Categories
Agenda News Pamflet

Ioan Lucian Moldovan: Eu centrez, eu dau cu capul! VM Bratfalean sau lectia de Zen

Dupa ce am tras o zi de frig pe strazile Bistritei, completata de ceva treburi pe la tara si o cafea lunga intr-o carciuma de cartier, nici macar fumul de Rothmans nu-mi mai cade bine- desi trag sarguincios din tigara( de la 30 buc zilnic in sus)- daramite statul pe calculator si trasul cu ochiul pe la ce mai scriu altii. Am trecut asadar urgent prin Bistriteanul, TO, Observator si Citynews si am parcat cu oistea-n articolul Bratfalencei din online-ul ce cu onor il conduce (inca).

Pe fondul sictirelii generale de inceput de saptamana m-am trezit netam-nesam ca tastez primele cuvinte si nu ma pot opri pana nu-l finalizez.
Care va sa zica, Mama Mihaiela, pare-se ca a fost tare afectata de faptul ca unii presari de Bistrita au avut curajul sa nu dea curs unei invitatii facute catre toata lumea (inclusiv Newsbn) la o intalnire colegial-amicala programata vineri, 13 (!)
Vreo doua zile s-au tot facut liste , updatari la liste si confirmari peste confirmari, astfel ca s-au strans acolo o mica armata de jurnalisti, care mai cu mot, care mai fara mot, dornici de cateva ore de taifas tovarasesc. Cinstit va spun si pe onoarea mea, nu as fi crezut vreodata ca vom fi atatia presari stransi la un loc! Parol, ma gandeam la maxim 15- 20, nicidecum la atata natie de scriitori!
Din punctul asta de vedere, toate bune si frumoase! Care va sa zica, mai exista o tara de spirit de casta si la noi!
Dar visul Mamei Mihaiela era, vad ca, sa stranga la pieptu-i generos si sa cuprinda sub aripa protectoare, toata floarea cea vestita a presei locale, inclusiv daramatorii de ministri si ziaristii mesageri- de la cotidianul cu acelasi nume. Numai ca, asa-i in viata, nu tot ce gandesti noaptea, se implineste ziua, iar solicitari exprese din partea celor pomeniti adineaori, nu au existat. Care va sa zica, personaje importante din media bistriteana, nu vor participa la eveniment, probabil insa vor pandi pe la colturi, cu vre-un aparat foto in mana, doar-doar or surprinde cine stie ce indecente de la vre-un participant mai neatent. Doar e nevoie si de can-can local, nu-i asa ?
Nu pot sa nu reamarc finalul apoteotic al Bratfalencei, innecat in doza de amaraciune, care sper sa-i treaca pana la momentul x, care dupa opinia specialistilor, vibreaza de intelepciune si adevar! Articolul in intregime, il gasiti in Bistrita Online, fapt pentru care maine am sa trec la caseria Media&Image pentru ridicarea cecului cu sumele ce-mi vor fi datorate ca urmare a cresterii spectaculoase a numarului de cititori pe articol!
“Avem prilejul să ne amintim că nu avem nevoie neapărat de un necaz al altcuiva ca să ne bucurăm. Este posibil sa ne bucurăm așa cum suntem.”  V.M. Bratfalean
Ioan Lucian Moldovan
Categories
Bistrita Info-box Monden

Cristiana! Nu te pune cu tarancile!

V-am spus eu ca tovarasa profesoara are ceva personal cu mine :) cu mine, cu mine… Initial, am vrut sa-i cer voie sa public ce a compus, dar pentru ca sunt nescolita si rebela apelez la taranismele si topismele mele si-i fur materialul de pe blog, asa cu japca.

Dumneavoastra,  cititorii bistritaonline.ro meritati sa stiti si sa cititi tot ce misca (… vorba poetului) despre relatia mea cu fosta mea prietena Cristiana, care pare-se a facut o pasiune tulburatoare si evidenta din a  scrie km de litere despre mine si despre micutele chiar imfimele mele afaceri.

