Categories
Agenda Bistrita News Pamflet Recomandate

ATENÅ¢IE BISTRIÅ¢A! SCRIZOFENIA ATACĂ PRIMĂRIA! EPISODUL 3: DELIRUL

Vă salut din vechea Troie!

AHOE

„În ciclul „SCRIZOFENIA ATACĂ PRIMĂRIA!” pamflet scris în urma unui concurs de împrejurări vă prezentăm în cele ce urmează primele capitole din cartea „SCURTĂ VARĂ FIERBINTE-O IUBIRE FĂRĂ CUBINTE” scrisă sub o inspirație autohtonă de amicul meu danton, artist plastic, care pentru moment sub imperiul amorului purtat unei dive speciale a lăsat pensula și a apucat condeiul revărsânduși astfel talentul literar spre ușurarea sufletului împovărat de o iubire imposibilă și nereperată. Personajele care apar în lucrare sunt fictive neavând nimic comun cu realitatea, narațiunea fiind rodul imaGINAÅ¢IEI DIVINE CARE ȘI-A MUTAT LOCUL DIN PÂNZA DE PE ȘEVALET PE CÂMPUL IMACULAT AL COALEI DE HÂRTIE.

ATENÅ¢IE BISTRIÅ¢A! SCRIZOFENIA ATACĂ PRIMĂRIA!

EPISODUL  3 : DELIRUL  (sau O noapte de dragoste aprinsă!) cu FIÅ¢A

Să revenim la oile noatre. Sau mai bine zis, la Fița și Danton, cei doi eroi sentimentali din primele două episoade.

Cina romantică mult așteptată începe. În moguliul luminii difuze, ambient premergător preludiului erotic ce va să urmeze, Danton ciugulește câte puțin din fiecare fel pregătit; sper că nu vă trece prin cap despre caviar și șampanie, coniac franțuzesc și brânză camenbert, boujole și biftzec tartar sau tokay cu papricaș, specialitatea vecinilor unguri, de unde își trage seva și Fița (după mamă sau tată, nu știe nici ea precis), ci pur și simplu o salată orientată (orientală) cu niscai cârnați afumați cumpărați de la alimentara din colț. De băut, socată și mirinda, băuturi nealcoolice, Fița fiind, din acest punct de vedere, împotriva alcoolului, având o tristă poveste în familie despre un membru drag din familie internat de altfel pentru dezalcoolizare la un ospiciu. Nu bag mâna în foc despre adevărul spuselor ei.

Cina se sfârșește, iatacul primind, în sfârșit! Îndrăgostiții.

Patul, generos de altfel, potrivit momentului. Lângă pat, agățate de șifonier tronează două rochii: una de seară și a doua albă ca puritatea (nereperată încă, a Fiței!), de mireasă…

Lacrimogenă și încinsă de cartofii fierbinți, Fița povestește că erau pregătite pentru cel căruia vroia să-i încredințeze inima ei (cu piept cu tot!, dar moftangiul, că nu-i poate spune altfel, nu a corespuns aspirațiile ei, ba mai mult, în cele două zile de conviețuire comună i-a aplicat și o corecție (adică o mamă de bătaie), pentru care i-a făcut deja o plângere penală.

Trist și duios moment pentru Danton, care o compătimește sincer. „Doar am comandat și verighetele, la o mare bijuterie dintr-un oraș mai mare decât  Bistrița!” mărturisește  Fița, adăugâng și amănuntul că făcuse rost de banii necesari cu mari sacrificii de la unul dintre cei mai de seamă politiceni ai urbei, un bărbat înalt și cu mustață, bărbat bine de altfel, poreclit în urbe și „tata lor”, datorită influenței sale în tot județul, politician  ce, spera ea, avea să-i fie și naș. (Că doar odată, neapărat o dată, nănașul vede p… finei…) Și e musai să se respecte tradiția pământului, transmisă de veacuri pe cale orală …  Numărul de nași, cât mai mulți (nota lui Danton.).

Fița poartă un desabie sexi, ce o face destul de apetisantă pentru Danton, ce tremură de așteptare într-un colț al patului uriaș, numai bun de travaliu, lângă așternutul  mototolit și cam infect. Fița fredonează un refren, probabil compus de ea (nu știați că este și textieră de muzică ușoară?!): „Hai în mercedes/Hai în avion(Și la sutieen/Să-mi bagi un telefon”. Danton  se întreabă în gând, sorbindu-i din priviri țâțele: Oare ce marcă să fie telefonul? Nokia, Lg sau mai bine, unul public?!

Danton pudic se deplasează sub plapuma cam nespălată, admirând în continuare formele cam rubensiene ale Fiței. Dar ce mai contează formele, când fructul oprit îi surâde (strâmb) de la un pas!

În cele din urmă începe preludiul. Cred că fiecare dintre  d-voastră știe sau dacă nu, va ști. Sărutări, șoapte dulci, mângâieri. Ce mai, tot tacâmul!

Se dezlănțuie lupta. Danton, pornește bătrânește (cum îi permit anii, cam mulți pentru ce intreprinde!, încet și așezați, dacă vreți și amănunte. FIÅ¢A, VOLUPTOASĂ, ENERGICĂ, PLINĂ DE DORINÅ¢Ă, ATACĂ CA PE PLAJELE  DIN Normandia. Danton, vulpoi bătrân încearcă să facă față inamicului, care trece în revistă toate tehnicile de luptă (amoroasă) știute și neștiute de d-voastră, aflate în arsenalul de revoluționară al acesteia.

Per ansambrul lucrurile decurg bine , chiar mulțumitor, putem spune, cei doi realizând că devin un întreg, fluidul creat contopindu-i într-un întreg galactic (cum ar spune un prieten poet…).

