Categories
La zi Timp liber Ultima oră

POVESTEA FESTIVALULUI ”NUNTA ZAMFIREI” ÎN REVISTĂ

A apărut numărul X, pe august, al publicației Bistrița Culturală News editată de Palatul Culturii. Această ediție este dedicată în întregime Festivalului Internațional de Folclor „Nunta Zamfirei”, ce a adus la Bistrița oaspeți de peste mări și țări (Serbia, Polonia, Argentina, Insulele Canare, Bulgaria, Israel, Rusia), dar și de la noi, prin ansambluri de prestigiu din țară și de acasă și prin doi invitați deosebiți ! Cristian Pomohaci și Marius Ciprian Pop.
Publicația, ce are ca director pe dr. Dorel Cosma, și ca redactori pe Menuț Maximinian, Al. C. Miloș, Maria Herineanu, Doris Gîța, alături de cei care se ocupă cu imaginea acesteia – Adrian Pușcaș și Gabriel Mihăiese, a adunat, de-a lungul celor zece numere, cele mai frumoase evenimente derulate de instituția culturală a Primăriei Bistrița. Despre festival putem declara, la fel ca președintele acestuia, dr. Dorel Cosma, în titlul de pe pagina I „A fost ceva fantastic, unic în lume”.
Revista va fi lansată în cadrul întâlnirii scriitorilor bistrițeni ce va avea loc vineri, de la ora 11.00, la Palatul Culturii, cu prilejul Târgului Mare al Bistriței.
Felicitări echipei Bistrița Culturală News și cât mai multe apariții de acum înainte.

Sursa: Răsunetul.ro

dscn6172

Categories
La zi Timp liber Ultima oră

BARBARA KÖHLER, PREMIUL „PETER HUCHEL” 2016

La 3 aprilie, în fiecare an, în Germania, se decernează Premiul „Peter Huchel” pentru noi apariții lirice. Distincția este legată de numele poetului Peter Huchel, născut la 3 aprilie 1903 în Gross- Lichterfelde, lângă Berlin, și decedat la 30 aprilie 1981, la Staufen în Breisgau. Premiul se conferă în ziua nașterii poetului, 3 aprilie, și în locul unde a murit, la Staufen, Breisgau. Localitatea se află în landul Baden ! Würtemberg, cel care, împreună cu Radioul din sud- vestul Germaniei, dă acest premiu în valoare de 10.000 de Euro. 2016 a purtat noroc poetei Barbara Köhler, pentru volumul „Istanbul, zusehends” („Istanbul, văzut cu ochii”). Juriul, alcătuit din șapte critici și specialiști în literatură, a adus următoarea motivație:  pentru felul cum Barbara Köhler a reușit o declarație de iubire pentru un oraș, care-i rămâne străin, dar familiar, în același timp” „eine Liebeserklärung an eine Stadt (…), die immer zugleich fremd und vertraut bleibt”. Barbara Köhler s-a născut la 11 aprilie 1959, în fosta Germanie de Est, la Pennig/ Sachsen. A debutat cu „Deutsches Roulette” ( „Ruleta germană” ) în 1991. Au urmat cărțile „Blue Box”, 1995, „Wittgensteins Nichte” („Nepoata lui Wittgenstein”), 1999, „Niemands Frau. Gesänge” ( „Soția nimănui. Cântece”), 2007, dar și altele. A studiat la Institutul de Literatură din Leipzig. A tradus din engleză și franceză versiunile din Gertrude Stein și Samuel Beckett. A primit numeroase premii și burse pentru activitatea ei literară. Colaborează la reviste de specialitate. Trăiește în Duisburg, Germania. Pentru cititori, oferim în traducere în limba română patru poezii aflate pe internet și trei texte din amintitul volum premiat, „Istanbul, zusehends”, grație amabilității unui prieten, care ne-a trimis din Germania câteva pagini fotografiate. Dacă poeziile Barbarei Köhler sunt moderne, expresive, până la „Istanbul, zusehends”, de aici se produce o cotitură spre încifrat, vizual și fragmentar, cartea propunând idei sub forma unor proze scurte, atât ca alcătuire, cât și ca aranjare în pagină. Cinci săptămâni petrecute de B. K. în Istanbul în 2014 au fost prea mult pentru un turism și prea puține pentru o obișnuire cu locul, după cum mărturisește poeta, dar suficiente pentru a  naște 23 de poezii, însoțite de multe fotografii, care alcătuiesc un portret inedit al orașului Istanbul, o carte numită „Istanbul, zusehens”.

