25/09/2017

VIDEO/La Sînmihaiu de Campie totul merge ca pe roate

Primarul comunei Sînmihaiu de Câmpie, Ioan Mate, priveşte foarte optimist anul 2013, deşi probleme de ordin financiar există şi în primăria pe care o conduce. La aproape 10 luni de mandat, Ioan Mate, care provine din sectorul privat, ne declară că a învăţat multe de la fiecare cetăţean care s-a prezentat la primărie cu diferite probleme şi regretă că nu a candidat serios pentru funcţia pe care o deţine în urmă cu mai mulţi ani.

Acum când este familiarizat cu atribuţiile şi cu datoriile de primar, Ioan Mate este convins că poate să schimbe faţa comunei , dar nu peste noapte şi nici într-un mandat, dar în 10 ani viziunea sa poate să se concretizeze, în ciuda greutăţilor pe care le întâmpină.

Pentru 2013 din bugetul local se vor demara lucrări de mică anvergură, dar aşteptate de comunitate. Dat fiind faptul că principala problemă  a zonei este aducţiunea de apă, această prioritate este pe agenda administraţiei locale, care va demara proiecte în acest sens încă din acest an, dar la fel de arzătoare sunt şi lucrările necesare pentru modernizarea şi reabilitarea  infrastructurii rutiere şi pietonale.

Geta Singeorzan

 

DOREL COSMA: Lumina Sfântă să ne călăuzească paşii spre liniştea şi bunăstarea concitadinilor noştri.

Am parcurs o săptămână încărcată în care definirea bugetului local a constituit atracţia cea mai importantă a momentului. Am fost prezent la aceste dezbateri, evident spre a-mi susţine şi apăra instituţia pe care o reprezint – Centrul Cultural Municipal. Situaţia tensionată şi nervii extinşi la maxim m-au determinat ca expresiile de moment să nu fie cele mai elegante. Precizez însă că nu am folosit nicio trimitere la un partid sau persoane. Totuşi, dacă am lezat pe cineva îmi cer public scuze şi sper ca şi în continuare colaborarea nostră să fie de bună calitate aşa cum a fost şi până în prezent. Regret situaţia creată şi fiind în Postul Paştelui sper ca Lumina Sfântă să ne călăuzească paşii spre liniştea şi bunăstarea concitadinilor noştri. Am susţinut şi sprijinit toate iniţiativele culturale valoroase, indiferent de latura ideologică din care au provenit, preţuiesc instituţia pe care o reprezint şi nu am decât un singur scop: promovarea culturii bistriţene la cel mai înalt nivel naţional şi internaţional

 

Director

Prof.dr. Dorel Cosma

„Ciocu mic la ei, că NOI suntem la PUTERE, acum!”. Radu Moldovan le arată cine e JUPÂNU și împarte cum are chef! PDL – iștii OBRAZNICI, puși la respect!

Pe vremea lui Liviu Rusu (ianuarie 2011), primarii PSD au luat cu asalt Consiliul Județean, chiar când se împărțeau banii. Chemați la sunetul din goarnă al opoziției, aceștia au cerut dreptate, urlând lozinci de galerie, prin rărunchii lui Fane Sângeorzan: „Băăăăăăăăă, aici nu-i casa TA” sau „Hoții, hoții…”, „Huuuuuooooo, huuuuuuoooo!”

Exilat din comuna Feldru la numai 180 de voturi distanță de un nou fotoliu de primar, Fane tace pitit sub bocancul vânătoresc a lui Radu Moldovan.

Metoda de gherilă a fost folosită acum doi ani, în momentul felierii tortului public. Între timp roata s-a întors, camarila s-a schimbat și pe modelul „Ciocu mic la ei, că NOI suntem la PUTERE, acum! ” banii au fost împărțiți REGEȘTE.

De data asta, consilierii din opoziție au luat-o în freză și au făcut joc de glezne, în timp ce Radu Moldovan a tăiat tortul bugetar după bunul plac. Miezul PSD a luat grosul, respectiv: Crețu – 20 miliarde, Romocea din Năsăud a umflat 10 miliarde, Nicu Moldovan (Beclean) a pișcat 8 miliarde, Venig de la Sângeorz a luat 6 miliarde, iar Romeo Florian (Lechința) tot 6 miliarde.

