28/06/2017

Autenticul și arta modernă regăsite în creațiile Virginiei Linul

1473807_570029933084229_76216341_nSemnele străvechi de pe ia bunicii și cusăturile pline de sensuri profunde ale portului tradițional românesc par să mai aibă ecou într-o lume aflată într-un marș tot mai grăbit spre modernizare . Cu toate că puțini sunt oamenii care își amintesc că în trecut avem nu doar o poveste, ci și o istorie, nu doar o familie , ci și un neam, arta de a țese costumul tradițional românesc rămâne în continuare  o parte de interes pentru  unii tineri.

1473964_570029813084241_1767328023_nArtist popular. Sau meșter popular. Sau creator de artă traditională?

 Virginia Linul  prin tot ce face își propune să promoveze costumul național românesc și are grijă ca la fiecare eveniment la care participă să amintească de tradițiile românești și șă îi facă pe tineri să conștientizeze că există valori tradiționale și că nu putem uita de unde venim fiindcă nu am mai ști încotro să ne îndreptăm.

1479711_570031303084092_404273567_nRealizatoare de costume populare, Virginia Linul este din Salva, județul Bistrița-Năsăud și are acasă un atelier de creație unic. A crescut cu această îndeletnicire în casă și a urmat exemplu de a țese manual pânzăturile, ia, curelele și întreg costumul popular de la mama ei. Este o tehnica de lucru folosită de mult timp  până în zilele noastre și de cațiva ani Virginia Linul i-a descoperit noi valențe. Din anul 2003 nu mai face alceva decât să confecționeze costume tradiționale. A știut că tradiția face parte din noi și că rămâne expresia pură a neamului românesc.

Poate fi tradiția un port trainic ?

În anul 1999 când  România a participat la Festivalul Smithsonian din America, alături de Africa de Sud și alte două state din America, creațiile Virginiei Linul s-au bucurat de o mare popularitate și apreciere iar deschiderea spre tradițiile populare românești s-a simțit. Activă în târgurile meșterilor din Sibiu, București, Cluj, precum și în muzeele din țară, Virginia Linul și-a continuat rolul. Pentru ea meșteșugul de a crea costume tradiționale este un mod firesc de a trăi. De la ea am învătat că tradiția valorează mai mult decât zona de proveniență a costumelor. Tradiție înseamnă istorie și origine, iar fiecare costum popular indiferent de zona din care provine are o poveste.

1454405_570031139750775_949165440_nArta ia forme diferite, dar tradiția rămâne aceeasi!

“Deja trăim vremuri în care revin valorile. Până nu de mult nu putea să spun lucrul acesta, deoarece erau putin tineri interesați. Din 2011 împreună cu designul francez Philippe Guilet am reușit să  creăm o nouă colecție de costume inspirate din arta populară românească și le-am pus în modă. S-au întâlnit două lumi diferite, lumea modernă cu arta populară românească. Am știut să vedem arta și frumusețea din tot ceea ce e românesc. Tinerii pot observa că trăim un curent prin care îmbrăcămintea este influențată de tradiție.  Avem modelele florale care se gasesc pe cămași și pe fuste, accesorii sau treistuțe. Tinerii trebuie să observe ascest curent, pentru că, defapt acum asta trăim. Curentul acesta va trece, va apărea alceva, dar costumul traditional o să rămâne în fomă autentică”.

Tendințe noi în moda veche ?

Tradiția a existat, există și va rămâne neclintită. Pulsează în fiecare dintre noi. Asta mi-a transmis Virginia Linul. Prin potrivire, tradiția și modernitatea își găsesc locul împreună. Costumele vechi rezistă în fața tentațiilor moderniste, căci pânza de bumbac rămâne în continuare materia primă peste care se croiesc forme autentice dar și moderne care aduc cu ele iluzia permanenței.

1454445_570030656417490_3236589_nAșadar, moda o fac cei tineri, tradiția e lăsată din popor. Putem oricând îmbina vechiul cu noul așa cum ne arată de câțiva ani Virginia Linul și designerul francez Phillipe Guilet. Arta creatoarei din Salva are rezultate și e promovată de tineri, de români pe scenă. La începutul acestei luni, în cadrul emisiunii “Dansez pentru tine” publicul a putut admira costumele tradiționale create de Virginia Linul care au fost  purtate de concurenți și vedete.

