20/08/2017

VORBIRE DESPRE TITU MAIORESCU LA ”CONEXIUNI”

Întâlnirile Societății Scriitorilor Bistrițeni ”Conexiuni” au prilejuit în 10 august evocarea criticului Titu Maiorescu, fondator al unui spirit reprezentativ, dezvoltat în jurul Societății ”Junimea” de la Iași la sfârșitul secolului al IX-lea, adept al gustului estetic în artă, teoretician al scrisului frumos, implicat în viața civică, ministru al învățământului, om de talie europeană, piatră de temelie în judecarea corectă a literaturii.

Tema ”Titu Maiorescu” a fost inspirată din declararea lui 2017 ”Anul Maiorescu” în critică, la o sută de ani de la moarte (1917). Discuțiile au pornit de la o carte, recent apărută la Editura ”Junimea” din Iași, intitulată ”Amintiri despre Titu Maiorescu”, ediția a II-a, de Ion Popescu- Sireteanu, care cuprinde texte ale unor cunoscuți scriitori, printre care Ioan Alexandru Brătescu- Voinești, Barbu Ștefănescu- Delavrancea, Victor Eftimiu, Gala Galaction, Eugen Lovinescu, Iacob Negruzzi, Alexandru Vlahuță.

La eveniment, găzduit de Palatul Culturii din Bistrița, sala ”Conexiuni”, au participat: Al. C. Miloș, Alex Bar, Ștefan Veșcari, Victor Știr, Victoria Fătu- Nalațiu, Ana Zăgrean, Marilena Toxin, Rodica Fercana, Niculae Vrășmaș, Gheorghe Mizgan, Menuț Maximinian, Zorin Diaconescu.

ELENA M. CÎMPAN

http://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0811201713411420664542_1355365954532159_7001815571851808130_n.jpg

INTERVIUL ECATERINEI OPROIU SE ÎNTOARCE LA BISTRIȚA

O emisiune de televiziune susținută de doi prezentatori carismatici având 5 femei drept invitate pentru a vorbi despre feminitate. Toate aceste elemente compun povestea unui spectacol de teatru care ajunge să se transforme pe parcurs într-o parodie a emisiunilor comerciale din zilele de astăzi. Textul ,,Interviu” de Ecaterina Oproiu este luat drept pretext de către actori pentru a blama circul mediatic pe care îl vedem în fiecare zi. Astfel, spectacolul se transformă din unul teatral în unul social, în care te regăsești tu ca spectator. Pe lângă hohote de râs, spectacolul ridică întrebări și propune schimbări. Spectacolul de teatru ,,Interviu” va avea loc în 23 august, de la ora 19:00, la Palatul Culturii.

Regia și scenografia:  Mihai Panaitescu

Distribuție:  Teodora Voineagu – Reportera

Mihai Panaitescu – Reporterul

Alexandra Podu – avocata, Nuțica, sudorița, primărița, femeia la fân

Constantin Podu – secundul

Amelia Crețiu – Tuți

Durata:         1 oră și 30 minute

Teatru contemporan (comedie)

http://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0811201709533220814121_1397285663712401_1625846888_n.jpg

CONEXIUNI CULTURALE ÎNTRE BISTRIȚA ȘI CANADA. LITERATURA BISTRIȚEANĂ A TRECUT, DIN NOU, OCEANUL ȘI S-A AUZIT DE LA NIAGARA PÂNĂ LA TORONTO

Palatul Culturii Bistriţa, la ediţia a 50-a a „Săptămânii Internaţionale a Culturii Române” din Hamilton

Timp de o săptămână, la Hamilton, Canada, s-a desfăşurat „Săptămâna Internaţională a Culturii Române”. Ediţia cu numărul 50 a renumitului eveniment, la care de-a lungul anilor au participat nume sonore ale culturii, s-a desfăşurat la „Câmpul Românesc”, considerat una dintre minunile exilului românesc.
Asociaţia Culturală Română din Hamilton a luat fiinţă în anul 1957, la iniţiativa unui grup de intelectuali români care au dorit să regenereze viaţa spirituală şi culturală a românilor de dincolo de Ocean. De-a lungul celor 60 de ani de la înfiinţare, Asociaţia a promovat frumuseţea culturii neamului nostru, organizând cursuri de limba română, serbări naţionale, conferinţe, emisiuni radio-tv, având chiar cor, trupă de teatru, ansamblu. Ceea ce diferenţiază această asociaţie de alte grupări româneşti din afară este faptul că a cumpărat 25 hectare de teren, unde s-a clădit un adevărat Centru cultural, ce a oglindit de-a lungul timpului idealurile şi gândurile românilor aflaţi departe de casă.
Cu sprijinul românilor din întreaga lume, dar şi a Guvernului Canadian, în 1986 a fost inaugurat Centrul Cultural Nae Ionescu, ce are o bibliotecă impresionantă, un muzeu cu specific românesc, o sală de muzică şi o sală de spectacole care poate găzdui până la 400 de persoane. De asemenea, românii vin aici să se roage la Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, dar şi să aducă un omagiu înaintaşilor la Rotonda scriitorilor din exil, unde se află busturile sculptorului Nicapetre, dedicate scriitorilor Mircea Eliade, Aron Cotruş, George Donev, Vasile Posteucă, Vintilă Horea şi Horea Stamate. De asemenea, aici se află unul dintre cele mai frumoase busturi în marmură dedicate lui Mihai Eminescu şu un bust al lui Nae Ionescu. Nu e de mirare că datorită frumuseţii acestui loc vin români din Toronto, Kithener, London, Hamilton, dar şi de la Montreal şi chiar din America, din Florida sau Colorado.

