul Ontario, trecând pe parcursul lui peste prăpastia (groapa) dintre cele două lacuri formează căderea de apă Niagara. Frumuseţi de nedescris, ce mai !
Sesiunea ştiinţifică a cuprins simpozionul prof.dr. Rodica Gârleanu Costea, Oakville, Ontario: „Constantin Noica sau aspiraţia spre universal a culturii române” şi medalionul sorescian al artistului Sergiu Cioiu: Medalion sorescian: „Pe cine numim… eu?”.

Miercuri am participat la Sfânta Liturghie oficiată de părintele Dan Chirtu, la bisericuţa din incinta Câmpului Românesc, iar seara a cuprins simpozionul cu temele Elena M. Cîmpan, „Tudor Arghezi şi canonul literar”, prof. univ. dr. Anca Sîrghie – Lucian Blaga, “fratele lui mai mic” al lui Eminescu, Adrian Munteanu „Poezia românească între tradiţie şi modernitate. Proiect transdisciplinar”. Tot acum am urmărit filmul documentar: „Amintiri despre Lucian Blaga” realizat de Anca Sîrghie.
Joi, la St. Jacob, în Ontaio, i-am văzut pe menoniţi, cei care păstrează tradiţiile străvechi, fără curent, telefoane şi fără a se integra în civilizaţiile actuale, preferând să rămână în lumea de altădată. Vizitarea Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” ne-a încântat. Părintele Dumitru Ichim a făcut aici minuni. O biserică în care spiritual românesc este mai viu ca oriunde, dovadă prezenţa în fresce ai sfinţilor noştri.
Ziua de joi a cuprins lansarea cărţilor semnate de Dorel Cosma: „Duminică în Manhatan”, “Flight” şi “Biletul de călătorie”, făcând şi o lectură publică din poezia managerului Palatului Culturii şi transmiţând şi mesajul acestuia către participanţii la manifestările din Canada. În cadrul evenimentelor culturale au fost lansate cărţile semnate de Cristian Medelean: „La Colibe”, Alyssa Sîrghie: „Povestea celor trei căţeluşi” (literatură pentru copii şi adolescenţi), dar şi proaspăta carte „America visului românesc”, semnată de Anca Sârghie. Maria Tonu a vorbit despre Cenaclul „Grigore Vieru” din Toronto, fiind prezentate şi publicaţiile „Lumina slovei scrise”, vol. XVII-XVIII, Sibiu şi „Destine literare”, Montreal, în prezenţa directorilor Anca Sârghie şi Alex Cetăţeanu. Poetul Dumitru Ichim a susţinut un recital de zile mari, fiind lansată şi o carte de critică despre opera acestuia.
Personal am susţinut conferinţa „George Coşbuc– aculturaţie şi interculturalitate”. Impresionat de modul în care am abordat tema satului românesc, Mircea Popescu, din Florida, a citit o proză în care oglindeşte atmosfera tradiţională în care a crescut în România.