Dintre laureații  Premiului „Peter Huchel”, ce se conferă din anul 1983, îi mai amintim pe scriitorii: Ernst Jandl, Durst Grünbein, Thomas Kling, Oskar Pastior, Friederike Mayröcker și Paulus Böhmer.

GEDICHT

ich nenne mich du weil der Abstand

so vergeht zwischen uns wie Haut

an Haut wir sind nicht

zu unterscheiden zu trennen eins

und das Andere die Grenze ist

die Verletzung der Ãœbergang

eine offene Wunde du nennst mich

ich war von uns beiden sagt

hier hast du ein Messer

mach meinen Schnitt.

 

POEZIE

 

eu mă numesc tu pentru că distanța

dintre noi este ca cea de la piele

la piele noi nu suntem

de deosebit de despărțit unul

de altul granița este

rana trecerii

o rană deschisă tu mă numești

pe mine eu

cine dintre noi doi spune

ai aici un cuțit

fă-mi formă.

 

 

SELBANDER: WIR BEIDE

 

Selbander: wir beide

und ein verlorenes Wort

 

einander verglichen

geht es mit uns fort

 

vonstatten die Schritte

-        was kommt uns zu?

 

ein Ort, keine Mitte

Hand geht zur Hand

 

wo wir uns treffen

wächst das Selbdritte

 

was wir begreifen

ist schon der Rand

 

CÂTE DOI: NOI AMÂNDOI

 

Câte doi: noi amândoi

și un cuvânt pierdut

 

unul cu altul comparați

mergem mai departe

 

facem pași

-        ce vine spre noi ?

 

un loc, niciun mijloc

mână în mână

 

unde ne întâlnim

crește al treilea

 

tot ce atingem

este deja margine

 

IN THE MOVIES

„Film ist vierundzwanzigmal Wahrheit pro Sekunde„ (Jean- Luc Godard)

 

Vierundzwanzigmal pro Sekunde

laufe ich mir davon kommt etwas

auf mich zu sagt: Ich

 

laufe davon bin fest

gehalten in den Bildern

die laufen ein Massaker

jede Bewegung eine Wendung

im Schlaf in vierundzwanzig

Stück pro Sekunde Stunden

der Tag zerteilteine gepresste

Stimme die Tonspur sagt: Ich

hab mich verlaufen sehe vor

lauter Bildern den Film nicht

den Stillstand sehe mich vor

vierundzwanzig Feststellungen

pro Sekunde bewegt die Hand

in den Mund gestopft: Leben

tut weh Madame beissen Sie zu.

 

ÎN FILME

„Filmul este de douăzecișipatru de ori adevăr pe secundă„ ( Jean- Luc Godard)

 

De douăzecișipatru de ori pe secundă

mă trec fiori și ceva vine la mine

și-mi spune : Eu

fug de acolo și mă rețin

în imaginile care se derulează

un masacru

fiecare mișcare e o întoarcere

în somn în douăzecișipatru

de piese pe secundă orele

ziua desface o voce strivită

coloana sonoră spune : Eu

am trecut nu văd filmul

din cauza imaginilor sonore

nu văd nemișcarea din cauză de

douăzecișipatru de constatări

pe secundă îmi astupă gura : Viața

doare Madame mușcați.

 

RONDEAU ALLEMAGNE

 

Ich harre im Land und geh, ihm fremd,

Mit einer Liebe, die mich über Grenzen treibt,

Zwischen den Himmeln. Sehe jeder, wo er bleibt,

Ich harre aus im Land und geh ihm fremd.

