22/09/2017

LUMEA ARTISTICĂ, ÎN DOLIU.

O inimă a încetat să mai bată, un suflet nobil s-a ridicat la ceruri lăsând în urmă tristeţe şi lacrimi de neputinţă. Vestea că artista Emilia Bubulac, vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale de Folclor, a trecut fulgerător poarta veşniciei, a căzut ca un fulger în lumea artistică nu doar din ţară, ci şi din străinătate. Artista îndrăgită de popor, realizatoare de emisiuni folclorice, scriitoare, deţinătoarea Premiului Oscar în folclor, Emilia Bubulac a fost un adevărat profesionist, dar şi un om de o nobleţe sufletească aparte, ce va rămâne veşnic în amintirea noastră. Distinsa doamnă a cântecului popular s-a stins din viaţă la doar câteva ore după ce inima soţului ei a încetat să bată, fiind împreună şi pe ultimul drum. Suntem alături de familia greu încercată, transmiţând cele mai sincere condoleanţe şi gândurile noastre de mângâiere, rugându-l pe bunul Dumnezeu să le dea odihnă veşnică. Prof. dr.Dorel Cosma, preşedintele Uniunii Mondiale de Folclor şi al Federaţiei Naţionale de Folclor

 20427922_10213619437064330_1492476737_n

ANSAMBLUL FOLCLORIC ”LOLA” DIN BELGRAD, SERBIA – LA EDIȚIA CU NUMĂRUL XXI A FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ”NUNTA ZAMFIREI” 2017

  Societatea Culturală Academică Artistică “Ivo Lola Ribar” a fost înființată în 1944 și este principala societate de artă pentru amatori din Serbia.

Suntem foarte mândri să sărbătorim 73 de ani de la înființarea societății, 73 de ani de muncă continuă și dăruire.

Ansamblul folcloric a dat mai mult de 6000 de concerte și spectacole în peste 60 de țări din toată lumea.
Aceste concerte au adus ansamblului numeroase distincții.

Una din cele mai importante distincții este locul întâi și marele premiu al festivalului de la Dijon, cel mai important festival de folclor din lume.

Ansamblul a mai câștigat locuri întâi la festivalul european de folclor de la  Kiev în mai 2005, și la festivalul din Gorizia- Italia (2011),  rotunjind istoria acestui ansamblu valoros pe plan mondial.

În iulie 2015 ansamblul de folclor și orchestra au participat la faimosul festival internațional “Golden Karagoz” care s-a ținut la Bursa, Turcia unde LOLA a luat locul întâi și marele premiu.

 

Directorul artistic al ansamblului este dl. Velimir Agovski, un coregraf experimentat care s-a afirmat din rândurile ansamblului.

 

Orchestra națională  a fost înființată în același timp cu societatea.

Cu mențiune specială pentru merite îi amintim pe: Žarko Milanović, Miodrag Rade Jašarević, Milutin Popović Zahar, Božidar Boki Milosević, Branimir Đokic, Ljubiša, Pavković, Imre Szabo, Rastko Pavlović, Srećko Usanović, Aleksanadr Stepić, Ljubiša Jovanović.

 

Directorul artisitic al orchestrei naționale este prof. Aleksandar Stepić.

CONEXIUNI CULTURALE ÎNTRE BISTRIȚA ȘI CANADA. LITERATURA BISTRIȚEANĂ A TRECUT, DIN NOU, OCEANUL ȘI S-A AUZIT DE LA NIAGARA PÂNĂ LA TORONTO

Palatul Culturii Bistriţa, la ediţia a 50-a a „Săptămânii Internaţionale a Culturii Române” din Hamilton