Vineri împreună cu Elena M. Cîmpan am lansat antologiile „Un deceniu de Conexiuni” şi „Conexiuni de noiembrie”, realizate împreună cu directorul Dorel Cosma, dar şi revistele „Conexiuni” şi „Bistriţa culturală” pe care le-am oferit şi oficialităţilor, care au rămas impresionate de avengura evenimentelor literare din Bistriţa. Elena M. Cîmpan şi-a prezentat cartea „Cinci poeţi germani”, iar eu „Muchia Malului” şi „Poveşti din New York”, fiecare susţinând apoi un recital de poezie. Lectură din creaţii recente au avut şi Mircea Ştefan, Cleveland şi Leonard I. Voicu, Montreal. Prof. univ.dr. Cezar Vasiliu, Montreal a susţinut conferinţa „2000 de ani de la moartea Împăratului Traian”, prof.univ.dr. Anca Sîrghie, Universitatea „Alma Mater” din Sibiu: „Tudor Arghezi, psalmistul”, poetul Adrian Munteanu, Braşov: „Ce aduce nou sonetul lui Dumitru Ichim?”, prof. Sebastian Doreanu, Denver, Colorado: „Câmpul Românesc de la Hamilton între minunile exilului românesc”. Recitalul de sonete „Fluturele din fântână” în interpretarea poetului şi autorului Adrian Munteanu a fost de zile mari.
Banchetul jubiliar a încununat Săptămâna internaţională a culturii române. Mulţime de români au venit pentru a fi alături de noi la această sărbătoare la care moderator al sesiunii ştiinţitice a fost prof. Sebastian Doreanu, moderator al meselor rotunde prof. univ. dr. Anca Sîrghie, preşedinte al Asociaţiei Culturale Române din Hamilton – ing. Dumitru Răchitan, director al Săptămânii Internaţionale a Culturii Române – pr. dr. Dumitru Ichim.
Merită felicitări, alături de familia Dumitru şi Emilia Răchitan, părintele Dumitru Ichim şi cei care au dat o mână la bunul mers al lucrurilor: Aurel Olteanu, Mihaela Moisin – vicepreşedinte Asociaţie, Maria Dincov, Florin Burdujan, Marian Costache şi mulţi alţii.
Toate aceste evenimente au beneficiat de prezenţa consulului României la Toronto, Letiţia Belivacă, şi a consulului României la Montreal, Mugurel Stănescu. Cenaclul literar „Nicăpetre”din Toronto, patronat de Dumitru Popescu, directorul ziarului “Observatorul”, a prezintat un program de muzică, poezii şi lansări de carte şi, de asemenea „Cenaclul Grigore Vieru” din Toronto un program artistic de dansuri naţionale. Alături de Dorel Cosma, Elena M. Cîmpan şi Anca Sîrghie am primit, în semn de apreciere, diplome de excelenţă.

Au fost zile frumoase, în care literatura bistriţeană a fost aşezată la loc de cinste, Societatea Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni” stabilind o serie de legături ce vor fi fructificate pe viitor. Împreună cu Elena M. Cîmpan şi Anca Sîrghie am susţinut comunicări, am lansat cărţi şi am vorbit despre literatura românească într-un cadru în care au fost prezenţi mulţime de intelectuali români stabiliţi în Canada, dar şi ziarele ce au consemnat prezenţa noastră acolo, amintind aici doar pe Dumitru Popescu – directorul ziarului Observatorul şi Alex Cetăţeanu – directorul revistei „Destine literare”, care au oglindit frumuseţea acestor acte culturale ce fac ca literatura românească să fie la loc de cinste pe meleaguri canadiene.
După prezenţa la Paris, Viena, în New York sau în Malaezia, iată că Societatea „Conexiuni” a reuşit să promoveze literatura bistriţeană şi Palatul Culturii Bistriţa şi în Canada. Cu siguranţă, asemenea evenimente sunt un bun ambasador pentru România, pornind de aici, de la Bistriţa. Ecourile celei de-a 50-a ediţii a Săptămânii Internaţionale a Culturii Române se vor auzi şi de acum încolo, cărţile bistriţene fiind prezente în bibliotecile româneşti din Canada, dar şi din Florida şi Colorado din America, prin intermeidul noilor noştri prieteni care le vor lansa în cadrul cenaclurilor pe care le coordonează.
Felicitări organizatorilor pentru tot ceea ce fac pentru ca frumuseţea culturii româneşti să se vadă într-unul dintre cele mai frumoase spaţii ale lumii, cel canadian.

MENUȚ MAXIMINIAN

http://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711075520227603_10213521156327373_1433885388_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711083320180020_10213521153287297_1145400244_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711084620182942_10213521153567304_948941638_n.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711085320196271_10213521156607380_689282633_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711090920196560_10213521156367374_720937210_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711092220196844_10213521156647381_1755769288_n.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711103920197061_10213521152607280_2072448127_n.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711105220205563_10213521152527278_1471234682_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711105820205820_10213521156407375_74253337_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711111620216273_10213521156447376_751968672_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711112720226477_10213521156007365_1952561374_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711113520226608_10213521153087292_875202570_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711120220227896_10213521156207370_1937366263_o.jpg

14 IULIE, ZIUA NAȚIONALĂ A FRANȚEI! JOYEUX ANNIVERSAIRE!

14 iulie, Ziua Națională a Franței! Joyeux anniversaire!