 Așadar, putem să facem din tradiție un port trainic! Sau nu… mai bine putem pune tendințe noi în moda veche! Sau cel mai bine descoperim fiecare dintre noi ce este Virginia Linul?Artist popular. Sau meșter popular. Sau creator de arta traditională?

scris de Nicoleta Algeorge

 

BECLEANUL a intrat in sarbatoare! Noua staţie de tratare a apei deschisă pentru vizitatori. Cetăţenii de onoare ai Becleanului cinstiţi în ceas de sărbătoare

Zilele Oraşului Beclean a XI-a ediţie

Noua staţie de tratare a apei deschisă pentru vizitatori

20130816_101908Oraşul Beclean sărbătoareşte în acest weekend 778 de ani. Sărbătoarea beclenarilor este atent organizată de administraţia locală pentru ca oraşul de pe Someş să fie pentru două zile capitala judeţului.

Manifestările programate în cadrul ediţiei a XI-a a Zilelor oraşului Beclean, au demarat încă de vineri dimineaţă, când şi-a deschis porţile pentru vizitatori staţia de tratare a apei, obiectiv care va fi inaugurat abia săptămâna viitoare. Curioşii au putut afla detalii cu privire la  investiţie, explicaţii despre procesul de tratare a apei şi a tehnicii noi, care îşi va spune cuvântul în primul rând în ce priveşte calitatea apei potabile, dar şi în privinţa costurilor de tratare.

Ioan Şandru, directorul Aquabis a întâmpinat în calitate de gazdă primul grup oficial care a intrat pe porţile obiectivului, în fruntea grupului fiind bineînţeles Nicolae Moldovan, primarul oraşului Beclean, care a ţinut să sublinieze importanţa acestei investiţii pentru zonă.

Cetăţenii de onoare ai Becleanului  cinstiţi în ceas de sărbătoare

Deschiderea oficială a Zilelor oraşului Beclean a avut loc conform tradiţiei în casa de Cultură „Radu Săplăcan” din Beclean. La acest moment au participat pe lângă beclenari, parlamentarii judeţului, directorii unor instituţii deconcentrate, primari şi cei mai importanţi, care au avut şi onoarea de a participa activ la deshiderea Zilelor Becleanului, au fost cetăţenii de onoare ai oraşului de pe someş, care au fost din nou puşi în valoare şi apreciaţi.

20130816_121425 20130816_101837 20130816_102225 20130816_102528 20130816_102543 20130816_102625

Geta Singeorzan

FOTO: Primarul comunei Sînmihaiu de Câmpie a organizat prima ediţie a Zilelor comunei şi vrea ca evenimentul să devină permanent: “O dată pe an trebuie să avem şi noi o sărbătoare!”

Ioan Mate, primarul comunei Sînmihaiu de Câmpie, consideră că locuitorii comunei merită şi au nevoie de o zi în care să socializeze şi să se bucure de un spectacol folcloric de calitate, a fost înţeles de consilierii locali şi astfel, în timp record, în doar o săptămână a organizat prima ediţie a Zilelor Comunei Sînmihaiu de Câmpie, care a fost primită cu mare încântare de locuitorii comunei.

Timp de câteva ore, în ciuda căldurii insuportabile, oamenii din Sînmihaiu de Câmpie, şi nu numai, au stat ochi şi urechi la tot ce s-a întâmplat pe scena amenajată în centrul localitaţii. Au profitat de fiecare colţ umbrit şi de fiecare moment pe care Ioan Mate şi aparatul din cadrul Primăriei l-au pregătit pentru a le descreţi oamenilor frunţile.

Fiecare s-a răcorit cum a ştiut, dar de la începutul şi până la finalul spectacolului publicul a trăit alături de interpreţi şi dansatori, de mare interes fiind chiar şi intervenţiile oficialităţilor locale şi judeţene. Alături de primarul comunei şi de oamenii acestor locuri au fost în ceas de sărbătoare preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Dorin Popescu, directorul Direcţiei Finanţelor Publice a Judeţului, Crin Pântea, deputatul Daniel Suciu, deputatul Stelian Dolha, senatorul Ioan Deneş, dar şi colegi primari din comunele învecinate.