Timp de o săptămână, la Hamilton, Canada, s-a desfăşurat „Săptămâna Internaţională a Culturii Române”. Ediţia cu numărul 50 a renumitului eveniment, la care de-a lungul anilor au participat nume sonore ale culturii, s-a desfăşurat la „Câmpul Românesc”, considerat una dintre minunile exilului românesc.
Asociaţia Culturală Română din Hamilton a luat fiinţă în anul 1957, la iniţiativa unui grup de intelectuali români care au dorit să regenereze viaţa spirituală şi culturală a românilor de dincolo de Ocean. De-a lungul celor 60 de ani de la înfiinţare, Asociaţia a promovat frumuseţea culturii neamului nostru, organizând cursuri de limba română, serbări naţionale, conferinţe, emisiuni radio-tv, având chiar cor, trupă de teatru, ansamblu. Ceea ce diferenţiază această asociaţie de alte grupări româneşti din afară este faptul că a cumpărat 25 hectare de teren, unde s-a clădit un adevărat Centru cultural, ce a oglindit de-a lungul timpului idealurile şi gândurile românilor aflaţi departe de casă.
Cu sprijinul românilor din întreaga lume, dar şi a Guvernului Canadian, în 1986 a fost inaugurat Centrul Cultural Nae Ionescu, ce are o bibliotecă impresionantă, un muzeu cu specific românesc, o sală de muzică şi o sală de spectacole care poate găzdui până la 400 de persoane. De asemenea, românii vin aici să se roage la Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, dar şi să aducă un omagiu înaintaşilor la Rotonda scriitorilor din exil, unde se află busturile sculptorului Nicapetre, dedicate scriitorilor Mircea Eliade, Aron Cotruş, George Donev, Vasile Posteucă, Vintilă Horea şi Horea Stamate. De asemenea, aici se află unul dintre cele mai frumoase busturi în marmură dedicate lui Mihai Eminescu şu un bust al lui Nae Ionescu. Nu e de mirare că datorită frumuseţii acestui loc vin români din Toronto, Kithener, London, Hamilton, dar şi de la Montreal şi chiar din America, din Florida sau Colorado.

Vara, aici vin foarte mulţi români pentru a-şi petrece timpul liber în mijlocul naturii, într-un peisaj de basm, care aminteşte de România. De altfel, o uliţă întreagă de rulote era şi la participarea noastră la evenimentele dedicate culturii româneşti. Să amintim şi de festivalul de folclor ce a adus aproape 1000 de oameni aici, cu doar o zi înainte de a poposi noi. Celebrităţi precum Benone Sinulescu, Sofia Vicoveanca, Ştefania Rareş, Irina Loghin, Veta Biriş, Angelica Stoican, Paula Seling şi Narcisa Suciu au trecut pe aici.
Încă de la intrarea în zona Câmpului te întâmpină o stâncă vopsită în tricolor, semn că aici patriotismul românesc este prezent. Împreună cu Elena M. Cîmpan, preşedinta Societăţii Scriitorilor Bistriţeni Conexiuni, şi cu prof. univ. dr. Anca Sîrghie, de la Universitatea Alma Mater din Sibiu, am reprezentat Palatul Culturii Bistriţa, fiind invitaţii speciali ai acestei ediţii. Anii trecuţi, la Săptămâna Internaţională a Culturii Române au participat oaspeţi precum ministrul Culturii Ion Caramitru, actorii Valeria Seciu şi Iuliu Moldovan, poeta Doina Uricariu ca directoare a I.C.R. de la New York, excelenta actriţă Olga Tudorache, actorul Horaţiu Mălăele, “Divertis”, “Colibri”, Mircea Vintilă şi Vasile Socaciu etc.
După zece ore de zbor, din Roma peste Ocean, am ajuns la Toronto, cu emoţia întâlnirii cu noi pământuri unde românii poartă cu mândrie steagul tricolor. Cel mai mare oraș din Canada, cu aproape 3 milioane de locuitori, iar cu zona metropolitană aproape 6 milioane locuitori, capitala economică a ţării, este situat pe malul nordic al lacului Ontario şi are o privelişte de vis. Cu o înălțime de 553,33m, turnul de comunicații CN Tower este cea mai înaltă construcție din America de Nord. Am urcat în turn amintindu-ne de Turnul Eiffel din Paris, Empire Building din New York, Turnurile Petronas din Kuala Lumpur şi de ce nu, de turnul Bisericii Evanghelice de la noi. Privelişti de vis cu oraşe ce se întind la poalele turnurilor, fiecare cu frumuseţea şi specificul lor.
Ne-am întâlnit cu preşedintele Asociaţiei Culturale Române din Hamilton, ing. Dumitru Răchitan şi cu doamna Emilia Răchitan, şi parcă ne cunoşteam de o viaţă, deoarece prin tot ceea ce face, familia Răchitan păstrează vie atmosfera de sărbătoare specifică românilor.
Alături de părintele Dumitru Echim, scriitor cunoscut atât în Canada, cât şi în România, familia Răchitan, dar şi membrii Asociaţiei Culturale Române din Hamilton, au avut grijă ca evenimentul să fie la cele mai înalte standarde.