Primarii trădători Simionca din Budacu de Jos și Bălăjan din Dumitra au umflat 200.000 de lei pentru afișare în campanie cu USL-ul!

În batjocură au primit bani primăriile PDL din Șanț – 5.000 lei, Spermezeu – 5.000 de lei, Lunca Ilvei 10.000 de lei, Parva 10.000 de lei, Feldru 20.000 de lei.

Cu o majoritate confortabilă, USL-iștii fac EXACT ce-i taie capul, întocmai ca și „ăia dinaintea lor”. Diferența e că opoziția PDL e VARZĂ, iar Radu Moldovan defilează cu zâmbetul pe buze printre atacurile sterile a lui Urâte sau Curteanu.

Cosmin Botezat

AUDIO: Huiduielile, la moda în Feldru şi în 2013. Bugetul a scos lumea-n drum

Episoadele cu huiduieli raman la moda în Feldru şi în acest an. Duminică a avut loc o întâlnire cu cetăţenii, care a avut elemente turbulente, poliţie şi mascaţi şi bineînţeles că au urmat reacţii în presă, deşi întâlnirea a fost organizată departe de ochii jurnaliştilor.

Consilierii USL din Feldru, a căror lider este Ştefan Sângeorzan, fostul primar, i-au convocat pe oameni la o adunare, pentru a li se oferi explicaţii despre execuţia bugetară pentru anul 2012, dar şi pentru a li se aduce la cunoştinţă o hotărâre de consiliu, aprobată într-o şedinţă săptămâna trecută, prin care taxele şi impozitele locale vor creşte cu 16%.

De aici a pornit practic scandalul, asta deoarece la finalul anului trecut, mai exact în 28 decembrie, consilierii au decis în unanimitate ca taxele şi impozitele să rămâna la nivelul anului 2012, ca mai apoi la sedinţa de săptămâna trecută executivul să revină asupra hotărârii şi să propună mărirea taxelor şi impozitelor, lucru care s-a întâmplat datorită majorităţii PDL.

Aşa se face că de această dată, după cum spune Ştefan Sângeorzan, huiduielile au venit din tabăra actualei puteri locale, care a tulburat întâlnirea, în care oamenilor li s-au comunicat hotărârile consiliului local, întâlnire la care primarul Grigore Ţiolan sau viceprimarul Iacob Sângeorzan nu au participat (ambii PDL).

Stefan Sângeorzan a dorit să facă precizări cu privire la aceste aspecte după ce în presă au ajuns informaţii şi chiar o înregistrare de la acea întâlnire.

Pentru acest lucru vă invităm să ascultaţi o înregistrare telefonică realizată în această dimineaţă.

Geta Singeorzan

Rectificarea bugetară, cu ghinion pentru primăriile PD-L

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud s-a reunit astăzi în ședință extraodinară pe a cărei ordine de zi a figurat un proiect extrem de impotant pentru administrațiile publice locale. Este vorba despre proiectul privind rectificarea bugetară, în urma căruia au fost repartizate diverse sume de bani primăriilor din județ.

Suma totală a fost de 376.000 de lei, cei mai mulți bani revenind primăriilor USL. Doar șapte primării PD-L au primit bani, sumele fiind cuprinse între 3.000 și 5.000 de lei.

În schimb, cele mai mari sume de bani au ajuns la primăriile din Sângeorz-Băi (78.000 lei), Milaş (40.000 lei), Galaţii Bistriţei (40.000 lei) și Şieu Odorhei (30.000 lei).