 

Mit einer Liebe, die mich über Grenzen treibt,

Will ich die Übereinkünfte verletzen

Und lachen, reiss ich mir das Herz in Fetzen

Mit jener Liebe, die mich über Grenzen treibt.

 

Zwischen de Himmeln sehe jeder, wo er bleibt,

Ein blutig Lappen wird gehisst, das Luftschiff fällt.

Kein Land in Sicht; vielleicht ein Seil, das hält

Zwischen den Himmeln. Sehe jeder, wo er bleibt.

 

RONDEL GERMAN

 

Aștept cu nerăbdare-n țară și mi-e greu,

Când o iubire peste graniță mă poartă,

Ca între ceruri, fiecare cu-a lui soartă ;

Aștept cu nerăbdare-n țară și mi-e greu.

 

Când o iubire peste graniță mă poartă,

Vreau ca să trec peste convenții iute,

Să râd, să-mi rup inima-n bucăți multe

De-acea iubire, ce peste graniță mă poartă.

 

Între ceruri, fiecare cu-a lui soartă :

O cârpă de sânge se ridică și nava coboară.

Niciun tărâm în rază ; poate ne ține o sfoară

Între ceruri, fiecare cu-a lui soartă.

 

BLICKBANNER: flatternde hinterher

flatternde Augen, traumloses Rapid

Eye Movement aufflachenrn noch bei

fehlendem Reiz, mitten im Hörsturz

nach Istanbul, im Rückfall Einfall

aller Erinnerungen: Pop-up- Fenster

in die Vergangenheit springen auf,

falten sich, knittern den Blick in

Kaleidoskopisches, Spiegelflächen,

Glänzen und Glitzern, Wahlwerbung

Oriflammen: Flickerndes, Flattern.

 

BLICKBANNER: Înainte și înapoi fâlfâie

fâlfâie ochi, rapid fără visuri

ochi în mișcare se mai aprind de-un farmec absent,

în toiul descinderii

la Istanbul, întoarcere, ideea

tuturor amintirilor : o fereastră

se deschide spre trecut,

se îndoaie, mototolește imaginea

în suprafețe de caleidoscop, de oglindă,

lucire și scânteiere, reclama de alegeri

flamuri : pâlpâie, fâlfâie.

 

 

FLATTENED: an den Grenzen der Wahr

nehmung, an den Wänden Gärten, die

nicht wachsen nicht welken, Blumen

gefilde, eingebrannte Paradiese in

denen Augen weiden, in erkennbaren

Mustern sich sicher ergehen: Blick

musik, Fugen mit Kontrasubjekt und

weissen Scherben. Scherben Scherben

Zerstörtes Zusammengesetztes Flick

werk das Bleibende: in Erinnerung.

 

FLATTENED: la granița percepției,

de pereți grădini care

nu cresc, nu se ofilesc, câmpuri

cu flori, paradis arzând

în care ochii se desfată, plimbându-se

pe modele recunoscute: o muzică

deodată, cu modele, contrasubiecte

și puncte roșii pe un fundal albastru

și cioburi albe. Cioburi, cioburi

cârpeală distrusă și recompusă

tot ce rămâne în amintire.

 

BOSPORUSARABESKE

 

die kleine Frau mit dem Akkordeon

und dieser kurzen kleinen Melodie

die auf der Fähre nach Europa von

Tisch zu Tisch ging, ein Ornament

beschrieb, das Muster wiederholte

mit dieser kleinen kurzen Melodie

nach Asien die Fähre wieder holte

das Ornament der kleinen Frau von

Tisch zu Tisch Europa wiederholte

ein Muster kurze Melodie der Frau

mit dem Akkordeon ging Asien, die

Fähre und von Tisch zu Tisch kurz

nach Europa und zu dieser Melodie

die kleine Frau mit dem Akkordeon.