Prima zi, 10 iulie, a coincis cu ziua mea de naştere, având astfel onoarea ca românii adunaţi la evenimente să-mi cânte „La mulţi ani!”, fiind pentru prima dată când am marcat o asemenea sărbătoare aniversară departe de casă, însă cu români adevăraţi. Simpozionul a fost demarat prin lucrările susţinute de Constantin Groza: Contribuţia Cenaclului ”Florica Baţu Ichim” din Kitchener, Ontario la succesul Săptămânii Culturale Internaţionale din Hamilton, prof. Marieta Dincov, Toronto: „Mihai Eminescu în eternitate”, Julian Thedore Ichim, Toronto: „Prinţul Charles al Angliei şi conservarea valorilor naturale”.
În acest cadru, am prezentat şi filmele documentare “Palatul Culturii din Bistriţa”, „Poezia bistriţeană în America” şi „Poezia bistriţeană în Malaezia” , regizate de prof. dr. Dorel Cosma, managerul Palatului Culturii Bistriţa, care au făcut o impresie bună. Cei prezenţi la eveniment au rămas surprinşi de activitatea culturală bogată de la Palatul Culturii Bistriţa, mulţi dintre ei arătându-şi interesul de a fi prezenţi la evenimentele ce se derulează la Bistriţa.
A doua zi a debutat cu o excursie la Cascada Niagara, unde am putut fi părtaşi la frumuseţile uneia dintre minunile lumii. Vorbim de un ansamblu format din trei căderi de apă situate la granița dintre statul nord american New York din SUA și provincia Ontario din Canada, Cascada americană (American Falls) și Cascada vălul miresii (Bridal Veil Falls) pe teritoriul Statelor Unite și Cascada potcoavă (Horseshoe Falls) pe teritoriul Canadei. Pe partea nord americană cascada are o lățime de 363 m, apele cascadei cad de la 21 m înălțime, iar pe partea canadiană cascada are o lățime de 792 m (în formă de potcoavă), înălțimea căderii de apă fiind 51 m. Debitul de apă fiind între 2.832 și 5.720 m³/s, în medie 4.200 m³/s. Înainte cu 6 000 de ani la sfârșitul ultimei perioade de glaciațiune, s-au topit ultimii ghețari din regiune determinând apele lacului Erie să curgă peste maluri formându-se râul Niagara care se varsă în lacul Ontario, trecând pe parcursul lui peste prăpastia (groapa) dintre cele două lacuri formează căderea de apă Niagara. Frumuseţi de nedescris, ce mai !
Sesiunea ştiinţifică a cuprins simpozionul prof.dr. Rodica Gârleanu Costea, Oakville, Ontario: „Constantin Noica sau aspiraţia spre universal a culturii române” şi medalionul sorescian al artistului Sergiu Cioiu: Medalion sorescian: „Pe cine numim… eu?”.

Miercuri am participat la Sfânta Liturghie oficiată de părintele Dan Chirtu, la bisericuţa din incinta Câmpului Românesc, iar seara a cuprins simpozionul cu temele Elena M. Cîmpan, „Tudor Arghezi şi canonul literar”, prof. univ. dr. Anca Sîrghie – Lucian Blaga, “fratele lui mai mic” al lui Eminescu, Adrian Munteanu „Poezia românească între tradiţie şi modernitate. Proiect transdisciplinar”. Tot acum am urmărit filmul documentar: „Amintiri despre Lucian Blaga” realizat de Anca Sîrghie.
Joi, la St. Jacob, în Ontaio, i-am văzut pe menoniţi, cei care păstrează tradiţiile străvechi, fără curent, telefoane şi fără a se integra în civilizaţiile actuale, preferând să rămână în lumea de altădată. Vizitarea Bisericii „Sfântul Ioan Botezătorul” ne-a încântat. Părintele Dumitru Ichim a făcut aici minuni. O biserică în care spiritual românesc este mai viu ca oriunde, dovadă prezenţa în fresce ai sfinţilor noştri.
Ziua de joi a cuprins lansarea cărţilor semnate de Dorel Cosma: „Duminică în Manhatan”, “Flight” şi “Biletul de călătorie”, făcând şi o lectură publică din poezia managerului Palatului Culturii şi transmiţând şi mesajul acestuia către participanţii la manifestările din Canada. În cadrul evenimentelor culturale au fost lansate cărţile semnate de Cristian Medelean: „La Colibe”, Alyssa Sîrghie: „Povestea celor trei căţeluşi” (literatură pentru copii şi adolescenţi), dar şi proaspăta carte „America visului românesc”, semnată de Anca Sârghie. Maria Tonu a vorbit despre Cenaclul „Grigore Vieru” din Toronto, fiind prezentate şi publicaţiile „Lumina slovei scrise”, vol. XVII-XVIII, Sibiu şi „Destine literare”, Montreal, în prezenţa directorilor Anca Sârghie şi Alex Cetăţeanu. Poetul Dumitru Ichim a susţinut un recital de zile mari, fiind lansată şi o carte de critică despre opera acestuia.
Personal am susţinut conferinţa „George Coşbuc– aculturaţie şi interculturalitate”. Impresionat de modul în care am abordat tema satului românesc, Mircea Popescu, din Florida, a citit o proză în care oglindeşte atmosfera tradiţională în care a crescut în România.