Lista completă a alocărilor din urma rectificării bugetare arată astfel:

1. Bistriţa Bârgăului (PDL) – 3.000 lei
2. Braniştea (UDMR) – 4.000 lei
3. Budacu de Jos (PDL) – 3.000 lei
4. Budeşti (USL) – 3.000 lei
5. Căianu Mic (PPDD) – 9.000 lei
6. Cetate (USL) – 4.000 lei
7. Ciceu Giurgeşti (USL) – 3.000 lei
8. Ciceu Mihăieşti (USL) – 3.000 lei
9. Chiochiş (PDL) – 0 lei
10. Chiuza (USL) – 4.000 lei
11. Coşbuc (USL) – 3.000 lei
12. Dumitra (PDL) – 3.000 lei
13. Dumitriţa (PDL) – 0 lei
14. Feldru (PDL) – 0 lei
15. Galaţii Bistriţei (USL) – 40.000 lei
16. Ilva Mare (PDL) – 0 lei
17. Ilva Mică (PDL) – 4.000 lei
18. Josenii Bârgăului (USL) – 6.000 lei
19. Lechinţa (USL) – 0 lei
20. Leşu (USL) – 3.000 lei
21. Livezile (USL) – 5.000 lei
22. Lunca Ilvei (PDL) – 0 lei
23. Maieru (PDL) – 0 lei
24. Matei (PDL) – 0 lei
25. Măgura Ilvei (PDL) – 0 lei
26. Mărişelu (PDL) – 0 lei
27. Miceştii de Câmpie (USL) – 24.000 lei
28. Milaş (USL) – 40.000 lei
29. Monor (USL) – 10.000 lei
30. Negrileşti (USL) – 10.000 lei
31. Nimigea (USL) – 8.000 lei
32. Nuşeni (PDL) – 0 lei
33. Parva (PDL) – 0 lei
34. Petru Rareş (USL) – 4.000 lei
35. Poiana Ilvei (USL) – 24.000 lei
36. Prundu Bârgăului (PDL) – 5.000 lei
37. Rebra (USL) – 0 lei
38. Rebrişoara (PDL) – 0 lei
39. Rodna (PDL) – 0 lei
40. Romuli (USL) – 3.000 lei
41. Runcu Salvei (PDL) – 0 lei
42. Salva (USL) – 5.000 lei
43. Silivaşu de Câmpie (USL) – 3.000 lei
44. Sânmihaiu de Câmpie (USL) – 4.000 lei
45. Spermezeu (PDL) – 0 lei
46. Şanţ (PDL) -  0 lei
47. Şieu (USL) – 4.000 lei
48. Şieuţ (USL) – 4.000 lei
49. Şieu Măgheruş (PDL) – 0 lei
50. Şieu Odorhei (USL) – 30.000 lei
51. Şintereag (PDL) – 4.000 lei
52. Teaca (USL) -  0 lei
53. Telciu (PDL) – 0 lei
54. Tiha Bârgăului (USL) – 4.000 lei
55. Târlişua (PDL) – 3.000 lei
56. Uriu (USL) – 5.000 lei
57. Umeniş (USL) – 4.000 lei
58. Zagra (PDL) – 0 lei
59. Bistriţa (USL) – 0 lei
60. Beclean (USL) – 0 lei
61. Năsăud (USL) – 0 lei
62. Sângeorz-Băi (USL) – 78.000 lei

Sursa foto: www.business24.ro

Finanţele Publice vor returna aproape jumătate din banii de la Guvern,având cereri doar de la 11 primării

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud va returna bugetului de stat circa 1,9 milioane de lei, aproape jumătate din suma primită de la Guvern, prin OG nr. 13/2012 pentru achitarea unor obligaţii de plată faţă de operatorii economici, întrucât doar 11 primării au solicitat bani.

Directorul general al DGFP Bistriţa-Năsăud, Dorina Cicioc, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că prin OG nr.13/2012 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2012 s-au alocat judeţului 4,2 milioane de lei din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 în vederea achitării unor obligaţii de plată faţă de operatorii economici.

“Noi am informat toate primăriile din judeţ să ne trimită documentaţiile în baza cărora să le putem aloca banii, dar nu am primit decât de la 11 primării care au cerut, în total, 2,3 milioane de lei. Diferenţa până la 4,2 milioane de lei o vom returna bugetului de stat”, a spus Cicioc.

Potrivit sursei citate, cele mai mari sume au fost solicitate de Primăria Bistriţa Bârgăului (cu edil PDL), căreia i-au fost repartizaţi 499.930 de lei pentru plata arieratelor. Primăria Livezile (primar PNL) a depus la Finanţe documentaţii pentru 490.712 lei , iar cea din Miceştii de Câmpie (PNL) pentru 455.574 de lei.