După succesul acestui prim eveniment, Ioan Mate le-a promis cetăţenilor că la anul sărbătoarea va fi de o mai mare anvergură şi chiar va încerca să transforme manifestarea într-o tradiţie.

Geta Singeorzan

VIDEO/Mircea Romocea: „Zilele Năsăudului sunt importante … trebuie să oferim năsăudenilor şi momente de relaxare şi deconectare!”

45.000 lei s-au alocat în acest an pentru a XII-a ediţie a Zilelor Năsăudului, care se vor desfăşura conform tradiţiei şi în acest an de Ispas. În perioada 13 – 14 iunie oraşul academicienilor va fi în febra celei mai importante sărbători locale. În ciuda tuturor greutăţilor, a cârcotelilor şi răutăţilor administraţia locală s-a mobilizat şi tradiţia sărbătorii năsăudene va fi dusă mai departe, deşi fondurile alocate au fost diminuate faţă de anii trecuţi.

Mircea Romocea, primarul oraşului Năsăud, ne-a declarat că a fost numit un director interimar la Casa de Cultură „Liviu Rebreanu” din Năsăud, în persoana domnului Silviu Rus, pe care îl vede foarte implicat, tânăr, cu dorinţa de a face ceva. Concursul pentru postul rămas vacant după demisia profesorului Pahone Pop, se va organiza, conform legii după maxim 120 de zile de la preluarea interimatului.

În acest an Zilele Năsăudului se vor desfăşura doar pentru două zile, pe data de 13 fiind programat un spectacol folcloric de înaltă ţinută, iar seara zilei de vineri, 14 iunie, va fi dedicată tineretului, fiind programat un spectacol de muzică uşoară. Evenimentele se vor desfăşura doar pe stadionul „Progresul” din Năsăud şi sunt aşteptaţi la sărbătoarea năsăudenilor şi în acest an mii de oameni de pe Valea Someşului şi nu numai.

Geta Singeorzan

FOTO: Sute de copii s-au bucurat de PETRECEREA organizata de REALITATEA TV Bistrita, TV BISTRITA si Bistrita Online! Organizatorii au promis ca la anul va fi si mai mare :)

 

Sambata, de la ora 10.00, o parte a pietonalului Liviu Rebreanu din municipiul Bistrita s-a umplut de veselie, culoare si distractie.

 

Petrecerea copiilor, oraganizata de cele doua televiziuni locate – Realitatea TV Bistrita si TV Bistrita, care au incheiat un parteneriat de colaborare – a adus pe pietonal sute de copii, parinti si bunici fericiti.

Manifestarea a fost presarata de momente artistice destinate micutilor si bine receptate de adulti: teatru de papusi, dansuri specifice, intalnire cu personajele preferate din desene animate si povesti, etc.

Printre momentele artistice copiii au primit inghetata, sucuri, iaurturi si produse de panificatie de la oraganizatori si sponsori.

Vedeta si harnica petrecerii a fost ministrul si deputatul de Bistrita, Adriana Doina Pana.

Cei care nu au vazut, déjà, manifestarea de pe pietonal, care a fost transmisa LIVE pe TV Bistrita, bistritaonline.ro so tvbistrita.ro, o pot face luni seara, de la ora 18.00 pe TV Bistrita si in stirile Realitatea TV Bistrita.

Inca o data va multumim tuturor celor care ati fost imiplicati in manifestarea noastra de sambata.

mai multe fotografii pe gasiti AICI

v. m. bratfalean

FOTO/CETATE: Laleaua pestriţă a fost sărbătorită cu mici, bere şi muzică populară

Sute de oameni şi-au petrecut duminica în şesul Orheiului, unde la umbra  stejarilor seculari au ascultat muzică populară, s-au răcorit cu o bere rece, care a mers de minune cu un mic, sau grătar. Laleaua Pestriţă, care înfloreşte în fiecare primăvară în pădurea de stejar din Şesul Orheiului, a fost sărbătorită şi în acest an de locuitorii văii Budacului şi nu numai, festivalul care îi poartă numele ajungând la a XII- a ediţie.