Instaurată în anul 1880, Ziua Națională a Franței celebrează cele două evenimente care au marcat istoria sa modernă, începutul Revoluției Franceze prin căderea Bastiliei și Sărbătoarea Federației. Prin semnificațiile sale și în onoarea Republicii Franceze, ziua de 14 iulie este cunoscută și sărbătorită și în alte țări din Europa sau din lume. În 14 iulie 1789 revoluționarii parizieni luau cu asalt Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, iar la Sărbătoarea Federației din 14 iulie 1790, sărbătoarea reconcilierii și unității tuturor francezilor, regele Ludovic al XVI – lea a jurat credință Națiunii și legii.

,,Libertate, Egalitate, Fraternitate” avea să devină deviza Republicii Franceze și frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democrații occidentale când și-au scris Constituția, iar 14 iulie, Ziua Națională a Franței.

Franța se numără printre membrii fondatori ai ONU în 1945, este unul dintre cei cinci membri ai Consiliului de Securitate, este membru fondator NATO în 1949, al Consiliului Europei în 1949, al Uniunii Europene în 1952, al zonei Euro și al Spațiului Schengen.

Vă reamintim că în cadrul Târgului Mare al Bistriței, din perioada 19-27 august, va avea loc o expoziție, care va aduce în fața bistrițenilor 20 de costume din patrimoniul cultural al Franței, pentru care la Bistrița s-au asigurat condiții de protecție, făcând parte din zestrea culturală a Franței. Pregătirile au început deja, în perioada 23 iunie – 29 iunie, fiind prezenți în municipiul nostru Sylvia Chassard – vicepreședinte CNGFF, Bernard Caillet – vicepreședinte CNGFF, Yolande Caillet și Armele Periguad, specialiști în patrimoniu. Francezii au vizitat locul unde va fi vernisată expoziția (Casa cu Lei) și au pregătit costumele de o valoare de patrimoniu inestimabilă, care vor fi expuse pe manechine. Potrivit managerului instituției, dr. Dorel Cosma, costumele de patrimoniu, care au ajuns la Bistrița, sunt din diferite regiuni ale Franței: Alsacia, Dauplines, Savoie (Pays Nantais Bretagne), Pointou, Provence, Champagne, Gascogne, Bigorre, Limousin, Lorraine Saintonge, Anjou și Aquitaine.

                                                         Amelia Crețiu, Doris Cosma

DĂM LUMII DE VESTE: O NUNTĂ CA-N POVESTE ! ”NUNTA ZAMFIREI” EDIȚIA XXII

Primăria Municipiului Bistrița, Palatul Culturii Bistrița și Uniunea Mondială de Folclor I.G.F. , vă invită în perioada 28-31 Iulie 2017, la ediția cu numărul XXII a Festivalului Internațional de Folclor ”Nunta Zamfirei”. La ediția din acest an vor participa ansambluri folclorice din GRECIA, INDIA, INDONESIA, ITALIA, SERBIA, SINGAPORE, SRI LANKA, TURCIA, UCRAINA, VIETNAM ȘI ROMÂNIA. 

Vă invităm cu drag la nuntă !

Dăm lumii de veste: o nuntă ca-n poveste

Nunta Zamfirei

PĂCAT DE POEZIE

Pentru cine nu ştie ( dacă a mai rămas cineva ), anul acesta, subiectul de la Evaluare Naţională, pentru clasele a VIII-a, la limba şi literatura română, a conţinut poezia „Ploaia”, de Magda Isanos.  Înainte de-a se termina proba scrisă, caut pe internet poezia şi găsesc o variantă „Ploaie”, mai scurtă şi tot necunoscută. Cum destul de necunoscută e şi poezia, la care se face trimitere, aproape în aceeaşi măsură cum le este elevilor poeta Magda Isanos. O fire sensibilă, avocat, cu o căsnicie eşuată la Chişinău, cu a doua încercare de mariaj cu scriitorul Eusebiu Camilar, cu care îşi petrece mult timp la Udeşti, lângă Suceava, suferindă încă din copilărie de poliomielită, se stinge din viaţă la doar 28 de ani.