Vara, aici vin foarte mulţi români pentru a-şi petrece timpul liber în mijlocul naturii, într-un peisaj de basm, care aminteşte de România. De altfel, o uliţă întreagă de rulote era şi la participarea noastră la evenimentele dedicate culturii româneşti. Să amintim şi de festivalul de folclor ce a adus aproape 1000 de oameni aici, cu doar o zi înainte de a poposi noi. Celebrităţi precum Benone Sinulescu, Sofia Vicoveanca, Ştefania Rareş, Irina Loghin, Veta Biriş, Angelica Stoican, Paula Seling şi Narcisa Suciu au trecut pe aici.
Încă de la intrarea în zona Câmpului te întâmpină o stâncă vopsită în tricolor, semn că aici patriotismul românesc este prezent. Împreună cu Elena M. Cîmpan, preşedinta Societăţii Scriitorilor Bistriţeni Conexiuni, şi cu prof. univ. dr. Anca Sîrghie, de la Universitatea Alma Mater din Sibiu, am reprezentat Palatul Culturii Bistriţa, fiind invitaţii speciali ai acestei ediţii. Anii trecuţi, la Săptămâna Internaţională a Culturii Române au participat oaspeţi precum ministrul Culturii Ion Caramitru, actorii Valeria Seciu şi Iuliu Moldovan, poeta Doina Uricariu ca directoare a I.C.R. de la New York, excelenta actriţă Olga Tudorache, actorul Horaţiu Mălăele, “Divertis”, “Colibri”, Mircea Vintilă şi Vasile Socaciu etc.
După zece ore de zbor, din Roma peste Ocean, am ajuns la Toronto, cu emoţia întâlnirii cu noi pământuri unde românii poartă cu mândrie steagul tricolor. Cel mai mare oraș din Canada, cu aproape 3 milioane de locuitori, iar cu zona metropolitană aproape 6 milioane locuitori, capitala economică a ţării, este situat pe malul nordic al lacului Ontario şi are o privelişte de vis. Cu o înălțime de 553,33m, turnul de comunicații CN Tower este cea mai înaltă construcție din America de Nord. Am urcat în turn amintindu-ne de Turnul Eiffel din Paris, Empire Building din New York, Turnurile Petronas din Kuala Lumpur şi de ce nu, de turnul Bisericii Evanghelice de la noi. Privelişti de vis cu oraşe ce se întind la poalele turnurilor, fiecare cu frumuseţea şi specificul lor.
Ne-am întâlnit cu preşedintele Asociaţiei Culturale Române din Hamilton, ing. Dumitru Răchitan şi cu doamna Emilia Răchitan, şi parcă ne cunoşteam de o viaţă, deoarece prin tot ceea ce face, familia Răchitan păstrează vie atmosfera de sărbătoare specifică românilor.
Alături de părintele Dumitru Echim, scriitor cunoscut atât în Canada, cât şi în România, familia Răchitan, dar şi membrii Asociaţiei Culturale Române din Hamilton, au avut grijă ca evenimentul să fie la cele mai înalte standarde.

Prima zi, 10 iulie, a coincis cu ziua mea de naştere, având astfel onoarea ca românii adunaţi la evenimente să-mi cânte „La mulţi ani!”, fiind pentru prima dată când am marcat o asemenea sărbătoare aniversară departe de casă, însă cu români adevăraţi. Simpozionul a fost demarat prin lucrările susţinute de Constantin Groza: Contribuţia Cenaclului ”Florica Baţu Ichim” din Kitchener, Ontario la succesul Săptămânii Culturale Internaţionale din Hamilton, prof. Marieta Dincov, Toronto: „Mihai Eminescu în eternitate”, Julian Thedore Ichim, Toronto: „Prinţul Charles al Angliei şi conservarea valorilor naturale”.
În acest cadru, am prezentat şi filmele documentare “Palatul Culturii din Bistriţa”, „Poezia bistriţeană în America” şi „Poezia bistriţeană în Malaezia” , regizate de prof. dr. Dorel Cosma, managerul Palatului Culturii Bistriţa, care au făcut o impresie bună. Cei prezenţi la eveniment au rămas surprinşi de activitatea culturală bogată de la Palatul Culturii Bistriţa, mulţi dintre ei arătându-şi interesul de a fi prezenţi la evenimentele ce se derulează la Bistriţa.
A doua zi a debutat cu o excursie la Cascada Niagara, unde am putut fi părtaşi la frumuseţile uneia dintre minunile lumii. Vorbim de un ansamblu format din trei căderi de apă situate la granița dintre statul nord american New York din SUA și provincia Ontario din Canada, Cascada americană (American Falls) și Cascada vălul miresii (Bridal Veil Falls) pe teritoriul Statelor Unite și Cascada potcoavă (Horseshoe Falls) pe teritoriul Canadei. Pe partea nord americană cascada are o lățime de 363 m, apele cascadei cad de la 21 m înălțime, iar pe partea canadiană cascada are o lățime de 792 m (în formă de potcoavă), înălțimea căderii de apă fiind 51 m. Debitul de apă fiind între 2.832 și 5.720 m³/s, în medie 4.200 m³/s. Înainte cu 6 000 de ani la sfârșitul ultimei perioade de glaciațiune, s-au topit ultimii ghețari din regiune determinând apele lacului Erie să curgă peste maluri formându-se râul Niagara care se varsă în lacul Ontario, trecând pe parcursul lui peste prăpastia (groapa) dintre cele două lacuri formează căderea de apă Niagara. Frumuseţi de nedescris, ce mai !
Sesiunea ştiinţifică a cuprins simpozionul prof.dr. Rodica Gârleanu Costea, Oakville, Ontario: „Constantin Noica sau aspiraţia spre universal a culturii române” şi medalionul sorescian al artistului Sergiu Cioiu: Medalion sorescian: „Pe cine numim… eu?”.