Fără prejudecăți, Fița aplică în amor și proceduri mai neortodoxe, cele literar-lingvitice acumulate în scurta ei experiență (doar e scriitoare și poetă!), dar fără să utilizeze pixul și hârtia, inutile în acele momente, talentul exprimându-se pe cale orală…

Danton, în culmea extazului, la anii lui nu mai credea că poate reuși așa ceva, decât dacă ar fi apelat, contra cost, desigur, la profesionostele moldovence care s-au îndrăgostit de urbe, aducându-și aportul la propășirea libertății de exprimare.

Și meciul continuă, ghem după ghem. Că așa-i în tenis, vorba lui nenea Iancu.

Fița reușește să termine cu  brio câteva ghemuri, satisfăcută de reușită. Meciul se apropie de final, Danton se pregătește de meci-bool, sperâns să încheie și el un set. Totul este aproape de final. Extaz total. Danton în culmea fericirii… Fița numai puțin… când deodată: cioc! Cioc! Cioc! Trei lovituri cu pumnul în fereastra casei Fiței.

Stupoare! Se încropește surprinzător și nefiresc un dialog:

-Fița, deschide, sunt eu, Crăcănel! (scuzați, tot nenea Iancu). Adică Mario, logodnicul tău iubit cu care azi trebuia să mergi în fața altarului, pecertluind iubirea  noastră.

Speriată și surprinsă de vocea cam răgușită ( de alcool), Fița îi șoptește lui Danton să tacă și să nu miște (decât într-un singur fel…) să nu riposteze verbal, replicându-i logodnicului proaspăt părăsit, fără să se oprească din acține:

-Pleacă! Nu vreau să te mai văd în viața mea!

-Ești singură? Întreabă Mario, cu o undă de speranță în voce., visând, probabil, să ajungă pe locul lui Danton.

-Ce te interesează? Spune Fița, muncind din greu. E treaba mea.

-Dacă nu ești singură eu plec. Dar vreau să aflu, insistă Mario.

Danton trece în aceste clipe nu cum ar fi fost firesc, de la agonie la extaz, ci invers, de la extaz la agonie, marca Fița.

-Mă, dacă ești vreunul acolo, strigă Mario, cuprins de îndoieli și cu speranțele de a ajunge în  pat cu Fița, distruse, că altfel te aștept până ieși și bag cuțitul în tine!”

Fița îi face în continuare semn lui Danton să tacă. Danton respectă iondicațiile (toate).

_-Mă, n-auzi că-ți tai burta? Revine vocea lui Mario, din spatele ferestrei.

Aici Fița intervine din nou, amenințându-l pe intrus cu  telefonul 112.

-Îmi lezezi intimitatea spațiului meu privat. E viața mea și fac ce vreau. Pleacă, altfel Decretul 87 din 90 te mânâncă! (Fița  a absolvit și științe juridice, nu știați?!) Nimeni nu-mi face mie program. Așa că dă-i drumu! Å¢ipă ea între două gemete de extaz.

În acest timp Danton are o dublă tresărire, din care una de orgoliu, namaiputând îndura supliciul.

-Te bag de unde-ai ieșit și nu mă face să mă dau jos și să ies afară. Nu v-am spus: Danton, de origine mitic, cum le place ardelenilor să spună, crescut în Giuleștiul rapidiștilor lui Tamango, făcuse la tinerețe sport de performanță, având cunoștințe temeinice în ale conflictelor soldate cu încăierări de cartier.

Mario, suprins de replică, își menține totuși amenințările dar sub imperiul apelării la 112 al Fiței, aburii alcoolului se mai duc, iar el renunță, într-un tarziu și pleacă.

Pentru Danton, toată munca depusă s-a dus pe apa Bistriței, în meciul despre care am vorbit.

Mâhnit de cele întâmplate Danton are și el o scurtă tresărire poetică ( că nu e om să nu fi scris o poezie!)  și începe să gândească în versuri, după modelul unui celebru poet:

„Cioc! Cio! Cioc! Orologiul bate noaptea jumătate/

La căsuța Fiței oare cine bate/

Eu sunt dragă Fițo, Mario-al tău iubit/

Eu îți cer iertare că te-am pîărăsit/

Mă căiesc amarnic, lasă-mă să-ți văd/

Încă-odată nurii, altfel mă prăpăd!/

Mario n-am ce-ți face, patu-i ocupat/

Ai plecat de-aicea, du-te în păcat/

Eu am treabă-acuma, și o pun cu altul/

Pentru prima dată, vai de el săracu/

E un om de treabă, lasă-mă să văd/

Cât poa să suporte, săracu nărod!

O să-i fac de toate, cât știu eu mai bine/

Până o să zacă pe pat scos din fire/

Nu știi tu , măi dragă, câți pot eu să duc?/

Patru-cinci, chiar șapte, fără să mă-ncurc/

Vino deci iubite, vino altădată/

Te-oi ierta, vezi bine, sunt o libertină/

Dau la toată urbea, doar nu-s vreo virgină!

Zise Fița noastră fără să clipească

Care peste urbe vrea să fie-aleasă!

Asta-i spuse Fița fostului iubit/

Și rămase-n patul noului venit”

Obosit și resemnat, Danton nu știe ce să mai creadă, se gădește cum providența și lumina violetă ce prevestea numai lucruri bune a uitat de el chiar acum.- Fița, datoare cu o explicație, începe uin spici (caracteristic), despre (v-am mai spus despre Montan Rose) depre marea discrepanță dintre ea și Mario pe care l-ar fi iubit dacă s-ar fi ridicate la pretențiile ei erudite dar caracterul lui impulsiv și acaparator nu sunt în concordanță cu vederile ei liberale și filantropice față de regnul bărbătesc, ea fiind convinsă că ginta matriarhală este soluția cea mai plauzibilă pentru dezvoltarea omenirii în era modernă.