Pentru cei interesaţi, poezia „Ploaia” este foarte frumoasă, de o gingăşie aparte, delicateţe şi lirism, proprii unor texte de maturitate creatoare. Dacă elevi de clasa a VIII-a au citit-o ( ! ) la examen, chiar dacă este alcătuită din mai multe strofe, poate că şi alţi cititori, mai exersaţi sau nu, o vor citi, măcar cu un interes egal cu al copiilor, dacă nu mai sporit sau mai sărac. Din cele opt strofe, subiectul a conţinut primele cinci, menţionându-se că e vorba de un fragment. ( Cu greu, de înţeles întregul!…): „Ploi verzi, de vară, sufletu-mi vrăjiră,/ şi-n melodia caldă, rămuroasă,/ eu auzeam pământul cum respiră,/ iarba cum creşte, noaptea cum se lasă.// Nu era nimic trist, dar solemn,/ sufletul lumii închis în lemn,/ în flori palide, în hribi, în scaieţi/ revărsa bucuria tainicei vieţi.// Cerul pierdut în ceţuri îl uitam./ Nu mai eram nici eu decât ram,/ decât rădăcină avidă şi pace/ de ierburi vâscoase, opace…/ Însă irizata, subtila apă voioasă/ avea licurici, clopoţei în plete;/ jumătate din fiinţa ei luminoasă,/ lăsând să cadă văluri încete,// apărea în pajişte sau lângă bălţi,/ o zână pe care-o văzusem şi-n alte dăţi/ numai picături de apă, văpăi,/ era frumuseţea-i dintăi (…)” Aşadar, o poezie deloc simplă, deloc uşoară… Eu cred că poezia nu este pentru toată lumea. Ion Creangă spunea „milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima”; eu spun „milă mi-e de evaluare, dar de poezie mi se rupe inima”. A cere candidaţilor să găsească în fragmentul de text dat două sinonime, două cuvinte cu diftongi, două figuri de stil, rolul cratimei, cuvinte formate prin conversiune şi derivare, tipul de rimă, nu înseamnă că ei au înţeles poezia. Aşa cum ar trebui la proba de înţelegere a unui text la prima vedere. A reduce poezia la cele arătate înseamnă o mutilare de valori.

De la momentul susţinerii probei la limba şi literatura română pentru absolvenţii clasei a VIII-a, multă lume a căutat pe internet poezia şi, indirect, au aflat lucruri şi despre poetă. Tot e bine că măcar aşa mai pătrunde câte un nume aproape uitat în lista ( subţire ) cu scriitori cunoscuţi. Cine caută azi poezia „Ploaia”, de Magda Isanos, ajunge inevitabil la zeci de surse referitoare la Evaluare Naţională. Şi invers. Ca şi cum lucrurile s-ar fi aşezat într-o relaţie indestructibilă.

În afară de un poet sau un pasionat obişnuit cu poezia, cine ar înţelege ce-i cu „ploi verzi”, cu „sufletul lumii închis în lemn”, cu „clopoţei în plete” –le apei de ploaie?… Contabilizarea unor elemente de vocabular nu acoperă nevoia de poezie. Toată această proastă inspiraţie a celor care alcătuiesc subiectele reuşeşte ce-i mai rău din toată povestea cu probă scrisă la limba şi literatura română: o tristă îndepărtare de Poezie…