Miercuri am participat la Sfânta Liturghie oficiată de părintele Dan Chirtu, la bisericuţa din incinta Câmpului Românesc, iar seara a cuprins simpozionul cu temele Elena M. Cîmpan, „Tudor Arghezi şi canonul literar”, prof. univ. dr. Anca Sîrghie – Lucian Blaga, “fratele lui mai mic” al lui Eminescu, Adrian Munteanu „Poezia românească între tradiţie şi modernitate. Proiect transdisciplinar”. Tot acum am urmărit filmul documentar: „Amintiri despre Lucian Blaga” realizat de Anca Sîrghie.
Joi, la St. Jacob, în Ontaio, i-am văzut pe menoniţi, cei care păstrează tradiţiile străvechi, fără curent, telefoane şi fără a se integra în civilizaţiile actuale, preferând să rămână în lumea de altădată. Vizitarea Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” ne-a încântat. Părintele Dumitru Ichim a făcut aici minuni. O biserică în care spiritual românesc este mai viu ca oriunde, dovadă prezenţa în fresce ai sfinţilor noştri.
Ziua de joi a cuprins lansarea cărţilor semnate de Dorel Cosma: „Duminică în Manhatan”, “Flight” şi “Biletul de călătorie”, făcând şi o lectură publică din poezia managerului Palatului Culturii şi transmiţând şi mesajul acestuia către participanţii la manifestările din Canada. În cadrul evenimentelor culturale au fost lansate cărţile semnate de Cristian Medelean: „La Colibe”, Alyssa Sîrghie: „Povestea celor trei căţeluşi” (literatură pentru copii şi adolescenţi), dar şi proaspăta carte „America visului românesc”, semnată de Anca Sârghie. Maria Tonu a vorbit despre Cenaclul „Grigore Vieru” din Toronto, fiind prezentate şi publicaţiile „Lumina slovei scrise”, vol. XVII-XVIII, Sibiu şi „Destine literare”, Montreal, în prezenţa directorilor Anca Sârghie şi Alex Cetăţeanu. Poetul Dumitru Ichim a susţinut un recital de zile mari, fiind lansată şi o carte de critică despre opera acestuia.
Personal am susţinut conferinţa „George Coşbuc– aculturaţie şi interculturalitate”. Impresionat de modul în care am abordat tema satului românesc, Mircea Popescu, din Florida, a citit o proză în care oglindeşte atmosfera tradiţională în care a crescut în România.

Vineri împreună cu Elena M. Cîmpan am lansat antologiile „Un deceniu de Conexiuni” şi „Conexiuni de noiembrie”, realizate împreună cu directorul Dorel Cosma, dar şi revistele „Conexiuni” şi „Bistriţa culturală” pe care le-am oferit şi oficialităţilor, care au rămas impresionate de avengura evenimentelor literare din Bistriţa. Elena M. Cîmpan şi-a prezentat cartea „Cinci poeţi germani”, iar eu „Muchia Malului” şi „Poveşti din New York”, fiecare susţinând apoi un recital de poezie. Lectură din creaţii recente au avut şi Mircea Ştefan, Cleveland şi Leonard I. Voicu, Montreal. Prof. univ.dr. Cezar Vasiliu, Montreal a susţinut conferinţa „2000 de ani de la moartea Împăratului Traian”, prof.univ.dr. Anca Sîrghie, Universitatea „Alma Mater” din Sibiu: „Tudor Arghezi, psalmistul”, poetul Adrian Munteanu, Braşov: „Ce aduce nou sonetul lui Dumitru Ichim?”, prof. Sebastian Doreanu, Denver, Colorado: „Câmpul Românesc de la Hamilton între minunile exilului românesc”. Recitalul de sonete „Fluturele din fântână” în interpretarea poetului şi autorului Adrian Munteanu a fost de zile mari.
Banchetul jubiliar a încununat Săptămâna internaţională a culturii române. Mulţime de români au venit pentru a fi alături de noi la această sărbătoare la care moderator al sesiunii ştiinţitice a fost prof. Sebastian Doreanu, moderator al meselor rotunde prof. univ. dr. Anca Sîrghie, preşedinte al Asociaţiei Culturale Române din Hamilton – ing. Dumitru Răchitan, director al Săptămânii Internaţionale a Culturii Române – pr. dr. Dumitru Ichim.
Merită felicitări, alături de familia Dumitru şi Emilia Răchitan, părintele Dumitru Ichim şi cei care au dat o mână la bunul mers al lucrurilor: Aurel Olteanu, Mihaela Moisin – vicepreşedinte Asociaţie, Maria Dincov, Florin Burdujan, Marian Costache şi mulţi alţii.
Toate aceste evenimente au beneficiat de prezenţa consulului României la Toronto, Letiţia Belivacă, şi a consulului României la Montreal, Mugurel Stănescu. Cenaclul literar „Nicăpetre”din Toronto, patronat de Dumitru Popescu, directorul ziarului “Observatorul”, a prezintat un program de muzică, poezii şi lansări de carte şi, de asemenea „Cenaclul Grigore Vieru” din Toronto un program artistic de dansuri naţionale. Alături de Dorel Cosma, Elena M. Cîmpan şi Anca Sîrghie am primit, în semn de apreciere, diplome de excelenţă.