Vineri împreună cu Elena M. Cîmpan am lansat antologiile „Un deceniu de Conexiuni” şi „Conexiuni de noiembrie”, realizate împreună cu directorul Dorel Cosma, dar şi revistele „Conexiuni” şi „Bistriţa culturală” pe care le-am oferit şi oficialităţilor, care au rămas impresionate de avengura evenimentelor literare din Bistriţa. Elena M. Cîmpan şi-a prezentat cartea „Cinci poeţi germani”, iar eu „Muchia Malului” şi „Poveşti din New York”, fiecare susţinând apoi un recital de poezie. Lectură din creaţii recente au avut şi Mircea Ştefan, Cleveland şi Leonard I. Voicu, Montreal. Prof. univ.dr. Cezar Vasiliu, Montreal a susţinut conferinţa „2000 de ani de la moartea Împăratului Traian”, prof.univ.dr. Anca Sîrghie, Universitatea „Alma Mater” din Sibiu: „Tudor Arghezi, psalmistul”, poetul Adrian Munteanu, Braşov: „Ce aduce nou sonetul lui Dumitru Ichim?”, prof. Sebastian Doreanu, Denver, Colorado: „Câmpul Românesc de la Hamilton între minunile exilului românesc”. Recitalul de sonete „Fluturele din fântână” în interpretarea poetului şi autorului Adrian Munteanu a fost de zile mari.
Banchetul jubiliar a încununat Săptămâna internaţională a culturii române. Mulţime de români au venit pentru a fi alături de noi la această sărbătoare la care moderator al sesiunii ştiinţitice a fost prof. Sebastian Doreanu, moderator al meselor rotunde prof. univ. dr. Anca Sîrghie, preşedinte al Asociaţiei Culturale Române din Hamilton – ing. Dumitru Răchitan, director al Săptămânii Internaţionale a Culturii Române – pr. dr. Dumitru Ichim.
Merită felicitări, alături de familia Dumitru şi Emilia Răchitan, părintele Dumitru Ichim şi cei care au dat o mână la bunul mers al lucrurilor: Aurel Olteanu, Mihaela Moisin – vicepreşedinte Asociaţie, Maria Dincov, Florin Burdujan, Marian Costache şi mulţi alţii.
Toate aceste evenimente au beneficiat de prezenţa consulului României la Toronto, Letiţia Belivacă, şi a consulului României la Montreal, Mugurel Stănescu. Cenaclul literar „Nicăpetre”din Toronto, patronat de Dumitru Popescu, directorul ziarului “Observatorul”, a prezintat un program de muzică, poezii şi lansări de carte şi, de asemenea „Cenaclul Grigore Vieru” din Toronto un program artistic de dansuri naţionale. Alături de Dorel Cosma, Elena M. Cîmpan şi Anca Sîrghie am primit, în semn de apreciere, diplome de excelenţă.