Evenimentul a fost organizat de Primăria comunei Cetate şi Consiliul Local, la care se adaugă contribuţia Consiliului Judeţean şi a Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa Năsăud.

Spectacolul a început puţin după ora 12:00, când au urcat pe scenă oficialităţile locale şi judeţene, dar şi politicieni, care au deschis serbarea câmpenească. Preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, prefectul judeţului Bistriţa Năsăud, Ioan Țintean, ministrul Adriana Doina Pană, parlamentarii Stelian Dolha, Dorin Dobra şi Daniel Suciu, dar şi primarul comunei Cetate, Daniel Moldovan au avut ocazia să le transmită oamenilor gândul lor în ceas de sărbătoare, după care timp de mai bine de două ore atmosfera a fost întreţinută de Ansamblul Laleaua Pestriţă din Cetate, de ansamblul profesionist ”Dor Românesc” al Centrului Judeţean pentru Cultură şi soliştii Veronica Bălan, Nicolae Cioancă, Cristina Retegan, Mirela Petruş, Felix Gălan, Ioan Dordoi,Ioachim Spân, Domnica Dologa şi Roberta Opre.

Cu mic, cu mare, toţi cei care au răspuns invitaţiei organizatorilor au avut parte de o zi frumoasă, fie că au ales să îşi gătească ceva la grătar sau ceaun, fie că au stat la o terasă şi au fost serviţi.

Geta Singeorzan

 

FOTO: CĂLĂTOR PRIN LUME! Bogdan Florea, în vacanţă la Londra

Unicul fiu al omului de afaceri bistriţean Teodor Florea a petrecut câteva zile speciale într-o vacanţă pe meleaguri străine.

Bogdan a vizitat oraşul Londra. El a stat în capitala care atrage anual un număr impresionant de turişti cinci zile. Mai toţi turiştii care ajung la Londra sunt fascinaţi de atracţiile concentrate în partea centrală a oraşului.

Palatul Buckingham, care este reşedinţa familiei regale, a fost vizitat şi de Bogdan. De asemenea, bistriţeanul nu a ratat nici Palatul Westminster, acolo unde se găseşte şi Big Ben-ul, care este cel mai mare ceas cu clopot și patru feţe, dar și al treilea turn cu ceas ca înălțime din lume.

Bogdan Florea a împlinit recent 18 ani, majoratul său fiind un adevărat eveniment. Petrecerea a avut loc la restaurantul Coroana de Aur din municipiu, invitatesă participle fiind circa 40 de persoane, prieteni, rude, naşi.

Momentan Bogdan este elev la Colegiul Naţional Liviu Rebreanu, însă, cu toate acestea este implicat în afacerile familiei sale.

Patronii (tineri) de la LORDINU in vacanta la Londra. Loredana sarbatorita la Hard Rock Cafe London

Cine-i harnic si munceste… merge in concediu. Sau, cel putin asta si-au zis mezinii familiei Cioata (patronatul restaurantelor Lordinu).

Dupa o iarna lunga in care au pus umarul la afacerile familiei, Dinu si Loredana (cu sotul) s-au hotarat ca e timpul sa faca o pauza si si-au luat o mica vacanta si au plecat pt cateva zile in Londra, la invitatia unor prieteni.

Sejurul i-a fascinat pe tineri, Dinu afirmand la un moment dat ca s-a indragostit de orasul care are o foarte mare incarcatura istorica.

Desi timpul a fost scurt au vizitat tot ce se putea vizita in cele cinci zile cat a durat concediul : National Gallery, Science Museum, British Museum, St. Paul’s Cathedral, Big Ben Tower, Tower Bridge, Madame Tussauds London, acestea fiind doar cateva din stationarile unde s-au pozat si au admirat arhitectura.

Si dupa multe plimbari si atata minunatie, bistritenii s-au oprit si la cafenele renumite, cum ar fi Starbucks sau Hard Rock Cafe London. La aceasta din urma, tot localul arhiplin i-a cantat Loredanei ” La multi ani “(varianta englezeasca) , vineri, cand aceasta a implinit o frumoasa varsta.