Au fost zile frumoase, în care literatura bistriţeană a fost aşezată la loc de cinste, Societatea Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni” stabilind o serie de legături ce vor fi fructificate pe viitor. Împreună cu Elena M. Cîmpan şi Anca Sîrghie am susţinut comunicări, am lansat cărţi şi am vorbit despre literatura românească într-un cadru în care au fost prezenţi mulţime de intelectuali români stabiliţi în Canada, dar şi ziarele ce au consemnat prezenţa noastră acolo, amintind aici doar pe Dumitru Popescu – directorul ziarului Observatorul şi Alex Cetăţeanu – directorul revistei „Destine literare”, care au oglindit frumuseţea acestor acte culturale ce fac ca literatura românească să fie la loc de cinste pe meleaguri canadiene.
După prezenţa la Paris, Viena, în New York sau în Malaezia, iată că Societatea „Conexiuni” a reuşit să promoveze literatura bistriţeană şi Palatul Culturii Bistriţa şi în Canada. Cu siguranţă, asemenea evenimente sunt un bun ambasador pentru România, pornind de aici, de la Bistriţa. Ecourile celei de-a 50-a ediţii a Săptămânii Internaţionale a Culturii Române se vor auzi şi de acum încolo, cărţile bistriţene fiind prezente în bibliotecile româneşti din Canada, dar şi din Florida şi Colorado din America, prin intermeidul noilor noştri prieteni care le vor lansa în cadrul cenaclurilor pe care le coordonează.
Felicitări organizatorilor pentru tot ceea ce fac pentru ca frumuseţea culturii româneşti să se vadă într-unul dintre cele mai frumoase spaţii ale lumii, cel canadian.

MENUȚ MAXIMINIAN

http://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711075520227603_10213521156327373_1433885388_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711083320180020_10213521153287297_1145400244_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711084620182942_10213521153567304_948941638_n.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711085320196271_10213521156607380_689282633_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711090920196560_10213521156367374_720937210_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711092220196844_10213521156647381_1755769288_n.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711103920197061_10213521152607280_2072448127_n.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711105220205563_10213521152527278_1471234682_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711105820205820_10213521156407375_74253337_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711111620216273_10213521156447376_751968672_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711112720226477_10213521156007365_1952561374_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711113520226608_10213521153087292_875202570_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711120220227896_10213521156207370_1937366263_o.jpg

14 IULIE, ZIUA NAȚIONALĂ A FRANȚEI! JOYEUX ANNIVERSAIRE!

14 iulie, Ziua Națională a Franței! Joyeux anniversaire!

Instaurată în anul 1880, Ziua Națională a Franței celebrează cele două evenimente care au marcat istoria sa modernă, începutul Revoluției Franceze prin căderea Bastiliei și Sărbătoarea Federației. Prin semnificațiile sale și în onoarea Republicii Franceze, ziua de 14 iulie este cunoscută și sărbătorită și în alte țări din Europa sau din lume. În 14 iulie 1789 revoluționarii parizieni luau cu asalt Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, iar la Sărbătoarea Federației din 14 iulie 1790, sărbătoarea reconcilierii și unității tuturor francezilor, regele Ludovic al XVI – lea a jurat credință Națiunii și legii.

,,Libertate, Egalitate, Fraternitate” avea să devină deviza Republicii Franceze și frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democrații occidentale când și-au scris Constituția, iar 14 iulie, Ziua Națională a Franței.

Franța se numără printre membrii fondatori ai ONU în 1945, este unul dintre cei cinci membri ai Consiliului de Securitate, este membru fondator NATO în 1949, al Consiliului Europei în 1949, al Uniunii Europene în 1952, al zonei Euro și al Spațiului Schengen.

Vă reamintim că în cadrul Târgului Mare al Bistriței, din perioada 19-27 august, va avea loc o expoziție, care va aduce în fața bistrițenilor 20 de costume din patrimoniul cultural al Franței, pentru care la Bistrița s-au asigurat condiții de protecție, făcând parte din zestrea culturală a Franței. Pregătirile au început deja, în perioada 23 iunie – 29 iunie, fiind prezenți în municipiul nostru Sylvia Chassard – vicepreședinte CNGFF, Bernard Caillet – vicepreședinte CNGFF, Yolande Caillet și Armele Periguad, specialiști în patrimoniu. Francezii au vizitat locul unde va fi vernisată expoziția (Casa cu Lei) și au pregătit costumele de o valoare de patrimoniu inestimabilă, care vor fi expuse pe manechine. Potrivit managerului instituției, dr. Dorel Cosma, costumele de patrimoniu, care au ajuns la Bistrița, sunt din diferite regiuni ale Franței: Alsacia, Dauplines, Savoie (Pays Nantais Bretagne), Pointou, Provence, Champagne, Gascogne, Bigorre, Limousin, Lorraine Saintonge, Anjou și Aquitaine.