Au fost zile frumoase, în care literatura bistriţeană a fost aşezată la loc de cinste, Societatea Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni” stabilind o serie de legături ce vor fi fructificate pe viitor. Împreună cu Elena M. Cîmpan şi Anca Sîrghie am susţinut comunicări, am lansat cărţi şi am vorbit despre literatura românească într-un cadru în care au fost prezenţi mulţime de intelectuali români stabiliţi în Canada, dar şi ziarele ce au consemnat prezenţa noastră acolo, amintind aici doar pe Dumitru Popescu – directorul ziarului Observatorul şi Alex Cetăţeanu – directorul revistei „Destine literare”, care au oglindit frumuseţea acestor acte culturale ce fac ca literatura românească să fie la loc de cinste pe meleaguri canadiene.
După prezenţa la Paris, Viena, în New York sau în Malaezia, iată că Societatea „Conexiuni” a reuşit să promoveze literatura bistriţeană şi Palatul Culturii Bistriţa şi în Canada. Cu siguranţă, asemenea evenimente sunt un bun ambasador pentru România, pornind de aici, de la Bistriţa. Ecourile celei de-a 50-a ediţii a Săptămânii Internaţionale a Culturii Române se vor auzi şi de acum încolo, cărţile bistriţene fiind prezente în bibliotecile româneşti din Canada, dar şi din Florida şi Colorado din America, prin intermeidul noilor noştri prieteni care le vor lansa în cadrul cenaclurilor pe care le coordonează.
Felicitări organizatorilor pentru tot ceea ce fac pentru ca frumuseţea culturii româneşti să se vadă într-unul dintre cele mai frumoase spaţii ale lumii, cel canadian.

MENUȚ MAXIMINIAN

http://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711075520227603_10213521156327373_1433885388_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711083320180020_10213521153287297_1145400244_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711084620182942_10213521153567304_948941638_n.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711085320196271_10213521156607380_689282633_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711090920196560_10213521156367374_720937210_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711092220196844_10213521156647381_1755769288_n.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711103920197061_10213521152607280_2072448127_n.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711105220205563_10213521152527278_1471234682_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711105820205820_10213521156407375_74253337_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711111620216273_10213521156447376_751968672_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711112720226477_10213521156007365_1952561374_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711113520226608_10213521153087292_875202570_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0720201711120220227896_10213521156207370_1937366263_o.jpg

PRIMII OASPEȚI AU AJUNS DEJA LA NUNTA ZAMFIREI. EI SE AFLĂ ÎN PREMIERĂ ÎN ROMÂNIA. VEZI CE NOUTĂȚI AVEM LA CELEBRUL FESTIVAL!

Nunta ca-n poveste, ce va avea loc săptămâna viitoare la Bistriţa, are deja primii invitaţi ajunşi de departe pe meleagurile noastre. Ansamblul folcloric profesionist din Vietnam este însoţit în România de ambasadorul Vietnam-ului la Paris, Nguyen Ngoc Son, acolo unde de curând a avut loc şedinţa Biroului executiv IGF şi unde preşedintele Dorel Cosma, împreună cu colegii, au acceptat prin vot primirea Federaţiei Naţionale de Folclor din Vietnam în cadrul Uniunii Mondiale de Folclor. De aceea, în semn de apreciere, ambasadorul Vietnamului a venit să viziteze meleagurile bistriţene.
A XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei” va avea loc în perioada 28-31 iulie. Centrul Cultural Municipal pregăteşte o ediţie în care bistriţenii se vor întâlni cu nuntaşi din Indonezia, Singapore, Sri Lanka, India, Turcia, Ucraina, Vietnam, Grecia, Italia, Serbia şi din ţara gazdă. Va fi o nuntă ca-n poveşti la care sunt aşteptaţi să vină toţi bistriţenii. Un punct inedit în cadrul manifestărilor va fi deschiderea oficială, care va fi făcută de către ansamblul profesionist Cununa de pe Someş, împreună cu ansamblul Balada de la Bistriţa, profesioniştii de la Junii Sibiului şi orchestra Zuralia.
Vom vedea o altfel de coregrafie a dansurilor populare, dar şi cântecele pe versurile lui George Coşbuc într-o altă abordare, într-un tablou regizat de iniţiatorul festivalului dr. Dorel Cosma. Conducerea muzicală este semnată de Alexandru Demeter, Relu Balkan şi Bogdan Botezat, iar coregrafia de Teodor Puşcaş şi Ioan Simionca.
Pentru prima dată pe scenă se va afla, la masa de lucru, poetul George Coşbuc, ca un arc peste timp a momentului în care crea una dintre capodoperele literaturii româneşti, Nunta Zamfirei.
Despre toate acestea şi multe altele, veţi afla şi vă veţi bucura împreună cu alaiurile de peste mări şi ţări începând de vineri, 28 iulie, de la ora 20, odată cu deschiderea pe scena din faţa Palatului Culturii, a celei mai frumoase nunţi din lume.