 

ARABESC DIN BOSFOR

 

mica femeie cu acordeon

și cu această melodie scurtă și mică

ce mergea cu orice risc spre Europa

de la o masă la alta, un ornament

descria, model repetat

odată cu această scurtă și mică melodie

către Asia din nou aducea femeii

de la o masă la alta Europa repeta

ca model melodia scurtă

a femeii cu acordeon mergea Asia

de la o masă la alta, scurt spre Europa

și spre această melodie

mica femeie cu acordeon

 

PREZENTARE ȘI TRADUCERE DE
ELENA M. CÎMPAN

2016_Koehler_Istanbul 21106_bgr_K_hler__Barbara__220x500

Categories
Agenda La zi News

CONCURSUL ”AS DORI SA FIU O STEA”, DIFUZAT PE POSTUL NAȚIONAL ”FAVORIT-TV”

Marti, 28 iunie 2016, incepand cu ora 19:30 pe postul national de televiziune “Favirit Tv” se va difuza concursul de muzica si dans pentru copii “As dori sa fiu o stea”.

0411201612254512969359_1071058109618104_1584166109_n

Categories
La zi

HAINE DE SĂRBĂTOARE

Numai omul, ca ființă cu dor, folosește haine de sărbătoare în sărbătoare, pentru a marca diferența față de celelalte zile. Nu același fapt se întâmplă cu florile, cu arborii, cu apele, ființe fără dor, care îmbracă haine diferite în funcție de timp, de anotimp, de stare. Și nu toți oamenii acceptă această convenție socială. Unii refuză alinierea din spirit de contradicție. Alții, oricât s-ar îmbrăca de elegant, hainele tot nu stau pe ei cum trebuie. Se vede diferența majoră dintre cei obișnuiți cu vestimentația și cei obligați de împrejurări să poarte costum, cravată, ciorapi, pantofi, renunțând la ținuta sport, comodă, uniformă. De aici și până la un tablou comic al străzii sau al spațiilor publice nu e decât un pas mic.
E adevărat că uneori strada se transformă într-o scenă, iar copacii, straturile de flori, grădinile rămân spectatori obiectivi, critici, la adresa trecătorilor mai mult sau mai puțin caraghioși. Este modul de îmbrăcare un indiciu al civilizației, al nivelului de trai, al educației? Este atitudinea un rezultat corect al împăcării de sine, al acceptării, al liniștii, al înțelegerii condiției?
La români, proverbul este „nu haina îl face pe om”. La germani, „hainele (îi) fac (pe) oameni” ( „Kleider machen Leute”). Se naște aici o teorie asemănătoare aceleia cu ce a fost mai întâi: oul sau găina. Rămâne ideea că binele nu trece în frumos, iar frumosul nu poate schimba binele. Decât prin artă. Prin filosofie. Acolo unde se ajunge cu greu și nu toți au acces la astfel de speculații.
O carte nu-și schimbă straiele (coperta) de Paști sau de alte evenimente. Ea rămâne prin ceea ce transmite. O vioară nu își ia alt lemn pentru că merge la biserică. Un tablou nu se spală de culoare în dimineața unei sărbători. E rolul ochilor creatori să „îmbrace” în cuvinte, în muzică, în imagine, natura din noi și cea care vine înspre noi, cu influență binefăcătoare. Așa cum Topârceanu în „Rapsodii de primăvară”: „Primăvară, din ce rai/ Nevisat de pământeni/ Vii cu mândrul tău alai/ peste crânguri și poieni?”, cum Alecsandri în „Oaspeții primăverii”:”Ah, iată primăvara cu sânu-i de verdeață!/ În lume-i veselie, amor, sperare, viață,/ Și cerul și pământul preschimbă sărutări/ Prin raze aurite și vesele cântări” sau cum Coșbuc în „Concertul primăverii”: Chiar acum din crâng venii/ Și c-o veste bună!/ Iarăși e concert, copii;/ merg și eu, și tu să vii,/ Mergem împreună.”
Aceasta este haina naturii, sursă de inspirație pentru cântăreții ei. Sărbătoarea plutește în aer, ori de câte ori o simțim. Câtă vreme haina de sărbătoare, falsă, șocantă, competitivă, scumpă, la propriu, spoială, nu poate inspira decât critici severe.