Logosul continuă cu citate celebre din confucious și alți filozofi spre adjudecarea fără drept de apel a cauzei și câștigarea unui nou discipol în persoana lui Danton.

Danton nu mai gândește nimic și se lasă purtat la voia întâmplării, așteptând să ațipească câteva momente până la ivirea zorilor ce nu sunt departe.

În fine, FiÅ¢a, obosită și ea, consideră că e vremea unui somn binemeritat după cele petrecute în nici 24 de ore de la idila începută cu Danton.

Noaptea e un sfetnic bun, gândește Danton adormind lângă Fița, cu speranța căziua cve va urma îi va aduce lucruri noi și liniștea sperată alături de Fița.

De, ce să-i faci, ochi alunecoși, inimă zburdalnică…

Nene Iancule, nene Iancule, cum le ști tu pe toate…!

Va urma …

AHOE

NOTA AUTORULUI:

ACESTA ESTE UN PAMFLET. ORICE ASEMĂNARE CU ÎNTÂMPLĂRI ȘI PERSONAJE REALE ESTE ÎNTÂMPLĂTOARE ȘI FICTIVĂ

Categories
Fara categorie News Pamflet

Cum împachetează marmota certificate de poluare în valoare de trei miliarde de euro?

La începutul lunii iunie, colegul Ștefan Ciocan scria pe acest blog: ”Nici aerul curat nu se mai vinde în România”. Nici o mirare deoarece, „în România tot ce e de stat… stă. O ultimă țeapă pe care statul român și-o trage sie însuși este legată de certificatele verzi, pe care nu suntem în stare să le vindem țărilor industrializate”. Dar, până să trecem la ultima copită dată de către incompetența (oare?) slujbașilor statului roomân în interesele României, vă reamintesc un eveniment petrecut pe la jumătatea lunii aprilie a anului curent când tot pe acest blog colegul Ciocan Ștefan constata că manuscrisele lui Cioran sunt mai valoroase decât certificatele verzi. Și-atunci ne puneam întrebarea cum de un afacerist, George Brăiloiu, este într-atât de deștept cu mult mai deștept decât funcționarii care iau parale pentru ceea ce este de presupus că ar trebui să facă pentru statul român (angajatorul), încât reușește să facă avere din vânzarea de certificate verzi. O așa avere încât, din evergetism, după ce aude într-o dimineață la radio că manuscrisele lui Cioran sunt vândute la licitație se hotărăște brusc să scoată câteva sute de mii de euro de la ciorap și să le cumpere pentru statul român. Și așa, absolut din întâmplare, Georghe Brăiloiu devine erou național reușind să-l reducă în țară pe Cioran. El, singurul care, cu numai 12 angajați, vinde „aer” de sute de milioane de euro. Îți și pui fireasca întrebare: de ce nu externalizează guvernul serviciile Agenției Naționale de Protecție a Mediului și nu i le dau pe mână acestui băiat deștept? Din punctul meu de vedere răspunsul este clar: pus să lucreze pentru stat, până și Brăiloiu ar deveni extrem de prost și de ineficient. Cred că este mai simplu să fii deștept având relații obscure cu statul ! întotdeauna neputincios în interesele sale prin intermediul funcționarilor „puturoși”, numiți pe criterii politice.

Bibliografie (pentru a pricepe mai bine dimensiunile dezastrului/dezmățului/mitei/incompetenței):

http://sareinochi.wordpress.com/2011/08/28/cum-impacheteaza-marmota-certificate-de-poluare-in-valoare-de-trei-miliarde-de-euro/

 

Categories
Fara categorie News Pamflet

Votul uninominal readuce politica la nivel local, acolo unde cei din USL sunt deficitari

Ion Iliescu: „A slăbit forța partidelor, a programelor și a platformelor, a ideologiilor. A diluat relația cu alegătorul și i-a favorizat pe cei cu parale, care nu aveau niciun program de partid. În opinia mea, se impune revenirea la votul pe liste, pentru ca votul uninominal, într-un tur sau mai multe, încurajează oamenii cu parale, care își pot cumpăra voturile și care ajung în Parlament fără niciun program politic”.

Tiberiu Orășanu (comentariu pe copaculdinpadure.wordpress.com): „Kaghebușa știe că a pierdut partida și urlă la lună ca lupul fără dinți. Ar trebui să mai tacă naibii din gura aia umplută cu fiere roșie și să se mai repauzeze că a născut destui monștri și a făcut destul rău acestei țări, ucigă-l toaca de nemernic stalinist! Democrația numai prin vot uninominal se poate instaura, nu cu lista trepădușilor atașați numai de partid, nu și de interesul cetățeanului”.

http://sareinochi.wordpress.com/

Categories
Fara categorie News Pamflet

Strategia USL pentru Turism: alba-neagra se mută pe Litoral

După viziunea lui Ion Iliescu privind votul uninominal, USL ne prezintă strategia spălării banilor prin turism de cazinou și investiții imobiliare.
După viziunea lui Ion Iliescu privind votul uninominal, USL ne prezintă strategia spălării banilor prin turism de cazinou și investiții imobiliare.