                                                         Amelia Crețiu, Doris Cosma

MENUȚ MAXIMINIAN ADUCE ”POVEȘTI ROMÂNEȘTI DIN NEW YORK” LA BISTRIȚA

Într-o atmosferă familială, pe de o parte a scriitorilor de la „Conexiuni”, de cealaltă parte a colegilor de la „Răsunetul”, dar şi a unor profesori de limba şi literatura română sau a unor demnitari, Menuţ Maximinian şi-a lansat un nou volum, „Poveşti româneşti din New York”. Cartea se constituie într-un adevărat exerciţiu de comuniune între românii din ţară şi cei plecaţi în căutarea visului american. În acest volum se contopesc experienţele scriitorului, etnologului şi jurnalistului Menuţ Maximinian, puse în poveştile româneşti din metropola americană. Volumul este constituit din trei părţi, una a poveştii românilor din New York, pornind de la o fotografie a străbunicului, iar mai apoi ajungându-se la întâlnirile cu comunitatea de peste Ocean, ce putea constitui singură subiectul unui roman; partea a doua o radiografie a personalităţilor româneşti din New York împletită cu un jurnal al zilelor trăite de autor aici, iar partea a treia interviuri cu oameni de diferite profesii, un mozaic ce oglindeşte foarte bine comunitatea noastră de peste Ocean. Dorel Cosma, directorul Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc” a precizat că Menuţ Maximinian aduce în faţa cititorilor „momente trăite, momente văzute în lumea de vis, visul american”. Dorel Cosma s-a axat, în prezentarea sa, asupra părţii care cuprinde interviurile realizate de autor cu cei mai importanţi reprezentaţi ai comunităţii româneşti din New York. „De o savoare deosebită sunt interviurile pe care Menuţ Maximinian le aduce în faţa cititorului, nu interviuri simple, realizate prin întrebări şi răspunsuri scurte. Se vede aici experienţa jurnalistului, a celui care stăpâneşte tehnica interviului şi o adaptează pentru fiecare intervievat în parte. Poate că pare simplu pentru cineva când spui” am făcut un interviu”, însă este o mare diferenţă pe care orice specialist o sesizează parcurgând cartea, atunci când vorbim despre interviul în sine sau vorbim despre un simplu dialog. Aici se simte mâna omului de litere, a ziaristului care se adaptează la fiecare intervievat în parte”, a spus Dorel Cosma. Acesta a subliniat, rând pe rând, pornind de la interviurile autorului, personalităţile prof. univ. dr. pr. Theodor Damian, a Doinei Uricariu, Vasile Bădăluţă, Lia Lungu, Elena Mitru, Mariana Terra, Grigore Culian şi prof. Mircea Ghiţă. „Vă invit cu mare drag să citiţi cartea, este extrem de interesantă, adăugând şi albumul foto care însoţeşte volumul şi care reprezintă aspecte şi locuri prin care s-a trecut”, a punctat Dorel Cosma. Preşedinta Societăţii Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni”, prof. Elena M. Cîmpan, a menţionat că volumul „a aşteptat un timp al facerii, aşa cum îi stă bine unei literaturi aşezate, care nu se grăbeşte a fi scoasă la lumină”. „Deschidem o carte ca să călătorim şi apoi închidem cartea să ne regăsim sau călătorim ca să ne căutăm şi în cele din urmă ajungem la o cunoaştere de sine? Călătoriile reprezintă pentru fiecare o cunoaştere de sine. (…) Menuţ Maximinian a reuşit să scrie această carte încercând să acopere trei aspecte care fac în mod fericit o casă frumoasă, o casă a cărţii, nelăsând deoparte nici povestea ca atare, nici documentarea pe care a considerat-o absolut necesară şi apoi dialogul pe care l-a stabilit cu fiecare dintre subiecţii intervievaţi. Orice interviu reprezintă două părţi care trebuie să găsească puncte comune, de legătură. Faptul că Menuţ Maximinian şi-a ales aceşti subiecţi, şi s-au potrivit foarte bine în a contura o realitate românească, indiferent că se desfăşoară pe un pământ românesc sau american, înseamnă că există această comunicare desăvârşită, practic necăutată, dar bucuria de a fi găsită este cu atât mai răsplătită”, a evidenţiat Elena M. Cîmpan. Preşedinta „Conexiuni” a catalogat cartea lui Menuţ Maximinian drept una „unitară”, care se evidenţiază prin prospeţime, noutate, drumul fiind deschis spre alte călătorii. Scriitorul Zorin Diaconescu, de altfel cel care şi-a aşezat gândurile şi pe coperta cărţii, a precizat că nu a trăit călătoria în America decât prin prisma cărţii lui Menuţ Maximinian, însă pentru el „a fost o aventură”. „Viaţa mea ar fi fost mult mai uşoară fără această carte, pentru că confruntându-mă strict la text am fost confruntat cu o serie de dileme a unui cititor care vrea să-şi facă neapărat datoria până la capăt”, a dezvăluit Zorin Diaconescu, subliniind ironia autorului care prezintă poveşti, iar nu povestiri şi care-i lasă pe protagoniştii interviurilor să se contrazică, lăsându-le cititorilor posibilitatea de a discerne. „Mulţumesc pentru această trudă şi pentru cele care vor mai urma, pentru că ştiu că vor urma şi apoi vreau să-l felicit pe Menuţ, nu doar pentru cartea în sine, în primul rând pentru că a reuşit să scrie o carte altfel decât a scris până acum şi un om care reuşeşte să facă acest lucru este un om care mai are un viitor. Din păcate, asta e o poveste veche de vreo jumătate de secol în literatura română, suntem literatura autorilor „de un singur volum”, care scoate un volum, are succes, toată lumea-l laudă, după care începe să se auto paştişeze, adică copy-paste după el, şi al doilea, şi al treilea, şi al patrulea şi al 20-lea volum sunt identice cu primul. Am zis să vedem, va cădea şi Menuţ în această capcană? A scăpat, deci, Menuţ are un viitor şi eu îi doresc să fie cu succes”, a concluzionat Zorin Diaconescu. Nu în ultimul rând, autorul a mărturisit că sunt poveştile sale, plecând de la cele de acasă, de la Dumbrăviţa, unde avea o fotografie cu străbunicul plecat în America, până la cele trăite în experienţa sa de la New York. „Despre poveştile acestea ale românilor plecaţi din satele noastre am încercat la început să vorbesc. Cartea este dedicată străbunicului Ştefan şi bunicii Ana şi mai apoi tuturor celor care au pornit pe acest drum al Americii, unii au ajuns, alţii nu, dar dincolo de aceste poveşti mă resetez, mă încarc energetic şi încep să vorbesc despre poveştile frumoase ale românilor”, a spus Menuţ Maximinian. Acesta a adăugat că speră că măcar o parte din bucuria trăită de scriitorii bistriţeni în America se va regăsi şi în sufletul fiecărui cititor. „Am mai spus că sunt un om norocos. Norocul meu este că dincolo de viaţa mea rămân aceste cărţi, aceste poveşti adunate în cărţi. Este un lucru important pentru mine, că viaţa mea este prin cărţi şi cărţile sunt viaţa mea”, a completat Menuţ Maximinian. La eveniment a participat şi senatorul Ioan Simionca. În acelaşi cadru, a fost lansat şi primul număr al revistei „Conexiuni literare” editată de Palatul Culturii şi care se va afla sub egida Uniunii Scriitorilor din România. În final, Menuţ Maximinian a acordat autografe, invitându-i pe cititori să călătorească împreună cu el peste Ocean, la New York.  Gabriela Ciornei