Elena M. Cîmpan

dscn0125

Categories
La zi

DESPRE CARTEA ”DACII ÎN SCULPTURA ROMANĂ:STUDIU DE ICONOGRAFIE ANTICĂ” – LANSATĂ, JOI, 14 APRILIE, LA BISTRIȚA

Asociația Identitate Culturală Contemporană (AICC) în parteneriat cu Centrul Cultural Municipal ”George Coșbuc” Bistrița, au organizat joi, 14 aprilie 2016, la Palatul Culturii din municipiul Bistrița, evenimentul de lansare a volumului „Dacii în sculptura romană. Studiu de iconografie antică”, semnat de dr. Leonard Velcescu și apărut la Editura Academiei Române.

Volumul reprezintă o variantă revizuită și adăugită a tezei cu care Leonard Velcescu, cercetător în istoria artei, a obținut titlul de doctor la École Pratique des Hautes Études, Sorbona (2000). Cartea, în varianta ei în limba franceză, a obținut în 2012 premiul Eudoxiu Hurmuzachi al Academiei Române. Prezenta ediție reprezintă o premieră pentru publicul din România.

Dr. Leonard Velcescu, cercetător în cadrul Universității Perpignan (Franța), studiază de mai bine de 20 de ani statuile de daci realizate de sculptori romani. Este vorba despre lucrări realizate È‹n timpul domniei lui Traian (98-117 d.Hr), perioadă considerată de istorici apogeul artei romane. Puțin cunoscute în România, statuile, de mare valoare artistică, au fost inițial create pentru a È‹mpodobi Forul lui Traian. Astăzi, ele se află în diferite muzee celebre din întreaga lume: Paris, Versailles, Florența, Londra, New York sau Ierusalim.

Leonard Velcescu este președinte de onoare al AICC, alături de care a conceput muzeul virtual www.statuidedaci.ro. Portalul prezintă fotografii și descrieri ale statuilor studiate  de prof. Leonard Velcescu, precum și detalii despre locurile în care acestea se află. AICC a dezvoltat și aplicația mobilă Statui de daci, care poate fi descărcată gratuit de pe Play Strore și iTunes.

Asociația Identitate Culturală Contemporană este o organizație non-guvernamentală care dezvoltă proiecte menite să contribuie la promovarea culturii române și la propagarea de informații obiective despre România.

0418201612313313015179_856452764464352_4871772815133889015_n 0418201612313913015394_856452491131046_7506093102725670819_n 0418201612353913009792_946445108785492_1273225304_o 0418201612360413016650_946445125452157_1182174381_o

Categories
La zi

LA MULȚI ANI, AS-TV BISTRIȚA!!!

Întreg colectivul Centrului Cultural Municipal ”George Coșbuc” Bistrița, urează echipei de televiziune AS-TV Bistrița un sincer ”La mulți ani!” la împlinirea celor 17 ani de emisie și la cât mai multe programe și emisiuni de succes !

Multă sănătate și împliniri atât echipei AS-TV cât și directorului Mihai Rotaru și directorului adj. Cristian Berari !

 

La mulți ani !

04112016140018logo-as-tv

Categories
La zi

LA MULȚI ANI, BISTRIȚEANUL.RO!!!

Colectivul Centrului Cultural Municipal ”George Coșbuc” Bistrița, urează redacției bistrițeanul.ro un sincer ”La mulți ani!” la împlinirea celor 8 ani de activitate neîntreruptă.

Multă sănătate și împliniri atât jurnaliștilor bistrițeanul.ro cât și managerului ziarului online, Claudia Andron !

La mulți ani !