ELENA M. CÎMPAN

PRIMA ZI DE VACANȚĂ, PE RITMURI DE JAZZ

Sâmbătă, prima zi de vacanţă, am trecut prin parc, prin „Prietenul meu parc”, precum poezia din parc, şi ploaia trecea tot prin parc, şi parcă eram la mare, în acea stare când la mare plouă şi n-ai ce să faci, decât să te mai bucuri de un concert ce-ţi iese în cale, ca un semn că nu doar soarele face parte din libertate, ci, în lipsa lui, clapele şi corzile încălzesc în alt fel, în felul lor.
În foişorul din parc, oază de armonie, cântă chitarele, de ce-ar tăcea?, sună voci acordate, murmură gânduri, în parc regretele…, gata cu Bacovia şi cu plouă al lui, de care s-au săturat elevii la „bac”, pluteşte/ domneşte liniştea serii, bucuria de-a asculta în tihnă, în pace, o formaţie de elevi, nu la voia întâmplării, la un liceu de muzică, semn că viitorul e pe mâini bune, jazz-ul mai ales, care e poveste, strigăt, crez… Se numesc „Big Jon”, „Los Emberek”, sunt din Târgu-Mureş, au cântat la Festivalul „Bistriţa Armonia Jazz”, organizat de Claudiu Şular.
De ce-au cântat? De ce i-am auzit? Pentru că în Bistriţa, la acea oră, era singurul fapt de cultură şi, când s-au pornit artificii prin cerul cu nori, târziu, în drum spre casă, am crezut pentru o clipă că nimic nu este întâmplător. De ce nu? Câte alte lucruri nu ar merita spectacol de lumini, cum ar fi: muzica de jazz, şcoala de după şcoală, armonia dintre noi?…
Stropi şi note. Ploaia nu alungă muzica şi muzica nu alungă ploaia. Un duet din care se naşte sunetul ploii. Poate că aceasta e „Armonia Jazz”. ELENA M. CÎMPAN

CU FIECARE PROMOȚIE DE LINIE GERMANĂ, CREȘTE NUMĂRUL ADEVERINȚELOR DE ”SPRACHDIPLOM”

La Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” din Bistriţa, încheierea clasei a XII-a nu putea avea loc pentru elevii de la secţia germană până ce aceştia nu primeau mult dorita adeverinţă că au trecut examenul de „Sprachdiplom”, cu B2, C1, C2, fiecare după noroc şi pregătire. Şi înmânarea diplomelor a avut loc în Sala Festivă a Colegiului, în prezenţa distinsei profesor, scriitor şi Fachberaterin ( consultant de specialitate ) pentru partea de Siebenbürgen, din partea statului german, Birgit van der Leeden. Aceasta, în cuvântarea ei, a făcut o analiză a rezultatelor obţinute, considerându-le foarte bune, i-a felicitat pe elevi şi i-a asigurat de recunoaşterea acestei diplome, de cunoscător de limbă germană,  la nivel european. Suzana Gălăţan, directoarea Colegiului, a vorbit despre importanţa acestui examen, cu probă scrisă şi vorbită, cu evaluare din partea comisiei germane, ca un fapt de care dispun doar elevii de la secţia germană, şi despre dorinţa celorlalţi elevi ai şcolii de a susţine această probă, dar este foarte greu, pentru că nu îndeplinesc condiţiile prevăzute, acelea de a urma linia germană, cu un număr mai mare de ore. Violeta Griga, directoare pentru linia germană a Colegiului , a dat glas unor gânduri pornite din susţinerea acestei competenţe aparte pentru elevii de la germană, din recunoaşterea importanţei acestui departament al şcolii bistriţene, făcând un scurt istoric al acestor diplome, primite la „Rebreanu” de ani buni, cu rezultate deosebite, în cei optsprezece ani de când există secţia germană. Profesoarele de la clasă, Gabriela Mucea şi Christine Köhler, au adresat mulţumiri părinţilor, pentru susţinere, şi le-au dorit succes mult elevilor pe mai departe.

Cu acest eveniment, încă o promoţie de la „Liviu Rebreanu” primeşte diplomă de vorbitor de limbă germană, ceea ce creşte interesul pentru a învăţa la această şcoală.

Elena M. Cîmpan

http://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0616201708551419030299_1545639968801982_837975205740212281_n.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0616201708551919059434_1545640042135308_827259235842553819_n.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0616201708552619030750_1545640078801971_4206526095361253589_n.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0616201708553619149160_1545640152135297_8018996928268147735_n.jpg

”AȘ DORI SĂ FIU O STEA” – ASTĂZI LA TV BISTRIȚA !

Marți, 13 iunie 2017, începând cu ora 19:00, pe postul de televiziune regional ”TV Bistrița” veți putea urmări partea a 2-a a concursului de muzică și dans pentru copii ”Aș dori să fiu o stea”, ediția cu numărul II – 2017.

0606201711523817910756_1407428392647739_1998053471_n