 

O NOUĂ PREMIERĂ A TEATRULUI PROFESIONIST LIVIU REBREANU. UN INTERVIU GUSTAT DE PUBLIC

Teatrul profesionist Liviu Rebreanu surprinde prin premierile pe care le-a pus în scenă la Palatul Culturii încă de la înfiinţare. Cea mai recentă reprezentaţie a fost piesa Interviu, regia și scenografia: Mihai Panaitescu. Din distribuție au făcut parte Teodora Voineagu – Reportera, Mihai Panaitescu – Reporterul, Alexandra Podu – avocata, Nuțica, sudorița, primărița, femeia la fân, Constantin Podu – secundul, Amelia Crețiu – Tuți. Tema piesei este o emisiune de televiziune susținută de doi prezentatori carismatici având 5 femei drept invitate pentru a vorbi despre feminitate. Toate aceste elemente compun povestea unui spectacol de teatru care ajunge să se transforme pe parcurs într-o parodie a emisiunilor comerciale din zilele de astăzi. Textul ,,Interviu” de Ecaterina Oproiu este luat drept pretext de către actori pentru a blama circul mediatic pe care îl vedem în fiecare zi. Astfel, spectacolul se transformă din unul teatral în unul social, în care te regăsești tu ca spectator. Pe lângă hohote de râs, spectacolul ridică întrebări și propune schimbări. Merită evidenţiată prezenţa actriţei bistriţence Amelia Creţiu, care a jucat-o te Tuţi, angajată a Centrului Cultural Municipal, care a debutat, iată, cu aplauze furtunoase pe scenă. Nu uităm de Alexandra Podu, care s-a prezentat excelent, jucând rând pe rând tipologii diferite ale femeii. Printre spectatorii prezenţi în sală s-au aflat şi primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, şi managerul instituţiei gazdă, Dorel Cosma, evoluţia artiştilor fiind apreciată de public prin ovaţionarea la scenă deschisă. Prin proiectele lui, Teatrul profesionist Liviu Rebreanu se dovedeşte a fi un bun câştig cultural pentru urbea noastră, bistriţenii arătând încă o dată că sunt mari iubitori de teatru.

Menuţ Maximinian

PRECIZĂRI PENTRU ÎNTÂLNIREA DIN 10 MAI, ORA 18.00, SALA “CONEXIUNI”

Obişnuiţi deja cu ziua şi ora Conexiunilor, vă invit ca pentru ediţia de mai să ne îndreptăm atenţia către literatura contemporană – poezie, proză scurtă, schiţă, roman – din perspectivă geografică, dar nu doar “extrasă” din părţi ale României, ci şi din alte zone ale Pământului, cum ar fi Europa faţă în faţă cu America sau Asia, cu  diferite abordări literare, feluri de a vedea lucrurile.

Pe scurt, să ne gândim la diversitatea de cărţi. Pornind, poate, de la marcantul punct al Zilei Europei, care nu trebuie să aibă doar un caracter politic, economic, financiar. Europa a dat şi dă în continuare texte frumoase. Vă propun să ne gândim şi să găsim argumente pentru scrisul prezent. Din “literatura universală” de la şcoală şi cea prezentă în reviste.
Totodată, suntem mai aproape de Blaga în aceste zile. Să încercăm o actualizare a poetului/ filosofului din Lancrăm.
Sunt convinsă că veţi fi plini de idei, ca de fiecare dată, şi timpul va trece prea repede pentru tot ce vom avea a ne spune.
Într-un fel, mă bucur de bogăţia de mesaje care se rostesc la “Conexiuni”. Înseamnă că nu ne întâlnim degeaba.
Aştept veşti despre noi apariţii editoriale ale membrilor “Conexiuni”. Anunţuri de lansări.
Nu uitaţi să trimiteţi materiale pentru revista “Conexiuni literare” ( numărul 2, pentru că numărul 1 este definitivat).
Sper că veţi participa în număr cât mai mare la Întălnirile “Conexiuni” din 10 mai 2017.
Până atunci, vă doresc Macedonski şi “liliacul înflorit”!
Elena M. Cîmpan
Preşedinta Societăţii Scriitorilor Bistriţeni “Conexiuni” 
 PRECIZĂRI PENTRU ÎNTÂLNIREA DIN 10 MAI, ORA 18.00, SALA

„CULOAREA NU RĂMÂNE ÎN LOC”, AFIRMĂ ONIŢA MUREŞAN, ARTIST PLASTIC

Recentul vernisaj din foaierul Palatului Culturii din Bistriţa, „Dintre atâte primăveri…”, autoare Oniţa Mureşan, m-a dus cu gândul la Dimitrie Anghel, poetul grădinilor, şi la poezia lui „Din grădină”: „Miresme dulci de flori mă-mbată şi mă alintă gânduri blânde…/ Ce iertător şi bun ţi-e gândul, în preajma florilor plăpânde!/ Râd în grămadă; flori de nalbă şi flori de mărgărint,/ De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint.”