04112016140934logo_600

Categories
La zi

POETUL GHEORGHE MIZGAN ÎNTR-O LUMINĂ NOUĂ

La data de 25 septembrie 2008, Gheorghe Mizgan își lansa prima sa carte de versuri, CAMELEONUL CU ARIPI. Regretatul epigramist, Alexandru Misiuga, care a fost și moderatorul festivității, a încheiat prefața la cartea CAMELEONUL CU ARIPI, intitulată PREDOSLOVIE, astfel:
…’’Păcat că acest ,,serenadist’’ nocturn n-a descoperit și o muză… țepoasă, care să-l inspire să ticluiască și un stol de EPIGRAME… Dar eu zic, că nu-i târziu încă […] să comită și niște
STRĂNUTURI LITERARE pe care abia aștept să le public în CUIUL LUI PEPELEA!
Eu, deocamdată îi închin un MADRIGAL care sună cam așa:
Domnule, MIZGANE , scrie/ Munți de cărți cu poezie,/ Că ești înzestrat cu harul /
Și talent, ai, zău, cu… carul!’’ Semnează: ,,ALEXANDRU MISIUGA Bistrița, 12 februarie 2008’’.
Azi, după publicarea a nu mai puțin de șapte volume de poezie, scrise în diferite stiluri și tipuri, iată, că dorința mult regretatului Al. Misiuga se împlinește. După șapte ani de fermentație a spiritului satiric, cartea OCHEANUL DE CATIFEA (Ed. NOSA NOSTRA, Bistrița, 2016) apare într-un elegant volum de poezii țepoase, cu ilustrațiile ,,comise’’ de cunoscutul caricaturist Lucian Dobârtă, conținând și un portret executat de către caricaturistul Marian Avramescu.
Aproape o sută de pagini de satiră, cu haz sau fără, ne duc în lumea țepoaselor muze.
Obișnuit din practicarea profesiei ce o exercită cu descifrarea aspectelor greu de sesizat, dă statut nou componentelor unor cuvinte: ,,Are grame, epic, bine/ Și lirism în rime fine/ În final, cu coarne, renul/ Simți că te-a lovit ca trenul!’’(EPIGRAMA 1).
La fel de necruțător cu muza, în EPIGRAMA 2 ne spune: ,,Catren ce pare să te-alinte/ De te oprești pe la-nceput;/În versul trei, parcă te-ncântă,/ Ca în final să iei un șut!’’ (pag.10).
Nici termenul STRĂNUT LITERAR nu scapă: ,,Cu muzele-s în letargie, / Vin învadându-mă cu oaste, / Le simt, la țepi fac alergie, / Strănut c-un junghi înfipt în coaste’’(pag.11) și poligamia cu muzele continuă câteva pagini: ,,O spun cu forță și mândrie, /
Făr’ a pretinde mii de scuze,/ Sunt prins într-o poligamie – / Căsătorit cu multe muze!’’ (POLIGAMIE, pag.13). Dar în final declară în PREFERINÅ¢Ă: ,,Dar eu prefer o simplă muză / Să țină brazda-n arătură.’’(pag.13). Și zeflemeaua cu muzele continuă în DE ZIUA ÎNDRĂGOSTIÅ¢ILOR: ,,Muzele mă vor gătit:/ Îmbăiat și-n primeneală;…/ Eu sunt gata, altoit / Cu o gripă și-o… răceală!’’(pag.15).
În două din capitolele următoare răspunde la temele, impuse de FESTIVALUL NAÅ¢IONAL ETERNA EPIGRAMĂ, 2008 și 2010, MAFIA ȘI DEMOCRAÅ¢IA și ONOARE VS. ONORARIU. Redau mai jos câte un exemplu: ,,Unde e Democrația / Hop și Mafia ca râia,/ Iar în vidul de putere / Mafia se umflă, vere!’’ (CĂSNICIE, pag.16) și DEZECHILIBRU: ,,De s-ar împărți pământul / Între două noțiuni, / La onoare-ar bate vântul, / Onorariu’-ar fi-n furtuni.’’ (pg.20).
În continuare ELECTORALE, e un capitol pesimist: ,,Azi, oricum ai proceda, / Să alegi nu e greu, zău! / Toate căile vor da / Din mai rău în tot mai rău!’’ (ORICUM…, pag.23).
Nu scapă de critică nici angoasele locale: GROPILE VS DRUMUL, TEZAURUL DIN ASFALT, CU FOC DE ARTIFICII, IAR TAXE!…, DINAMICA INFLUENÅ¢ELOR,
MIZĂ PENTRU CRIZĂ. Și casnice: ,,SFATURI, pag.35): ,,Când vreau să scriu, să desenez / Și sunt în treabă îngropat, / Nevasta-mi spune să lucrez / Altfel, devin… decapitat!’’.
Câteva pagini sunt dedicate unor poeți ca: Melania Cuc, Niculae Vrășmaș, Victoria Fătu Nalațiu, Virginia Brănescu, etc.
O parte mare a volumului cuprinde poezii satirice pe teme variate. Rețin doar o cugetare năstrușnică din poemul SATUL NATAL (pag.83): ,,Opinci mai sunt doar în muzeu…/ Ori într-un cufăr încuiat. / Ce-ați zice ca în Spermezeu / Cu-opinci să merg într-un Fiat?’’
Rețin ca ceva neobișnuit, un text intitulat: CÂND? CUM? CINE/ CE CREDE? (pag.45); cuprinzând treizeci de rânduri în care fiecare cuvânt începe cu litera ,,c’’.
Deși inginer electronist, având și o afacere personală, Gheorghe Mizgan găsește timp pentru a-și descărca sufletul în versuri: ,,Se știe că e inginer, / Pe diplomă o ține rama, / Dar fierul s-a schimbat în fler, / iar calcule în vers, de-a valma.’’ (METAMORFOZĂ, pag.25).
Sau: ,,Când tehnica-mi devine grea, / M-apuc de versuri și-mpletesc / O luntre pentru vreme rea…/ Și-aplic soluții ce plutesc.’’ (TEHNICA VS SCRISUL, pag.33).
Un mozaic cu aspecte din viața socială și personală, volumul de față cred că va mulțumi pe ,,muza țepoasă’’, sugerată de umoristul Al. Misiuga, care…,,Acolo, din Ceruri, ne privește conciliant, cu zâmbetul epigramei.’’ (Autorul – CU VÂNT ÎNAINTE, pag.8).
Fiindcă azi domnul Mizgan este bine cunoscut și ca inginer, și ca poet, i-am încropit și eu un catren: ,, Prin tehnică și prin artă
Și-a deschis spre viață poartă;
Și se luptă, și se bate
Până le rezolvă toate!’’