MENUȚ MAXIMINIAN
http://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/07252017085846img_7138.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/07252017085902img_7139.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201708592120232810_1350476105049055_5534828597381285815_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201708594420232831_1350475848382414_6967555208240798483_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201708595020247535_1350475451715787_6421511116443214378_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201708595520247747_1350475855049080_6175037084658133220_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201709000920247874_1350475448382454_2037941609951363061_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201709002120247985_1350476091715723_4003364522645144688_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201709004520294370_1350474688382530_7318994750178845685_n.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201709005220368880_1350476151715717_2720917521583292613_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0725201709005820413931_1350474998382499_167098257486380054_o.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/07252017091730image2.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/07252017091748image7.jpghttp://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/07252017091804image3.jpg

“APPASSIONATA”ÎMPREUNĂ CU „VIVA LA MUSICA” LA BUDVA ÎN MUNTENEGRU

Aproape de fiecare dată la întoarcerea dintr-un turneu artistic, cei mai mulţi dintre noi ne punem, retoric, întrebarea: oare vom mai putea reveni prin aceste locuri? Şi de această dată, după turneul susţinut în orăşelul Budva din Muntenegru, din sufletul multora dintre noi a pornit aceeaşi întrebare, căreia nu-i putem răspunde, necunoscând în ce măsură viitorul va ţine seama de dorinţele noastre.

Înainte de a spune câte ceva despre festival, trebuie remarcat locul în care ne-am cazat la noi în ţară, atât la plecare cât şi la întoarcere. Este vorba de vestitul „Port Cetate” de lângă Calafat, gestionat de poetul Mircea Dinescu. Aici am fost trataţi cu ospitalitate într-un cadru mirific pe malul Dunării, iar pentru acest tratament, întregului personal al pensiunii corul nostru i-a dedicat un răsunător, până în Bulgaria, „Mulţi ani trăiască” la miez de noapte.

La Budva – Bar, două localităţi învecinate din mica ţară Muntenegru, s-a desfăşurat între 6 şi 11 iulie a.c. Festivalul Internaţional „FOLK-DANCE & MUSIC – BISERNO MORE” ediţia a XI-a, la care am fost şi noi invitaţi să luăm parte. În festival au evoluat de-a lungul timpului ansambluri şi formaţii artistice din: Lituania, Letonia, Estonia, Rusia, Republica Moldova, Polonia, Cehia, Slovacia, Germania, Ucraina, Turcia, Serbia, Bosnia, România, Slovenia, Italia, Suedia, Armenia, Croaţia, Bulgaria, Ungaria. Am avut prilejul, în ediţia 2017 a festivalului, de a reprezenta România, alături de ansamblul artistic „Dorul” din Piteşti, o redutabilă şi masivă formaţie de dansuri populare.

Spectrul festivalului este destul de larg ca abordare şi participare, dar de această dată preponderente au fost formaţiile cu specific folcloric. Din acest motiv şi repertoriul pregătit şi prezentat de noi a constat în piese reprezentative de prelucrări folclorice din creaţia corală românească. Repertoriul nostru a cuprins următoarele piese corale: S. Nicolescu – Iac’aşa, Gh. Soima – Jieneasca, T. Jarda – Mă luai, luai, Al. Paşcanu – Chindia, D. Pop – Suită din Ţara Oaşului, A. Pop – Colindă de pricină, Gh. Danga – Sârba pe loc.

Date fiind nota de veselie, ritmicitatea, armonia şi complexitatea repertoriului, prestaţia noastră în festival a fost mult apreciată de public. Aprecieri pertinente şi directe au venit din partea confraţilor din festival aparţinând formaţiilor din alte ţări. Remarci de-a dreptul măgulitoare (din partea unui cor din Moscova) a primit dirijorul formaţiei noastre, Francisc Mureşan, care a condus concertul nostru în festival, într-o formă de zile mari. Această formă a dirijorului s-a indus automat şi în cor, astfel că putem spune că evoluţia noastră a fost aproape perfectă. De această dată, aprecierea ironică consacrată a dirijorului pentru noi „Foarte bine – nota 7”, s-a oprit doar la prima parte: „Foarte bine”. Este plăcut, chiar şi pentru noi artiştii amatori, să poţi trăi satisfacţia unui „foarte bine” la scenă, secondat de aplauze. Este totodată onorant să simţi că acestui „foarte bine” ţi-ai putut aduce contribuţia personală într-o colectivitate artistică reprezentând acolo în străinătate, instituţia noastră tutelară Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc”, oraşul nostru Bistriţa şi nu în ultimul rând ţara noastră România. Este o trăire unică de mulţumire, satisfacţie artistică şi totodată patriotică să poţi reprezenta cu cinste România între atâtea alte ţări. Acest lucru impune şi solicită renunţare, dedicaţie, efort, seriozitate, voluntariat, pasiune. Pe de altă parte, toate acestea venind din fiecare din noi coriştii ar fi degeaba fără înţelegere, sprijin şi susţinere. Iar acestea vin din partea Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”, condus cu competenţe şi energii inepuizabile de Prof. Dr. Dorel Cosma. Mulţumim, Palatul Culturii şi Dorel Cosma, manager sufletist şi prieten drag, pentru că asiguraţi un cadru şi un mediu adecvat de dezvoltare artistică astfel încât de aici, de la noi, din Bistriţa, oriunde în lume alături de alte ţări, să putem plasa România pe coordonate de prestaţie artistică veritabilă, corespunzătoare şi competitivă, aducând astfel un aport la promovarea culturii româneşti pe plan extern.