Într-un simbolism aparte, în lucrările Oniţei Mureşan îşi dau mâna parfum, culoare, sunet, generând o stare de admiraţie, ca-n faţa unui tablou din natură. Pentru că rolul unei pânze care prezintă natură, fie că sunt flori, copaci, stânci, mare, este de-a aduce aproape, în faţa ochilor, peisajul trăit şi oferit spre trăire mai departe.

Operele Oniţei Mureşan sunt ample, în dimensiuni mari sau mici, inspirate şi pictate pe muzică celebră: Concertul nr. 2 din Rachmaninof oferă un tablou în trei părţi, Simfonia în alb de Ceaikovski se potriveşte bujorilor ca de balerină, Simfonia în roz, de Chopin, Celest al lui Liszt, Fortissimo, al lui Prokofiev, creează o adevărată muzică a florilor, grupată sub genericul „Dor de primăvară”, cu lucrări surate, ce se caută, se aşteaptă şi se completează una pe cealaltă, ca-ntr-o grădină, unde florile înfloresc pe rând, la timpul lor.

Oniţa Mureşan face din culori mişcare, drum, poveşti. Ea spune şi crede că o culoare nu rămâne pe loc. Ea trece, se transformă. De aceea, albul de ghiocel, scrijelit, zgâriat, murdărit, crăpat, oferă etape ale culorii atât de simplă şi atât de semnificativă.

„Dintre atâte primăveri”… „Care lasă malurile, câte oare le vor  sparge/ Vânturile, valurile?…”

ELENA M. CÎMPAN 

Recentul vernisaj din foaierul Palatului Culturii din Bistriţa, „Dintre atâte primăveri…”, autoare Oniţa Mureşan, m-a dus cu gândul la Dimitrie Anghel, poetul grădinilor, şi la poezia lui „Din grădină”: „Miresme dulci de flori mă-mbată şi mă alintă gânduri blânde…/ Ce iertător şi bun ţi-e gândul, în preajma florilor plăpânde!/ Râd în grămadă; flori de nalbă şi flori de mărgărint,/ De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint.”

Într-un simbolism aparte, în lucrările Oniţei Mureşan îşi dau mâna parfum, culoare, sunet, generând o stare de admiraţie, ca-n faţa unui tablou din natură. Pentru că rolul unei pânze care prezintă natură, fie că sunt flori, copaci, stânci, mare, este de-a aduce aproape, în faţa ochilor, peisajul trăit şi oferit spre trăire mai departe.

Operele Oniţei Mureşan sunt ample, în dimensiuni mari sau mici, inspirate şi pictate pe muzică celebră: Concertul nr. 2 din Rachmaninof oferă un tablou în trei părţi, Simfonia în alb de Ceaikovski se potriveşte bujorilor ca de balerină, Simfonia în roz, de Chopin, Celest al lui Liszt, Fortissimo, al lui Prokofiev, creează o adevărată muzică a florilor, grupată sub genericul „Dor de primăvară”, cu lucrări surate, ce se caută, se aşteaptă şi se completează una pe cealaltă, ca-ntr-o grădină, unde florile înfloresc pe rând, la timpul lor.

Oniţa Mureşan face din culori mişcare, drum, poveşti. Ea spune şi crede că o culoare nu rămâne pe loc. Ea trece, se transformă. De aceea, albul de ghiocel, scrijelit, zgâriat, murdărit, crăpat, oferă etape ale culorii atât de simplă şi atât de semnificativă.

„Dintre atâte primăveri”… „Care lasă malurile, câte oare le vor  sparge/ Vânturile, valurile?…”

ELENA M. CÎMPAN 

Recentul vernisaj din foaierul Palatului Culturii din Bistriţa, „Dintre atâte primăveri…”, autoare Oniţa Mureşan, m-a dus cu gândul la Dimitrie Anghel, poetul grădinilor, şi la poezia lui „Din grădină”: „Miresme dulci de flori mă-mbată şi mă alintă gânduri blânde…/ Ce iertător şi bun ţi-e gândul, în preajma florilor plăpânde!/ Râd în grămadă; flori de nalbă şi flori de mărgărint,/ De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint.”

Într-un simbolism aparte, în lucrările Oniţei Mureşan îşi dau mâna parfum, culoare, sunet, generând o stare de admiraţie, ca-n faţa unui tablou din natură. Pentru că rolul unei pânze care prezintă natură, fie că sunt flori, copaci, stânci, mare, este de-a aduce aproape, în faţa ochilor, peisajul trăit şi oferit spre trăire mai departe.

Operele Oniţei Mureşan sunt ample, în dimensiuni mari sau mici, inspirate şi pictate pe muzică celebră: Concertul nr. 2 din Rachmaninof oferă un tablou în trei părţi, Simfonia în alb de Ceaikovski se potriveşte bujorilor ca de balerină, Simfonia în roz, de Chopin, Celest al lui Liszt, Fortissimo, al lui Prokofiev, creează o adevărată muzică a florilor, grupată sub genericul „Dor de primăvară”, cu lucrări surate, ce se caută, se aşteaptă şi se completează una pe cealaltă, ca-ntr-o grădină, unde florile înfloresc pe rând, la timpul lor.