SURSA: Răsunetul.ro

2603352189492614723143623966n

Categories
La zi

SCRIITORII DE LA ”CONEXIUNI” ÎN PRESTIGIOASA REVISTĂ ”ARDEALUL LITERAR”

Revista „Ardealul literar” apare la Deva, fondată fiind de regretatul scriitor Valeriu Bârgău, și este condusă și realizată acum de soția acestuia, poeta Mariana Pândaru Bârgău, membră a USR, un scriitor și editor remarcabil.
Cu bucurie remarcăm, în nr. 3-4/2015 al publicației, prezența câtorva texte literare semnate de scriitori bistrițeni, membri ai Societății „Conexiuni” de la Palatul Culturii: Al. C. Miloș ! cu eseul „De la Eminescu la NASA”, o privire științifică de Mileniul 3 asupra Poeziei Eminesciene, Menuț Maximinian ! director al ziarului „Răsunetul”, semnează două cronici literare despre cartea de poezie „Cartea Florilor” de Mariana Pândaru, Ed. Călăuza și despre cartea de poeme „Târziu în cuvinte” de Ioan Vasiu, Ed. Eurostampa. Poeta Mariana Bârgău, redactorul șef al revistei, scrie un material despre „Festivalul Internațional de Teatru și Literatură Liviu Rebreanu” Bistrița ! 2015, organizat de Centrul Cultural Municipal „G. Coșbuc”, Primăria Bistrița, Societatea „Conexiuni” și Uniunea Scriitorilor din România și, de asemenea, Maria Sârbu comentează cele două antologii apărute în 2015 la Societatea „Conexiuni” ! „Amintiri de pe o ilustrată”, ediție româno-engleză, cuprinzând 5 poeți: Dorel Cosma, Elena M. Cîmpan, Victor Știr și Al. C. Miloș, traduși de Maria Muguraș Petrescu și apărută la Editura Nosa Nostra din România și Editura Gracious Light din New York, USA, cât și despre antologia „Un deceniu de Conexiuni”, Ed. Nosa Nostra, 2015, cuprinzând creațiile literare ale membrilor Societății Scriitorilor „Conexiuni” din Bistrița, de la Palatul Culturii.
Revistă prestigioasă transilvăneană ! „Ardealul literar”, cu un sumar bogat și divers, este o panoramă vie a literaturii și istoriei transilvane și din România.