Si asa sa iti tot petreci ziua de nastere in Londra. Si cum cafelele si celebrele ceaiuri nu tin de foame, bistritenii s-au delectat din bucataria englezeasca in cele mai populare restaurante.

Vacanta au incheiat-o cu un musical despre viata lui Michael Jackson… Dar cum orice minune tine 3 zile, in cazul de fata 5 zile, excursionistii s-au intors pe meleagurile mioritice (se apropie vara si au mult de munca) incantati de ceea ce au vazut si gata oricand sa reia aceasta escapada.

foto FB

Aida Marin

FOTO/VIDEO: Sufleurul fricii de Matei Vișniec, cu Ioana Crăciunescu, muzica Pedro Negrescu și o prezentare de Ion Mureșan la Sinagoga Bistrița

Iată, doamnelor și domnilor, un sufleur care iese din cușca lui și se urcă pe scenă, de unde ne vorbește nouă, celor din sală, deveniți actori. Important rămâne textul. În text, nimic nu este întâmplător, nimic nu este ceea ce pare. Autorul nu e doar un autor de texte, el este Marele Autor, cel care își permite să uite de Noul Testament, din care învățăm să ne iubim aproapele, amintindu-și doar de Vechiul Testament, care cere ochi pentru ochi și dinte pentru dinte.

Un excelent eseu dramatic dedicat unei națiuni capabile să producă kilometrii de arhivă cu delațiuni – asta ca să vorbim doar de trecut, lăsând prezentul, uneori mai înfricoșător decât trecutul, pe seama generațiilor care vor veni. O ființă postmodernă care nu mai vrea să inspire nici iubire, nici frumoas, care se mulțumește să insufle frică. își închipuie că va modela conștiințele și în ultimă instanță propriul viitor. Zi de zi ne este dat să vedem cu ochii noștri cât de amarnic se înșeală.

A fost un spectacol eveniment dedicat celor care vor să înțeleagă.

Zorin Diaconescu

Crețu știe una și bună: Wonderland, Wonderland. Acum face proiecte pentu utilități pe pășune!

Ovidiu Crețu NU se lasă păgubaș cu proiectul drag inimii sale: Realizarea unui parc de distracții în zona Cocoș. În acest sens organizează o licitație pentru desemnarea firmei care va proiecta  utilitățile în Wonderland.

Primăria Bistrița pune la bătaie niște bănuți pentru “Elaborarea fazelor de proiectare la obiectivul de investitii “ Utilitati aferente amplasamentului COMPLEXULUI SPORTIV POLIVALENT din extravilanul mun. Bistrita, localitatea componenta Unirea”. Planificările sunt estimate la 300.000 de lei. Cică, marele complex sportiv Wonderland va cuprinde dotările pentru următoarele sporturi: schi, patinaj, înot polo, baschet, badminton, tenis, fotbal, ciclism, călărie, golf.
Și uite-așa proiectul lui Crețu mai papă niște bănuți de la bugetul local. Alți bani, altă distracție…  Dechilin de Planul Urbanistic Zonal pentru pârtiile de schi din Wonderland care a costat aproximativ 250.000 de lei.
Conform acestor acte, investiţiile închipuite de pe Dealul Cocoş presupun amenajarea unei pârtii de schi, a unui telescaun, instalaţie zăpadă artificială, tunuri de zăpadă şi anexă staţie de plecare. Conform documentaţiei, pârtia de schi valorează (atenție) opt milioane de euro. Colac peste pupăză, în continuare se realizează hârtii de proiectare a utilităților. Pe pășune!
Sacrificiile primarului pentru visul său sunt URIAȘE: de patru ani încoace Crețu a mers blat cu Armata și a obținut terenul în schimbul unor ANL-uri penru militari, cu chiu cu vai a scos un PUZ, ia bani din bancă, schiază pe Cocoș de Zilele Zăpezii, se dă peste cap și toate de dragul promisiunii fantasmagorice: musai-musai vrea parc de distracții pe pășune!
Cu viteza melcului-turbat, visul lui Crețu prinde contur ca fata morgana și de patru ani încoace picură bani de la buget pentru tone de maculatură.
Cosmin Botezat