Și uite cum banii pe care un miliardar arab vrea să-i doneze dezinteresat lui Radu Mazăre, primarul de constanța, încep să propună (cred c-am vrut să scriu producă) efecte: USL propune ca litoralul să devina zonă liberă pentru cazinouri și fără restricții antifumat. Și cum marea noastră nu este „spectaculoasă” în viziunea lui Răducu, „că nu are pești colorați”, ea ar trebui să fie liberă pentru agrementul nautic cu motor și vele „să ofere un turism fără constrângeri, un turism cu reguli puține”. Este adevărat că marea masă cenușie de guvizi și crap de foame este total decolorată, dar aia nu prea merge pe litoral. În schimb am văzut destulă „culoare” printre peștii care-și etalează prada pe litoral: rechinii bugetofagi și țeparii ! un prădător autohton asemănător cu țiparul dar care te curentează de bani. Dar adevărata bătaie a cozii de pește este aceea prin care PSD și PNL propun și eliminarea interdicției de construire în zona costieră, cu excepția plajelor și a rezervațiilor naturale ! dacă o mai ști careva să le identifice, după ce plajele rămân (conform aceleiași viziuni) în proprietatea consiliilor locale. „Turismul fără restricții” se va practica în limita teritorială de 10 km pe uscat și 10 km în largul mării.

Dacă nu ai nici un fel de idei, altele decât cele de-a te căpătui pe tine și gașca, dar vrei să dai impresia că vrei să faci ceva pentru populime (este traducerea a ceea ce înțeleg majoritatea politicienilor că reprezintă poporul), ai două variante: derogarea de la lege și/sau mărești pensiile și salariile bugetarilor (ideal ar fi să le faci toate de-odată). Eu știu că la jaf în Dobrogea concurența este strânsă. Cum ar putea să-l concureze Radu Mazăre pe Înalt Preasfințitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, care s-a făcut proprietar peste cele mai profitabile surse de venit ale mănăstirii pe care a ctitorit-o în localitatea sa natală (Dorna Arini, din județul Suceava, i-a cedat lui ÎPS Teodosie un hotel, două case și 19 hectare de teren)? Decât punând de un turism fără opreliști. Și cu zone de coastă libere pentru a se putea construi, să poată și binefăcătorul arab să investească și să se simtă bine de banii donați. Potrivit portalului de știri economice, Bloomberg, compania lui Samih Sawiris, Orascom Development, oricum a achiziționat două milioane de metri pătrați în România, pe care vrea să construiască locuințe low-cost în următorii 10 ani ! ce loc mai frumos decât zona costieră a litoralului românesc ar fi putut găsi? Iar dacă n-a găsit, nu-i bai ! știu sigur că Mazăre a găsit. Mi-am pus această întrebare după ce am constat că la donații nu mă prea pricep și nici la spălat de bani ! dar nu găseam nici un răspuns la altă întrebare: de ce generosul egiptean nu este generos la el acasă în Egipt și nu cu Radu Mazăre în România?Să fie și acesta vreun ex-amic de-al lui Mubarak pe care-l caută degeaba revoluționarii pe acasă? Doar gugălul o știe…

Revenind de unde am plecat, constat că PSD și PNL propun doar ce știu ei mai bine: legi și reguli relaxate pentru șmecheri. Oricum e mult mai ușor decât să cureți plaja și apa de alge și gunoaie, să faci lipsă de reguli pentru cocalarii cu SUV-uri, sky-jett și atv-uri ce te calcă și pe plajă și în apă. Eu zic să ceară și eliminarea limitei de viteză de pe drumurile de acolo, să nu mai moară polițiști nevinovați când se angajează în urmărirea de pițipoance și cocalari. Și n-ar fi rău dacă ar cere scutirea de taxe și impozite pe toți cei care au ceva de închiriat. Și dacă tot se fumează la liber, să se fumeze netimbrat, că de-aia-i portul prin apropiere. Să milităm ca Dobrogea (pe fâșia aia de 10 km de uscat și 10 km de Mare Neagră) să fie în proprietatea personală a lui Răducu, să-și etaleze puțoismele de ins neterminat, cu mașinile, bărcile și paradele sale nazist-ceghevariste (pentru amicul Victor CheGargara).

http://sareinochi.wordpress.com/

 

Categories
Agenda Bistrita News Pamflet Recomandate

ATENÅ¢IE BISTRIÅ¢A! SCRIZOFENIA ATACĂ PRIMĂRIA! EPISODUL 2: ÎNTÂLNIREA

Vă salut din vechea Troie! AHOE

„În ciclul  „SCRIZOFENIA ATACĂ PRIMĂRIA!”  pamflet scris în urma unui concurs de împrejurări vă prezentăm în cele ce urmează primele capitole  din cartea  „SCURTĂ VARĂFIERBINTE-O IUBIRE FĂRĂ CUBINTE” scrisă sub o inspirație autohtonă de amicul meu danton, artist plastic, care pentru moment sub imperiul amorului purtat unei dive speciale a lăsat pensula și a apucat condeiul revărsânduși astfel talentul literar spre ușurarea sufletului împovărat de o iubire imposibilă și nereperată. Personajele care apar în lucrare sunt fictive neavând nimic comun cu realitatea, narațiunea fiind rodul imaGINAÅ¢IEI DIVINE CARE ȘI-A MUTAT LOCUL DIN PÂNZA DE PE ȘEVALET PE CÂMPUL IMACULAT AL COALEI DE HÂRTIE.

ATENÅ¢IE BISTRIÅ¢A!

SCRIZOFENIA ATACĂ PRIMĂRIA!

EPISODUL  2 : ÎNTÂLNIREA

Dragi cititori, în episodul de azi cu voia amicului meu care mi-a povestit această întâmplare, dar numai cu acordul lui, voi aduce spre cunoștința d-voastră idila de amor petrecută cu puțin timp în urmă între danton (amicul meu, artist) și scriitoarea pe care în aceste scrisori o voi numi Mița Baston sau mai bine FIÅ¢A Cea cu veverița. Mai pe scurt, ca să nu lungesc vorba, întâlnirea a avut loc pentru primașdată la o frizerie. A, nu la d-l Nae Giurumea cum sunteți tentați să credeți ci aici în Bistrița, în urbea unde personajul nostru principal aspiră la postul de primăriță. V-aduceți aminte, sper, revoluționara în persoană, cancelara Ardealului, moldovei și a toată Å¢ara Românească, miniona din episodul trecut. Da d-le, FIÅ¢A Veverița.

