26/09/2017

Crețu se bate cu pumnu-n piept că face ANL-uri. A uitat să spună că de fapt sunt PROMISE militarilor!

Ovidiu Crețu s-a lăudat că în acest an construiește 138 de locuințe A.N.L. Primarul a uitat să spună că aceste apartamente sunt de fapt PROMISE militarilor, la schimb pentru terenul de pe Cocoș, teren destinat Wonderland – ului.

Prin HCL nr 70/2010, consiliul Local oferă GARANȚII militarilor bistrițeni și astfel locuințele le vor fi oferite cu PRIORITATE. Trocul marca Ovidiu Crețu favorizează în mod cert această categorie socială, în detrimentul tinerilor.
ART.1. - Se dă acordul Consiliului local al municipiului Bistriţa pentru transmiterea în administrarea Ministerului Apărării Naţionale a 120 unităţi locative, destinate personalului din unităţile militare din Bistriţa, situate în 3 blocuri care se vor construi din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe – etapa a IV-a, în zona Subcetate – Bistriţa (HCL nr 70/2010).
Așadar, TOATE apartamentele ANL ce vor fi gata anul acesta vor fi direcționate militarilor, ca jertfă pentru Wonderland…
Cosmin Botezat

Peste o mie de chiriaşi ANL s-au înscris într-o asociaţie ca să poată cumpăra apartamentele în rate

Peste o mie de chiriaşi ANL din trei judeţe din Transilvania s-au înscris, până în prezent, într-o asociaţie care a propus Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului cumpărarea în rate a apartamentelor ANL.

Preşedintele Asociaţiei Locatarilor din Blocurile ANL pentru Tineri din România (ASLBTR), Dan Cornel Nistor, a declarat, sâmbătă, la Bistriţa, corespondentului MEDIAFAX că această organizaţie, din care fac parte deja peste o mie de chiriaşi ANL din judeţele Sibiu, Mureş şi Braşov, a fost constituită de chiriaşi ANL din Mediaş, localitatea sa de domiciliu.

“Avem deja o mie de membri din cele trei judeţe. Acum (sâmbătă – n.r.) suntem în Bistriţa-Năsăud şi urmează să mergem în toate judeţele din ţară în care au fost construite blocuri ANL, aşa că numărul membrilor este în creştere”, a spus Nistor.

Potrivit sursei citate, membrii fondatori ai organizaţiei şi-au dat seama că nu îşi pot permite să ia credite de la bănci ca să cumpere apartamentele în care stau şi trebuie să îşi unească forţele ca să convingă autorităţile să fie de acord cu plata în rate a caselor.

“Împreună cu câţiva vecini am decis să constituim această asociaţie ca să ne ajutăm pe noi înşine, în primul rând. Şi noi locuim în blocuri ANL şi am văzut că nu avem nicio şansă să le cumpărăm cu banii jos. Ca să cumperi un apartament cu banii jos, luând credit de la bancă, trebuie să ai un salariu mediu net de 3.000 de lei fiindcă, în prezent, băncile nu acceptă o rată mai mare de 40 la sută din salariu. Cred că nici cinci la sută din locatarii acestor blocuri nu au salarii de 3.000 de lei şi nu vor avea şansa să-şi cumpere aceste apartamente”, a declarat Nistor.

El a explicat că, dată fiind situaţia, membrii ASLBTR s-au gândit că singura şansă a chiriaşilor actuali să poată cumpăra apartamentele este ca statul să le vândă în rate, iar rata lunară pe care să o plătească o familie să nu fie mai mare de 100 de euro.

Cu această propunere, membrii ASLBTR au fost deja la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi au discutat cu ministrul Cristian Petrescu.

“Domnul ministru ne-a ascultat şi şi-a notat propunerea noastră. Ea sună astfel: fiecare familie care locuieşte într-un apartament ANL să plătească o rată de o sută de euro pe lună. Să nu se mai plătească chirii, cum se întâmplă în prezent, ci banii să fie livraţi în contul MDRT. Primăriile sunt doar administratorii acestor clădiri, proprietarul de drept este MDRT”, a spus el.