Primăria oraşului Sângeorz-Băi (PSD) va primi de la buget 327.842 de lei, iar cea a comunei Şieuţ (PNL) suma de 142.318 lei. Primăriei Rebra (PSD) i-a fost alocată suma de 136.982 de lei. Primăria Runcu Salvei (PDL) va intra în posesia sumei de 133.201 lei în baza documentaţiilor depuse.

Conform sursei citate, celelalte primării, Sânmihaiu de Câmpie (PNL), Chiuza (PSD), Leşu (PC) şi Budeşti (PSD), au solicitat sume mai mici de o sută de mii de lei.

“Termenul-limită pentru depunerea documentaţiei a fost 10 septembrie. După acest termen a venit şi Primăria Rebrişoara, dar nu am mai putut face nimic. Vom trimite Ministerului de Finanţe cererea acestei primării şi vom vedea ce se va putea face într-o alocare viitoare”, a spus Dorina Cicioc.

Conform OG nr. 13/2012, scopul alocării acestor sume a fost achitarea arieratelor înregistrate în contabilitatea unor unităţi administrativ-teritoriale şi instituţii publice finanţate integral din bugetele locale din subordinea acestora, rezultate din relaţii cu operatori economici furnizori de bunuri, servicii şi lucrări, inclusiv cu operatorii economici care prestează serviciul public de producere, transport şi distribuţie a energiei termice în sistem centralizat, precum şi a sumelor datorate şi neachitate de unităţile administrativ-teritoriale operatorilor economici care prestează serviciul public de producere, transport şi distribuţie a energiei termice în sistem centralizat.

Sumele alocate unităţilor administrativ-teritoriale vor fi utilizate exclusiv pentru stingerea obligaţiilor fiscale restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, ale operatorilor economici furnizori de bunuri, servicii ori lucrări la unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice finanţate integral din bugetele locale, din subordinea acestora, inclusiv ale operatorilor economici care prestează serviciul public de producere, transport şi distribuţie a energiei termice în sistem centralizat; stingerea obligaţiilor fiscale restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, ale operatorilor economici care au de încasat sume restante de la operatorii economici care prestează serviciul public de producere, transport şi distribuţie a energiei termice în sistem centralizat.

 

140.000 de lei – bugetul pentru Zilele Bistriţei din acest an! Primarul Ovidiu Creţu vrea ca anul viitor suma să fie mai mare

Zilele municipiului se vor desfăşura în perioada 13 -15 iulie 2012. În acest trei zile, bistriţenii vor avea parte de distracţie şi voie bună. Vor fi organizate expoziţii cu vânzare, concerte şi fel şi fel de evenimente menite să îi scoată pe bistriţeni din case.

Pentru toate acţiunile programate, municipalitatea a prevăzut un buget de 140.000 de lei, sump destinată organizării acestei ediţii a Zilele oraşului.

Însă, primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu, spune că suma este una relativ mică, motiv pentru care şi-a propus ca în cadrul şedinţei privind rectificarea bugetară să solicite creşterea bugetului pentru ediţia de anul viitor. “Toate tarifele au crescut ăn ultimii ani, şi cele privind onorariile artiştilor şi cele privind cazarea delegaţiilor exterme, motiv pentru care o să solicit să mărim bugetul alocat pentru acest eveniment. În aceste momente se fac calcule şi o să vedem ce sumă ar fi necesară. Eu estimez că undeva la 20.000 – 30.000 de lei ar fi suficient” a precizat primarul într-o conferinţă de presă.

În anii precedenţi, Zilele Bistriţei s-au autosusţinut din punct de vedere financiar, pentru că Primăria Bistriţa percepe celor care participă la eveniment diverse taxe, cum ar fi cea de închiriere a domeniului public de către comercianţi. În acest caz se percepe o taxă de 10 lei per metru pătrat. Toţi banii încasaţi din taxe ajung la bugetul local şi astfel, şi în acest an, municipalitatea speră ca evenimentul să se autosusţină.