Deci, amicul danton intră-n Frizerie și așteaptă să-i vină rândul. Frizeria mică, doar un fotoliu pentru clientelă. Norocul lui că dama de pe scaun tocmai terminase de ondulat buclele ce băteau în arămiu asemenea aramei colite.

Aici trebuie să fac o precizare: Frizeriile la modă în urbe servesc deopotrivă și dame și berbanți, totul depinzând de preț.

Ridicându-se de pe fotoliu dama noastră îl recunoaște pe Danton și începe următorul dialog:

-Vai, maestre, sunteți chiar D-voastră, artistul căruia i-am luat un interviu acum ceva timp?

Danton,surprins și puțin încurcat recunoaște fără să-și aducă aminte bine (din politețe), că el este.

-Vai, dar de când vreu să să vă cunosc! Chiar azi am o lansare de carte unde țin morțiș să fiți prezent în semn de admirație și adorație ce v-o port.

Amicul meu (om trecut bine de prima tinerețe) se uită mai bine la ea și lovit ca trăznetul de Cupidon  )holtei bătrân de altfel) își aduce aminte de o melodie din tinereța lui Ilie nicolov: „Dragoste la prima vedere, cine-ar fi crezut” și acceptă invitația. Fița vede că începe să câștige teren, marșează în continuare prifitând de Danton care plăcut surprins de invitație uită de programul pe care-l avea în acea zi. Fița roagă pe amicul meu s-o însoțească la pregătirea lansării volumului de poezii (Nu v-am spus că-i și poetă?!).

-Cu plăcere, spune Danton și de aici incepe idila.

Pleacă împreună de la Frizerie (Danton uită de ce venise) la mezonul Fiței (casa din Titulescu) pentru a face pregătirile importantului eveniment. Pe drum Fița narează într-un logos caracteristic drama vieții ei cu suișuri și coborâșuri, aidoma unui montan rus, atât cele sentimentale cât și profesionale, atât lumești cât și mai puțin lumești.

Ajung acasă. Danton vede afișată la poartă Firma NON STOP și își face deja idei despre cât de prosperă este Fița, ba mai mult, se gândește la afinitățile artistice care i-ar putea lega.

Ce mai!!! Cupidon…Cupidon…

Intră. Fița își cere scuze pentru deranjul din casă care tocmai este în renovare, așteptând în câteva zile faianțaroo, zugravii și instalatorii, mobilierul din Italia (la comandă) și purced la pregătirea evenimentului mai sus menționat.

Datorită timpului limitat care mai era la dispoziție se încropește la repezeală un aranjament floral destinat unei nunți care coincidea cu ora de începere a lansării. Danton o ajută cum poate pe Fița la aranjament și reupșește să o convingă că artistul din el are habar de ceva în ale Ikebanei.

Între timp Fița își schimbă toaleta. Danton dă să iasă din dormitor, pudic la prima întâlnire, având considerațiune pentru Fița.

-Vai, dar nu te formaliza dragul meu? Nu ai mai văzut o femeie goală? Nu fii copil!

Danton se uită la ea și închite în sec, gândindu-se la nenea Iancu: „Avea un picior foarte ușor și o botină…” dar nici dânsul nu e mai prejos. Acum o precizare: Danton, mai în vârstă cu 10 ani vedea deja trufandaua în toată splendoarea ei, mai ales că venea după o perioadă de abstinentă cauzată de o operație avută de curând: pierdea unui coi (testicol!).

Ce să vă mai spun: artist, boem, naiv din fire și pe deasupra credul, Danton nu mai avea inimă ci un burete pe care puteai să-l storci așa cum faci când speli vasele și e plin de axion. Cât despre cap, ce-ți mai trebuie: nu ai unul de rezervă puțin mai jos?!

Să continuăm. După savurarea momentului sexi, purced spre o biserică reprezentativă din urbe, numeroșii invitați ai Fiței trebuiau s-o aștepte…s-o aștepte… și s-o aștepte.

O mică paranteză: cărțile erau încă la tipografie. 100 de volume comandate cu câteva ore mai devreme. Tipografia, lângă Frizerie. Timpul limită, expirat. Distanță: 1000 de metri. Fița roagă pe Danton să-i facă serviciul de a aducce cărțile până nu-i pleacă invitații. Danton, fără un chior în buzunar pentru taxi (ca și Fița, de altfel), aleargă spre tipografie cu gândul că gestul îi va fi răsplătit de Fița așa cum se cuvine, adică în iatacul părăsit de curând…

Dantton ia cărțile în două pungi, noroc că erau fiecare cât o lamă de bărbierit (de groase) și pleacă la GALOP SPRE DESTINAÅ¢IE.

Ajunge. Asudat, flșeoșcăit dar încrezător în viitorul său amoros și viasând (precum calul la ovăs) la deliciile clipelor ce vor urma.

Fița dă autografe: invitat Danton. Biserica- pustie. Danton își zice în sinea lui că întârzierea sosirii cărților este rezultatul plecării numeroșilor invitați  pe care Fița îi aștepta—-îi aștepta…îi aștepta…

Se bucură în sinea lui că lansarea nu se va prelungi așa cum era firesc terminându-se cu o conferință de presă care ar fi durat…și durat…și durat…

Cupidoane…cupidoane.,..

În cele din urmă se împart cărți celor veniți să închidă Biserica: preotul, dascălul , vânzătorilor de lumânăr și corului ce întârziase la o repetiție…

Gest frumos de generozitate, mai ales că poeziile din volumele de față erau  de inspirație religioasă.