Alexandru Cristian Miloș

103902417488670818766301646770109026913865n

Categories
La zi

VOLUMUL DE POEZII ”VIS ÎMBĂLSĂMAT”, LANSAT ÎN SALA ”CONEXIUNI”

La Palatul Culturii a avut loc vineri, de la ora 17:00, lansarea volumului de poezii ,,Vis îmbălsămat” de Ioan Lazăr, autorul unui volum de publicistică, apărut în 2015. Evenimentul a fost coordonat de directorul instituției, prof. dr. Dorel Cosma, alături de care s-au găsit preotul profesor Nicolae Feier, Alexandru Cristian Miloș, Alin Cordoș cărora li s-a alăturat mai târziu președintele Societății Conexiuni a scriitorilor bistrițeni, Elena M. Cîmpan.

În alocuțiunea sa, prof. dr. Dorel Cosma, semnatarul prefeței, s-a referit la cele șase teme ale cărții lui Ioan Lazăr, fin observat al societății contemporane și sensibil în a înregistra în versuri profilul societății contemporane. În continuare, preotul Nicolae Feier a analizat înțelesurile poeziei ,,Ceașca de cafea”, subliniind cu aplombul rostirii sfinției sale, gândurile rostuite de autor în text. Alexandru Cristian Miloș a făcut un excurs prin materia volumului, evidențiind reușitele, îndeosebi ale poeziilor în metru popular, dar și unele de critică socială amintind de Adrian Păunescu. Jurnalistul și poetul Alin Cordoș a vorbit despre Ioan Lazăr ca om de presă și prieten, subliniind caratele sufletști ale unui profesionist al scrisului, care zi de zi trece lumea reală în dimensiunea perenă a articolelor sale chiar dacă se spune că textul jurnalistic este atât de perisabil. Președintele Societății ,,Conexiuni” a Scriitorilor Bistrițeni, Elena M. Câmpan a schițat programul apropiat al cenaclului; curând vor fi lansate două cărți ale lui Dorel Cosma, una conținând note de călătorii și cealaltă, poeziile sale în engleză și germană. Din public, poetul, pictorul și autorul de epigrame Gheorghe Mizgan s-a referit la nota generală a volumului, la tematică, aplecându-se asupra câtorva poeme, iar în încheiere a citit două inspirate catrene. La rândul său, autorul a făcut o serie de confesiuni despre familia sa ! bunicii săi au fost modele pentru romancierul Liviu Rebreanu în elaborarea personajelor Ion și Ana ! a spus Lazăr, precizând că poeziile în metru popular se adresează mamei, surorii sale, pe care a dorit să le facă să înțeleagă că poate scrie, cum a făcut și ,,domnișorul Liviu”, binecunoscut familiei sale. Poetul a citit o ,,Fabulă” contemporană, apoi doi elevi au recitat trei poezii din ,,Visul îmbălsămat” care, după mărturisirea poetului păstrează ce a simțit și gândit mai frumos.
Evenimentul s-a încheiat cu aplauze pentru poet și prezentatori, apoi autorul a acordat autografe.

Victor Știr

03142016104342be6a1202 03142016104354be6a1211 03142016104406be6a1222 03142016104419be6a1230 03142016104430be6a1234 03142016104513be6a1290 03142016104540be6a1293