O mulţumire aparte am adus-o cu toţii în drum spre casă la Mănăstirea Cozia unde, lângă mormântul lui Mircea cel Bătrân, ne-am rugat, cântând, cu Eminescu şi Marius Cuteanu:

„ … Înalţă-ne, ne mântuie

Din valul ce ne bântuie…

… O, maică preacurată

Şi pururea fecioară

Marie … „

 

Mircea Chira

                                                                                                   preşedinte

                                                                                           Corul Appassionata

07192017141518img_0032 07192017141538img_0038 07192017141709poza3 07192017141744poza7 07192017141802poza9 07192017141823poza10 07192017141854poza11 07192017141935poza1 07192017142011poza2 07192017142107poza4 07192017142122poza5

LA MULȚI AN, MARIA HERINEANU!

Întreg colectivul Palatului Culturii Bistrița urează doamnei  Maria Herineanu  un sincer ”La mulți ani!”, sănătate multă și numai împliniri!

La mulți ani, Maria!

LA MULȚI AN, MARIA HERINEANU!

Întreg colectivul Palatului Culturii Bistrița urează doamnei Maria Herineanu un sincer ”La mulți ani!”, sănătate multă și numai împliniri!

La mulți ani, Maria !

 

14 IULIE, ZIUA NAȚIONALĂ A FRANȚEI! JOYEUX ANNIVERSAIRE!

14 iulie, Ziua Națională a Franței! Joyeux anniversaire!

Instaurată în anul 1880, Ziua Națională a Franței celebrează cele două evenimente care au marcat istoria sa modernă, începutul Revoluției Franceze prin căderea Bastiliei și Sărbătoarea Federației. Prin semnificațiile sale și în onoarea Republicii Franceze, ziua de 14 iulie este cunoscută și sărbătorită și în alte țări din Europa sau din lume. În 14 iulie 1789 revoluționarii parizieni luau cu asalt Bastilia, cel mai detestat simbol al absolutismului monarhic, iar la Sărbătoarea Federației din 14 iulie 1790, sărbătoarea reconcilierii și unității tuturor francezilor, regele Ludovic al XVI – lea a jurat credință Națiunii și legii.

,,Libertate, Egalitate, Fraternitate” avea să devină deviza Republicii Franceze și frază cu valoare universală din care s-au inspirat apoi multe democrații occidentale când și-au scris Constituția, iar 14 iulie, Ziua Națională a Franței.

Franța se numără printre membrii fondatori ai ONU în 1945, este unul dintre cei cinci membri ai Consiliului de Securitate, este membru fondator NATO în 1949, al Consiliului Europei în 1949, al Uniunii Europene în 1952, al zonei Euro și al Spațiului Schengen.

Vă reamintim că în cadrul Târgului Mare al Bistriței, din perioada 19-27 august, va avea loc o expoziție, care va aduce în fața bistrițenilor 20 de costume din patrimoniul cultural al Franței, pentru care la Bistrița s-au asigurat condiții de protecție, făcând parte din zestrea culturală a Franței. Pregătirile au început deja, în perioada 23 iunie – 29 iunie, fiind prezenți în municipiul nostru Sylvia Chassard – vicepreședinte CNGFF, Bernard Caillet – vicepreședinte CNGFF, Yolande Caillet și Armele Periguad, specialiști în patrimoniu. Francezii au vizitat locul unde va fi vernisată expoziția (Casa cu Lei) și au pregătit costumele de o valoare de patrimoniu inestimabilă, care vor fi expuse pe manechine. Potrivit managerului instituției, dr. Dorel Cosma, costumele de patrimoniu, care au ajuns la Bistrița, sunt din diferite regiuni ale Franței: Alsacia, Dauplines, Savoie (Pays Nantais Bretagne), Pointou, Provence, Champagne, Gascogne, Bigorre, Limousin, Lorraine Saintonge, Anjou și Aquitaine.