Fița, în exuberanța reușitei lansări, are o revelație și hotărăște ad-hoc, să-i facă o surpriză lui Danton. Așadar, cere preotului sfințirea volumelor rămase (aproape toate!) și copleșită de întâlnirea cu Danton, hotărăște în următoarea clipă să se logodească cu acesta în fața preotului.

Perplex, Danton nu mai are replică și nici loc de întors: în două clipe se trezește în genunchi în fața altarului, cu Fița mână-n mână, primind binecvuvântarea cerului prin preotul bisericcii.

Cupidoane… Cupidoane…

Ceremonia ia sfârșit cu sărutul prenupțial al Fiței. Danton nu mai are ceruri să numere. După câte a pătimit în ultimele luni, iată că pronia cerească și-a întors faÅ¢a spre el!

Nu se mai gândește decât la faptul că toamna vieții lui a devenit primăvară. Mugurii plesnesc, pomii înverzesc și ce importanță poate să mai aibă ghioceii care sunt pe tâmplele lui, nu în holda înverzită!

Totul e roz (bine că nu există un paertid cu această culoare!). Se anunță „Strada Speranței” ! nu la parter ci la etajul 9, spre cer! Toate șlalagărele tinereții îi revin în minte: ar zbura, ar cânta. ar dansa, ar picta… gândindu-se că „sus în deal, i-o casă și-acolo e… E dealul Tărpiului, unde în loc de case sunt cavouri… de, așa e în Bistrița…

Cupidoane…Cupidoane…

Dar să nu fim pesimiști, într-o zi tot ajungem acolo, important este să părăsești scena în aplauze, nu primind coșuri cu ouă de la spectatori (în cap!).

Să revenim. Cei doi pleacă de la Biserică împreună, dar să nu credeți că mână în mână. Danton avea mâinile ocupate cu căratul bagajelor, însă cu încredere și optimism pentru viitorul care se arată generos.

În drum spre cuibușorul de nebunii Danton o invită pe Fița la atelierul lui unde, cu o generozitate impusă de eveniment îi dăruiește o lucrare de-a sa, la care, inima logodnicei să corespundă năzuinței de unire în cuget și-n simțiri. Pupături, îmbrățișări, elogii.

Cupidoane…Cupidoane…

În toată povestea creată Danton are un moment de rațiune impusă de realitatea nopții matrimoniale ce va urma. Își dă seama că în casa Fiței nu există lumină electrică, așa că hotărăște să se doteze pentru acea noapte cu lumânările adecvate evenimentului: o aprovizionare rapidă cu cele mai la îndemână produse de iluminat pe bază de parafină, fie ele parfumate, decorative sau pur și simplu folosite la prohod și înmormântări.

Fița face programul următoarelor ore premergătoare fericitului și atât de previzibilului moment: dezlănțuiri de patimi lumești.

Cina romantică este pregătită la focul sobei cu lemne, existentă din alt veac (casa nefiind dotată cu aragaz și conductă de gaz!).

Danton face tot ce-i stă în putință să treacă testul de bucătar curățând la lumânare cerapa, morcovi, castraveți, cartofi, spre buna desfășurare a programului impus de împrejurări.

Minutele se scurg precum orele, pentru Danton, căruia numai de mâncare nu-i ardea…

Cupidoane…Cupidoane…

Fița deține supremația momentului și deciziile îi aparțin. Danton, răbdător, suportă și supăortă… și suportă…

De. Trăznetul l-a lovit din plin…

La lumina lumânărilor rozul zilei s-a transformat în violet, semn de bun augur, cum se poartă în politica pe care Fița o practică, fiind expertă (după cum susține).

Între două sfârâituri ai cartofilor pe plita încinsă, Fița face planuri de afaceri aducătoare de profituri nebănuite și nesperate, gen Tiriac și Becali…

Uitându-se la soba cu lemne, Danton își mai aduce aminte de un șlagăr din adolescență, cântat de Colea Răutu: „Mi-a ieșit coșaru-n drum/o să ai noroc de-acum/griji, nevoi, necaz, durere/ se vor duce…duce…și iar duce.-..” de, doar suntem în urbea poetului imnului național „Deșteaptă-te Dantoane!, uiți că Fița este revoluționară și candidată la primărie…

Narațiunea se oprește aici deocamdată, urmând ca în episodul următor să povestim deliciile nopții de dragoste ce a urmat.

AHOE

NOTA AUTORULUI:

ACESTA ESTE UN PAMFLET. ORICE ASEMĂNARE CU ÎNTÂMPLĂRI ȘI PERSONAJE REALE ESTE ÎNTÂMPLĂTOARE ȘI FICTIVĂ

 

Categories
Agenda Bistrita News Pamflet Recomandate

Atentia Bistrita! Schizofrenia ataca Primăria

Va salut din vechea TROIE !

AHOE

Minionă, șatenă spre blond cu mers repede, dar cu întreruperi dese având în  privier scântei câteodată de Luceafăr târziu ori de vulpiță șireată cu un logos care nu acceptă întreruperi, salutând în stânga și în dreapta de la dușmanii închipuiți la amicii adorați doar de ea o vezi bătând drumurile Bistriței spre binele Urbei! Se prezintă în funcție de interlocutor, de la profesori universitari, directori de mass-media, bionergetician cu studii in India sau om de afaceri imobiliare în domeniul horticol (florăreasă) al sănătății (înființând cel mai mare centru bioenergetic din țară) etc. Dar vai era să uit, și avocat! Polivalentă, erudită, filantroapă, cel m ai de preț sentiment care o domină este IUBIREA PENTRU SEMENII SĂI (în special bărbați) pentru prosperitatea spirituală și materială a lor, lucru care o motivează să candideze cu toate puterile la funcția de primar independent pentru Bistrița!