Nistor a declarat că în ţară sunt 38.000 de locuinţe ANL, iar, dacă fiecare chiriaş ar da o sută de euro lunar, s-ar aduna 3,8 milioane de euro, bani cu care MDRT ar putea face alte blocuri ANL.

“Cu 3,8 milioane de euro, MDRT ar putea construi cinci-şase blocuri în fiecare lună timp de 30 de ani. Ministrul a părut interesat de variantă fiindcă, în felul acesta, am aduce bani mulţi la buget cu care s-ar putea continua programul de construire a locuinţelor pentru tineri”, a declarat el.

Nistor a explicat că, la Mediaş, de exemplu, chiriaşii ANL plătesc pentru apartamente între 240 şi 350 de lei chirie lunară, iar oamenii sunt dispuşi să mai facă un efort ca să ştie că, peste 20-30 de ani, apartamentul le va aparţine.

“În blocurile ANL locuiesc, în toată ţara, peste o sută de mii de oameni. Peste tot unde am apucat să mergem, chiriaşii s-au înscris în organizaţia noastră în proporţie de 90 la sută fiindcă aceasta e singura lor speranţă pentru cumpărarea apartamentelor”, a declarat el.

Dan Cornel Nistor a spus că, după întâlnirea cu ministrul Cristian Petrescu, de la începutul acestei luni, a trimis MDRT propunerea scrisă a asociaţiei, pentru care a primit număr de înregistrare.

“Acum aşteptăm răspunsul oficial. În caz că nu vom găsi înţelegere la actuala guvernare, vom apela la liderii opoziţiei fiindcă este un subiect bun de campanie pentru orice politician să ajute tinerele familii din România să-şi cumpere locuinţă. În cazul în care nu reuşim nici acest demers, vom aduna semnături din toată ţara, peste o sută de mii, şi vom putea iniţia singuri un proiect de lege. Aş vrea să văd care parlamentar va vota împotrivă”, a declarat el.

Nistor a spus că, din informaţiile sale, până în prezent, mai puţin de o sută de apartamente ANL sunt vândute sau în curs de vânzare din totalul de 38.000.

În municipiul Bistriţa, sunt doar trei cereri de cumpărare a apartamentelor ANL, însă nu a fost vândut niciunul întrucât Primăria Bistriţa nu le-a evaluat încă.

Din cauză că MDRT nu dă un răspuns, la Bistriţa nu se pot vinde locuinţele ANL

Viceprimarul Bistriţei, Andrei Rusu, a explicat într-o conferinţă de presă care sunt motivele pentru care până în acest moment, la Bistriţa nu s-a vândut nicio locuinţă în regim ANL.

Rusu spune că deşi au existat trei cereri venite din partea unor chiriaşi în acele locuinţe, care şi-au exprimat intenţia de a cumpăra locuinţa, din cauza că Ministerul Dezvoltării Regionale ş Turismului nu a dat încă un răspuns, acestea nu pot fi cândute.

Andrei Rusu explică “există câteva probleme legate de preţul de vânzare al apartamentelor. Cei de la minister nu ne-au răspuns până acum la o întrebare legată de perioada de amortizare. Adică, noi vrem să ştim cât se ia în considerare, pentru că legea prevede între 40 şi 60 de ani, dar ministerul nu ne-a spus exact cât şi care e soluţia cea mai avantajoasă. Până când nu vom primi un răspuns nu putem da drumul la vânzarea apartamentelor”.

Actualmente, la Bistriţa, în Subcetate se află în construcţie încă trei blocuri ANL, însă, viceprimarul spune că sumele care vor fi alocate în acest an pentru acestea vor fi diminuate cu minim 20 la sută. Totuşi, Andrei Rusu speră ca blocurile să fie finalizate măcar în acest an.