Oniţa Mureşan face din culori mişcare, drum, poveşti. Ea spune şi crede că o culoare nu rămâne pe loc. Ea trece, se transformă. De aceea, albul de ghiocel, scrijelit, zgâriat, murdărit, crăpat, oferă etape ale culorii atât de simplă şi atât de semnificativă.

„Dintre atâte primăveri”… „Care lasă malurile, câte oare le vor  sparge/ Vânturile, valurile?…”

ELENA M. CÎMPAN         0321201709161617356981_1488789031152582_2039031268_o0321201709185817352759_1487573537940798_1501612051_n03212017091934img9275_0

CONEXIUNI BISTRIȚENE LA BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ IAȘI

Biblioteca Centrală Univesitară Mihai Eminescu Iaşi a găzduit Zilele revistei Lumina Lină, publicaţie editată la New York de prof. univ. dr. Theodor Damian. Evenimentul a fost moderat de Lucian Vasiliu, directorul revistei Scriptor şi s-a derulat în cadrul celebrului cenaclu Junimea. Au opinat despre revista Lumina Lină, dar şi despre cea mai recentă carte a părintelui Theodor Damian – „Lazăre, vino afară!”, criticii Theodor Codreanu, Ioan Holban, scriitorii Gellu Dorian, Simona Modreanu, în sală fiind prezenţi şi Casian Maria Spiridon, Aurel Ştefanachi şi alte nume cunoscute ale scrisului ieşean. Având o legătură deosebită cu revista Lumina Lină şi cu directorul acesteia, Theodor Damian, managerul Palatului Culturii Bistriţa, dr. Dorel Cosma, a fost prezent la eveniment alături de scriitorii Zorin Diaconescu şi Menuţ Maximinian. În acest cadru s-a vorbit despre puntea culturală dintre Bistriţa şi New York, concretizată prin realizarea unei ediţii a Zileleor Lumina Lina la Bistriţa dar şi prin schimbul cultural ce a avut loc în metropola americană anul trecut, dintre Cenaclul Mihai Eminescu şi Societatea Scriitorilor Bistriţeni Conexiuni. În cadrul cenaclului Junimea au fost lansate cărţile Duminica în Manhattan – Dorel Cosma, Conexiuni de noiembrie – Dorel Cosma şi Menuţ Maximinian şi revista Conexiuni, oferite mai apoi tuturor participanţilor prezenţi la eveniment. Manifestarea dedicată revistei Lumină Lină şi pr.Theodor Damian a fost realizată de Consiliului Judeţean Iaşi, Uniunea Scriitorilor din România, Cenaclul şi Editura Junimea. Doris Cosma0306201712440317141754_10212126498261793_2032859350_n0306201712440817140885_10212126498301794_1343769175_n0306201712441417124867_10212126498221792_621188696_n0306201712441917160667_10212126498181791_1101354846_n

DE MĂRȚIȘOR – ”O NOAPTE FURTUNOASĂ- RENAȘTEREA” – LA PALATUL CULTURII BISTRIȚA

Cea de-a treia premieră a Teatrului Profesionist ”Liviu Rebreanu” Bistrița, va avea loc miercuri, 1 martie, de la ora 18.00, la Palatul Culturii Bistrița – „O noapte furtunoasă – Renașterea” – de I. L. Caragiale, în regia lui Dan Tudor, scenografia fiind semnată de Mihai Pastramagiu.

Aflată în patrimoniul comediei românești, inovatoarea piesă a lui I.L.Caragiale are parte de o haină nouă, binemeritată.
Umorul inefabil, personajele puse în situații absurde datorate diferenței între aparență și esență. Comicul ridicat la rang de artă, respectarea cu sfințenie a textului original, doar câteva direcții ale noului spectacol “O noapte furtunoasă”.

Măiestria regizorală a lui Dan Tudor este susținută impecabil de cunoscuții actori ai teatrelor bucureștene: Dragoș Ionescu, Afrodita Androne, Tudorel Filimon, Orodel Olaru, Narcisa Pintea, Florin Dobre, conduși surprinzător în ideea redescoperirii lumii și a adevărului piesei – actorii creează adevărate puncte de referință în istoria interpretării celebrelor personaje Caragialești. Dumitrache, Chiriac, Ipingescu, Veta, Zita, Spiridon, Rica – sunt reevaluați, reîncărcați pentru întâlnirea cu publicul de azi.

Bistriţenii sunt aşteptaţi în număr cât mai mare la comedia lui Caragiale, care, iată, este atât de actuală şi în zilele noastre.

PREȚUL UNUI BILET ESTE DE 20 LEI, ȘI SE POATE ACHIZIȚIONA DE LA SEDIUL PALATULUI CULTURII BISTRIȚA, DE LUNI PÂNĂ VINERI ÎNTRE ORELE 11:00 – 13:00 ȘI 17:00 – 20:00. Doris Cosma0227201709490316835787_375681479485433_7585285759429242331_o0227201709494116835934_375681236152124_3030382667969153347_o0227201709495116836126_375681389485442_6835815558270541829_o0227201709500216836288_375681182818796_6359994752302427548_o0227201709501116903323_375681292818785_7495801734297956509_o 0227201709502116991739_375681392818775_5532957041207585452_o0227201709511216640662_367643106955937_3824910233993550579_n0227201709481216819232_375681239485457_370915897170806668_o0227201709481916825811_375681296152118_5824750337005078453_o0227201709474916508831_367825116937736_4053027287846613937_n0227201709480016797666_375681226152125_3045293679085980132_o