Încasările la buget au crescut cu aproape 10% faţă de 2011

Încasările la buget au crescut în primele trei luni ale acestui an cu aproximativ 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, potrivit datelor comunicate luni AGERPRES de Direcţia Generală a Finanţelor Publice.

În primul trimestru al anului, bistriţenii au virat la bugetul general consolidat peste 145 de milioane de lei, cu 9,42% mai mult decât în 2011. Cele mai mari creşteri la încasări au fost la accize, unde suma încasată, de aproape două milioane de lei, a fost de şapte ori mai mare decât cea din primul trimestru al anului precedent.

De asemenea, contribuabilii bistriţeni au achitat aproape 58,6 milioane de lei către bugetul asigurărilor sociale de stat şi circa 26 de milioane de lei ca impozit pe venit.

În ceea ce priveşte nivelul datoriilor către buget înregistrate de contribuabili la data de 31 martie, acesta se ridică la peste 61,3 milioane de lei, din care aproape 35 de milioane sunt datorii restante din anul 2011.

Cele mai mari datorii sunt către bugetul de stat (peste 44 de milioane de lei) şi bugetul asigurărilor sociale de stat (12,37 milioane de lei). AGERPRES

Trei administratori din Bistriţa-Năsăud, cercetați pentru evaziune fiscală

Trei persoane din judeţul Bistriţa-Năsăud sunt cercetate penal pentru evaziune fiscală, după ce au prejudiciat bugetul de stat cu mai bine de 100.000 de lei.

Ieri s-a dispus începerea urmăririi penale în dosarul privindu-i pe învinuiții B. Florin de 33 ani din Cuşma,  P. Maria de 35 ani din Bistriţa și  S. Dorel de 39 ani din Sînmihaiu de Câmpie, cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală, tentativă la evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.

Antonela Gorgan, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bistriţa-Năsăud a declarat că “în sarcina acestora s-a reţinut  faptul că, în perioada iulie –septembrie 2008, având calitatea de reprezentanţi a trei societăți comerciale (două din Bistrița și una din Cușma), au emis şi recepţionat un număr de 8 facturi fiscale, conţinând operaţiuni fictive, care au generat consecinţe fiscale sub aspectul taxei pe valoare adăugată, în cuantum de 95.587 lei. De asemenea, învinuiţii au solicitat rambursarea soldului negativ TVA în cuantum de 32.339,98 lei, solicitare care a fost însă respinsă“.

Prin desfăşurarea acestor activităţi infracţionale, a fost cauzat Bugetului General Consolidat al Statului un prejudiciu în cuantum de 127.927 lei.

Cercetările continuă de Serviciul de Investigare a Fraudelor.

Vezi cum a evoluat bugetul judeţului Bistriţa-Năsăud în perioada 2000 – 2010

Jurnaliştii de la Econtext au realizat o analiză privind felul în care a evoluat bugetul fiecărui judeţ în parte între anii 2000 – 2010.

Conform datelor prezentate de Econtext, judeţul Bistriţa-Năsăud avea un buget de 42,5 milioane de lei, în vreme ce în 2010 a ajuns la valoarea de 616,4 milioane de lei. Astfel, între anii 2000-2010, veniturile bugetare au crescut de 14,5 ori. Din acest punct de vedere Bistriţa-Năsăud ocupă locul 20 în topul naţional.

Prima poziţie este ocupată de Ilfov, care, deşi în 2000 avea un buget de 50,3 milioane de lei, în 2010 a ajuns la 1.030,9 milioane de lei, variaţia depăşind 20 la sută.

De asemenea, locul doi este ocupat de judeţul Suceava, unde s-a ajuns de la 71,2 milioane de lei în 2000, la 1.282 milioane de lei în 2010, variaţia în această perioadă fiind de 18 la sută.

La coada clasamentului se află judeţul Constanţa, care în 2000 avea un buget de 150,7 milioane de lei, iar în 2010 a ajuns la 1.470,9 milioane de lei, carianţia fiind de doar 9,8 la sută.

Întreaga analiză relizată de Econtext poate fi accesată aici.