Doamne mare ți-e grădina!

La început prima impresie, te lasă copleșit de elanul civic, de bunele maniere, de efervescența actelor de caritate pe care vrea să le facă și de dorința de a te ajuta în orice domeniu, cu sau mai ales fără voia ta. Fiind convins că în sfârșit a dat norocul cel mare peste tine. Vrei post de director general, adjunct coordinator de programe mass-media sau în orice alt domeniu ești al ei, ești omul de care chiar avea nevoie, pentru multitudinea de firme  pe care le deține sau doar săptămâna ce vine le înființează. Fiind prima femeie revoluționară a urbei, dar ce spun urbe, a țării (vezi MIÅ¢A BASTON ! I. L. CARAGIALE) devine peste noapte, ba cancelar, ba președinte de asociație a revoluționarilor din Ardeal, purtând pe lângă numele ei (o mare împietate) numele celei mai iubite regine a țării ! Carmen Silva, aleargă, aleagră și iar aleargă, doar a fost campioană la 80 m garduri în adolescență pentru a ajunge (spre binele tuturor) în fruntea urbei și a revoluției. Erudiția sa, nu o lasă fără a fi și poetă, având deja și câteva volume de versuri în mai multe ediții (vezi ce înseamnă economia de piață) care ș-au epuizat instantaneu. În curând urmează o nouă ediție, cu care ne va îmbogății spiritual, fiind sigură că va obține cât de curând Premiul  „PULI ! TZER” pe care îl merită cu prisosință. Trecând de la versuri la proză-atenție Români și mai ales Bistrițeni- va ieșii de sub tipar (e) în cel mai scurt timp, lucrarea de referință „Revoluția în România văzută de la Bistrița” (din elicopter  -nota autorului) lucrare care va scoate la lumină adevărul gol goluț  (goluță) la iveală. Interesul maxim al lucrarii va întoarce la 180 0 dacă nu 3600 tot eșicherul politic al țării  drept răsplată pentru munca plină de zel și aplomb  pe care a desfășurat-o în cele câteva partide unde a activat  și unde a fost boicotată de a fi aleasă în ! COMIÅ¢II-CABINETE și ORGANIZAÅ¢II fiind ele chiar și de femei.

De aceea varianta la care s-a gândit este cea de independentă (dar cu ajutorul tuturor mai ales bărbați!) care dă posibilitatea să nu aibe îndatoriri materiale sau morale față de oricare formațiune politică sau asociație, dându-i astfel libertatea de mișcare de care are atâta nevoi(e) – (mai ales noaptea)! Cât privește numărul susținătorilor care o vor dori „PRIMAR” sau „SECUNDAR „ acesta nu are nici o relevanță având o fire  darnică dar mai ales iubitoare poate face față cu brio oricărui număr dacă s epoate de la trei în sus (că doar o viață avem).

Trecând în revistă activitatea de zi cu zi a celei care se dorește a fi Prima Doamnă a Urbei să vedem cum reușește să aibe grijă de o locuință pe care a primit-o în chirie de la Primăria care o râvnește.

Locuința situată pe Titulescu te întâmpină de la poartă cu o firmă „legal afișată” care are program non stop oferind o multitudine de prestări servicii care să satisfacă cele mai rafinate gusturi, dar mai ales simțuri!

Aici putem face o referire strictă la domeniul (cel mai îndrăgit al ei) literar-artistic cu înclinare deosebită spre genul „ORAL” pe care îl stăpânește la cote înalte rivalizând de departe cu bietele moldovence, care din când în când mai ies în evidență pe centură sau prin alte locuri. La ea acest lucru este atât de firesc și benevol, încât nici o lege „a firii” nu o poate inculpa fiind o femeie modernă (a se citi mondenă).

Trecând de poartă ajungând la intrarea în somptuosul apartament te întâmpină la intrare unul dintre cei mai buni prieteni ai omului ! un câine ! uitat din greșală nemâncat și neadăpat din cauza lipsei doamne de acasă cu zilele.

Ei și acum să vezi!”

Coco Chanel ar fi mică copilă când e vorba de mirosuri care te așteaptă: resturi de mâncare uitate desăptămâni întregi, excremente de câine si om, mormane de saci de gunoi, de hârtie, de cărți, de ziare-reviste, pet-uri  dar nu poți știi ce mai zac acolo! Dintr-o casă care a avut toate utilitățile nu a rămas în interior decât zidurile care stau să cadă amenințând siguranța clădirii, lumina electrică lipsește, apa lipsește, gazul lipsește din cauza facturilor plătite de luni de zile. Aragazul s-a transformat in timp, într-o sobă cu lemne de la începutul veacului trecut. Totul arată ca după un cataclysm, dacă reușești să stai 10 minute, nu ești sigur dacă nu te îmbolnăvești de hepatită! Și când te gândești atât de mulți oameni sărmani care așteaptă un acoperiș. Dar să trecem peste aceste nimicuri, culmea culmilor, neobrăzarea cu care tratează autorităților pentru faptul că nu e datoria ei să plătească chiria de câțiva ani, ba mai mult îi va acționa  în judecată cerând daune, v-am spus că e și avocat! Și te întrebi atunci unde stă? Ei, aici întrăm într-o adevărată inginerie spațială-locativă!