                                                         Amelia Crețiu, Doris Cosma

TURCIA – ÎN ACEST AN PE SCENA FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR ”NUNTA ZAMFIREI” 2017

Din  2010,  formația a participat la patru festivaluri concurs în Turcia și a câștigat de trei ori competiția universitară din țara de origine.

Am participat de asemenea la multe spectacole, de pildă concertul de deschidere al campionatelor universitare de lupte libere din Çorum.

Toți membrii formației sunt studenți ai Conservatorului  de Stat din Dicle, la secția Dansuri populare.

De obicei formația este alcătuită din 16 fete și 16 băieți care dansează pe muzică înregistrată pe CD.

Avem de asemenea un moment tradițional care cuprinde 12 sau 16 băieți care cântă la instrumente tradiționale.

Dansurile sunt din regiunea de proveniență Diyarbakır, însă interpretăm în principiu toate dansurile traditionale turcești (Zeybek, Horon, Karşılama etc.)

WELTLITERATUR POETICA

…Sunt suflet in sufletul neamului meu, “ Bin’s Seele in der meiner Verwandschaft’s Seele“, ca devenire de axion metaphorizat la Festivalul Mondial de Literatura, Weltliteratur – Poetica, editia treia de la Köln…Am fost prezent la toate cele trei editii de pina acum si nimeni din spatiul nostru mioritic prezent” Niemand aus dem Myorithischeraum dabei”…Stralucim ca deobicei prin absenta, “ brilliert durch Abwesenheit” iar institutiile oficiale din tara, Uniunea Scriitoriilor cu nenumarate reviste literare afiliate, Institutul Cultural Roman cu numeroase sedii in Occidentul European, Ministerul Romanilor de Pretutindeni, cu ministru de resort, care in realitate s-au dovedit a fi Ministerul Romanilor de Nicaieri “ Ministry of Nowhere’s Romanians ” ne ofera jalnicul buchet de Bürokratism, Barbaro-kratism, si anihilismul prin adancile taceri” Abschaffungs-kratismul…Tragic ard in suflet pe stinsele vetre / innveninat de veninuri pe arsele trepte… Cum voluntarismul diasporic este crunt rejectat de toate institutiile tarii, exceptind cel putin pina acum UZP-ul prin ziarul Rasunetul si TV Bistrita si recent Conexiuni Literare a Palatului Culturii – Bistritz, Director D. Cosma, nu-mi ramine decat un aspru protest impotriva indiferentismului national si international prin care Romania este mereu in rescufundare…
Este de neinteles, ca desi suntem nascuti sub acelasi cer albastru din Myorithicum, “unter dem blauen Himmel geboren” intru acelasi Myorithische – Ost – Heimatland, Arroganz si Ignoranz al autoritatilor autochtone depasesc conceptibilul unor realitati dramatice, “ being beyond of conceptible realities”, fiind localizati intr-un spatiu al uitarii si obnubilarii, “Geblendeteraum“…Sunt convins ca autoritatile de resort guvernamental si parlamentar vor da acelasi raspuns prin tacere, Gesegnete Schweigen, care in loc sa sfinteasca indraznirea, “den Mut zu heiligen” vor re-inneca si palida-mi speranta / de-al meu propriu vis mistuit ma vaet…
Si totusi speranta nu trebuie sa moara niciodata, preservind astfel limbajul infrumusetarii din epic si poetic” durch Verschönerung der Gedichte” prin care sa restructuram in ethic si aesthetic pe acest Sapiens unic, visator si tulburator!
/ Sunt Sapiens si ce mai sunt? Homo Anthropios bolborosind Cuvant!
Sunt Sapiens! Si ce mai sunt? Homo Anthropos salasluind Descant!
Sunt Sapiens! Si ce mai sunt? Homo Anthropos divinizind Cuvantul prin Descant!
                                                                                                                             Augustin Ostace – UZP – 6171 – Deutschland Diaspora
http://www.bistritaculturala.ro/i/poze/mari/0711201714345619441932_1321778917918774_8722273832699611948_o.jpg