Cadou de Crăciun: Mai multe familii se vor muta în casă nouă!

Viceprimarul Andrei Rusu a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă că până la finele acestui an, peste 200 de familii din Bistriţa vor primi o locuinţă socială.

Andrei Rusu spune că 220 de apartamente din cartierele Subcetate şi Viişoara sunt aproape finalizate, acum lucrându-se la ultimele detalii privind utilităţile.

Mai este puţin de lucru la utilităţi, pentru că vrem să dăm aceste blocuri complet funcţionale, cu apă, curent şi gaz. Eu cred că săptămâna viitoare, vom putea muta o parte dintre chiriaşi în locuinţele din Subcetate, urmând ca în săptămâna dintre Crăciun şi Anul Nou să mutăm şi restul în locuinţele din Viişoara” a declarat viceprimarul.

Însă, dacă din punct de vedere al locuinţelor sociale, Andrei Rusu se declară mulţumit, în ceea ce priveşte locuinţele ANL, acesta consideră că blocurile ANL sunt acum un punct negru în Bistriţa.

“La această oră, trei blocuri ANL din Subcetate, care ar fi trebuit să fie gata în luna martie a acestui an sunt abia în faza de fundaţie şi asta în condiţiile în care avem peste 300 de cereri pentru astefl de locuinţe. În aceste condiţii analizăm posbilitatea ca anul viitor să achiziţionăm blocuri gata construite de la investitorii bistriţeni” a mai completat Andrei Rusu.

Chiriaşii ANL riscă să rămână fără gaz în prag de iarnă

Aproximativ 300 de chiriaşi ANL din municipiul Bistriţa riscă să rămână fără gaz în prag de iarnă din cauza datoriilor, o scară de bloc fiind deja debranşată de la sistemul de gaz din cauză că restanţele nu au fost plătite la timp.

Potrivit datelor comunicate AGERPRES de către compania E.ON, la această dată 15 scări de bloc de tip ANL din municipiu înregistrează restanţe care depăşesc 40.000 lei.

‘De la începutul anului şi până în prezent, compania noastră a fost nevoită să sisteze serviciul de furnizare a gazelor naturale pentru neplata la timp a facturilor la şase scări de bloc de tip ANL. La una dintre aceste scări este şi acum întreruptă furnizarea gazelor naturale’, a precizat purtătorul de cuvânt al companiei, Oana Demian.

Pentru a stopa creşterea nivelului restanţelor, E.ON Energie România a luat măsuri adiţionale de administrare a creanţelor, în sensul unui control mai riguros al acestora. Aceste măsuri includ o monitorizare strictă a acordurilor de eşalonare, notificarea clienţilor care nu respectă termenii acordurilor şi, în ultimă instanţă, sistarea furnizării gazelor naturale.

‘Interesul companiei noastre este recuperarea datoriilor restante şi nu sistarea serviciilor. Ne manifestăm încrederea că acei clienţi care sunt în această situaţie vor găsi în cel mai scurt timp o soluţie viabilă de achitare a datoriilor, astfel încât compania noastră să nu fie nevoită să sisteze furnizarea gazelor naturale’, a mai spus purtătorul de cuvânt al companiei.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Bistriţa, Mihai Ruşti, a declarat că responsabilitatea achitării acestor facturi aparţine asociaţiilor de locatari de la blocurile ANL, care au încheiat contracte directe cu furnizorii de servicii.

În municipiul Bistriţa au fost construite şi repartizate până în prezent 635 de locuinţe ANL, chiria plătită de locatari fiind de aproape patru ori mai mică decât pe piaţa liberă.

Valoarea facturilor de gaz restante înregistrate la sfârşitul lunii septembrie în judeţul Bistriţa-Năsăud atât de către persoanele fizice, cât şi de cele juridice depăşeşte 5,3 milioane de lei, din care peste patru milioane de lei reprezintă restanţele înregistrate în municipiul Bistriţa.