Există de bine !de rău în Urbe hoteluri și pensiuni dispuse să primească ospitalier orice clienți dar mai ales personalități politice și lingvistice, așa cum cred că ați dedus, pe viitoarea primăriță a Bistriței. Cum reușește să stea cu săptămânile vom relata pe larg astăzi mă voi opri aici, aceasta fiind doar primul episode cel introductive, adica „introducerea cu alte cuvinte” după care tânjește zi și noapte miniona noastră primăriță, în următoarele episoade ne ocupă de starea materială de care dispune și cum reușește să  finanțeze material proiectele pe care le are în derulare, starea socială  dar mai ales cea de sănătate dar și multe, foarte multe altele!

„Acesta e un pamphlet, orice asemănare cu personaje reale este absolute întâmplătoare”

AHOE

Categories
Agenda Bistrita Info-box News Pamflet

Gloria? Incotro?

Peste cateva minute diriguitorii municipiului,  alesi, numiti, influenti, sforari, politici,  nonpolitici, ongisti vor dezbate si analiza soarta Gloriei. Parca te-ai aduna la capataiul unui bolnav, in stare de metastaza, sa-i pui diagnosticul.  Pai mai mandretelor consumatoare de fonduri publice de ce nu ati analizat-o pe pacienta Gloria cand a venit prima data la doctor ? Si anume prin 1994, pe vremea primarului Toniuc, cand pacienta voasta preferata si sefa chermezelor sofisticate din oraselul, fara strut pe vreme aceea, s-a trezit intr-o dimineata din betie, din aburii de vin (rosu – precizez) si s-a dus la Primarie sa ceara terenuri … si a primit, neica, cu nemiluaita, foarte multe ca doar nu le dadeau de la tatii lor, si foarte bine plasate, ca pe acele vremuri Kalman inca nu stia ce-s ale malluri :)) iar ursuletii de 5 stele erau cu alba neagra prin Europa partial unita :)

Nu, frate, atunci toate erau bune si frumoase dar mai ales gustoase si a primit pacienta terenuri si spatii – terenurile ca sa faca antrenamente performante si spatiile ca sa faca bani pentru echipa –  si toate in sistem ONG, ca pe vremea aceea era in trend sa ai ONG, era o gaselnita capitalista foarte misto.

Terenurile s-au vandut unul cate unul, metru patrat cu metru patrat, s-au construit deja pe ele fabrici si uzine, magazine, supermaketuri si probabil viitoare blocuri sa mance si gura contructorilor ceva :)

Magazinele si spatiile au ajuns SRL-uri si la SRL-uri, s-au tot facut firme si firmulete, doar … bunicii si nepotii si copiii lor din flori si din prea multa dragoste mai stiu si Camera de Comert si apoi Oficiul Registului Comertului (poate isi scrie bar memoriile intr-un colt de cafenea si aflam mai multe). Cand am incercat o ancheta de toata jena,  compromisa de justitiarul Chiuzan si de Sanduta, erau deja vreo 7 srlee si vrei 5 ONG.

Voi scrie pe larg despre fiecare si voi anexa si docomente,  dar toate la vremea lor, acuma astept cireasa de pe tort sau de pe coliva din aceasta seara sa vad cum salvatorii si inventatorii strutului vor trata metastaza din parcul municipal.

v. m. bratfalean

Categories
Bistrita News Pamflet

Saptamana (i)lustrata ! part.2 (și ei au fost copii!)

Ediție specială de Ziua Copiilor ! La mulți ani!

Acest material este un pamflet și trebuie tratat ca atare!


 

Categories
Bistrita News Pamflet

Epurarea etnică în interiorul PNL Bistrița continuă: ultima victimă ! Dan Molnar

Execuțiile politice din interiorul pseudo-organizației liberale bistrițene își continuă calea exterminărilor personalităților ce se manifestă ca niște liberali adevărați, prin cuget și simțire exprimată, liberă și necenzurată de vreun comitet post-ceaușist auto intitular birou permanent (indiferent dacă e vorba de cel municipal sau județean cu trimitere către național).

Cazurile Ioan Turc, Olimpiu Neamț sau mai nou Florin Găurean sunt deja celebre, printre ei amestecându-se ușor, ca o briză de vară și cei trei crai „trădători” din CJ ! Anton Vlad, Luca Peter și vicele Bumb. Țintean & Co. nu se opresc aici căci epurarea etnică a liberalilor din rândul neo-liberalilor continuă cu tragerea de urechi și la răspundere a neobrăzatului Dan Molnar care are nesimțitul tupeu să dea interviuri în care denigrează unele proiecte de genul „10 pentru, restul împotrivă” și pe deasupra mai are și vâna de a combate o alianță națională bătută-n cuie de crini și ponți.

Dacă pe Găurean execuția îl lasă fără scaunul de viceprimar (de care nu mai poate Florin) dar îl menține ca și consilier local, pe Dan Molnar nu-l mai pot executa „politic” nici cum deoarece consilierul a fost ales și basta! Sau poate se va începe demersurile pentru excluderea lui din partid pe același model sărăcăcios și neprofitabil al consilierilor trădători din CJ.

Până una-alta, Gelu (Vlad și Menumorut) Muthi îi face o mustrare plenară în conferințele de presă, urmând ca capel-maister (scauzați cacofonia) Ținți să scoată curelușa pentru o corecție la popoul liberal și gol al consilierului rău de gură. Liberali, aveți grijă că nu știți care urmați pe lista neagră dacă vă deschideți gurițele fără un text aprobat în prealabil!

Acest material reprezintă un pamflet al manifestărilor liberale bistrițene și trebuie luat ca atare!

 

Categories
Pamflet

Blocat în capitală

Chiar și oamenii importanți au momente în care nu găsesc soluții, de exemplu când iarna pune stăpânire pe țară.

Liderul PDL Bistrița-Năsăud, care își programase, vineri, o conferință de presă, a fost obligat să o anuleze fiindcă nu a putut pleca la timp din București.

Ca urmare, ultima întâlnire cu presa din acest an a fost reprogramată.