Ar fi multe de spus dar astazi ma opresc aici … de fapt activitatea mea in media locala (aici cred ca se scrie alfel, asteptam controlul), care m-a intersectat si cu doamna Cristiana, va aparea intr-o carte, daca bineinteles postcontroala va aproba aparitia.

Mihaiela Bratfalean

Iata ce scrie:

Analiză ne-gramaticală

Hai să facem puțină analiză pe textul scris de domnișoara Viluța Mihaiela Brătfălean la adresa mea. La rugămintea sa, nu voi ține lecții de gramatică fiindcă, totuși, are o vârstă și nu-mi permit să țin lecții de gramatică oricui, deși am pregătirea necesară și certificate ce îmi dau acest drept. Unul se numește “certificat de competență lingvistică”, dar, despre el află cei care depășesc faza liceului și totodată cei care fac diferența între un absolvent de Litere și un lingvist. Așa că sugerez să nu ne complicăm. 

În prima fază, m-am gândit că nu mai are rost să răspund, dar știind că stă și așteaptă o replică, mi-am zis că nu e frumos să o fac să deschidă acest blog toată ziua și eu să mă plimb prin oraș. E penibil să aștepți și să nu primești nimic. Așa că iată analiza pe care o așteaptă.

În primul paragraf, dânsa scrie că eu îmi ies din minți. Potrivit DEX Online, “Ieșit din minți = nebun”. Având în vedere că nu are decât liceul, cum singură recunoaște și mereu subliniază, nu cred că deține competențe în a pune vreun diagnostic medical. Ceea ce am scris eu se numește “reacție la” în cazul în care nu și-a găsit cuvintele. Cred că am tot dreptul din lume să-mi exprim păreri personale despre presă (de altfel acesta este profilul blogului meu, de “jurnalist aflat la post”) și mă definește următorul tip de atitudine: să nu stau ca proasta când nu mi se pare ceva în regulă. Dacă toți am sta la proștii și am aplauda, ne-ar conduce (opiniile, viața, gândirea, statul) numai proaste, țoape și neșcolite care ar crede că-s geniale pentru simplul fapt că nu le spune nimeni că-s proaste și țoape. Să fie atitudinea potrivită să tăcem toți? Eu prefer să nu tac și să atrag atenția asupra unui fenomen. Vremea în care m-am înfuriat pentru ce mizerii se scriu despre mine a trecut. De-acum, oricine poate scrie orice despre mine  și oricine îmi poate da ce sfaturi vrea și de care, evident, nu am nevoie. Eu știu cine sunt. Cei dragi mie la fel. Nu am nevoie de confirmări sau infirmări și, cu atât mai puțin, de opinia proastelor și țoapelor.

În al doilea paragraf, dra Brătfălean folosește termenul “dușmanul tău de moarte” de unde deduc o puternică aplecare spre ascultat manele fiindcă doar acolo mai găsești astfel de “monștri lingvistici”, dacă tot vrea să mă exprim ca un absolvent de Litere. Poate doar Salam și Guță ne pot explica ce înseamnă “dușman de moarte”. Eu, una, cred că am numai prieteni. Fie că scriu de bine despre ei, fie că scriu de rău, ei înțeleg că aceasta este meseria mea. Dacă aș fi cântăreț la curtea cuiva, aș scrie zilnic ode. Dacă îmi oferă cineva un astfel de job, îl primesc și respect fișa postului. Misiunea mea pe acest pământ este să-mi fac, printre altele, meseria cu toată conștiința și cât pot eu mai bine. Să dau cu barda când e stricat și pute și să torn apă la rădăcina unei flori care crește. Ceea ce am scris cred că a respectat măcar într-o oarecare măsură, decentă, deontologia profesională. Nu cred că am nici măcar dușmani. Eu, una, nu dușmănesc pe nimeni. Dacă am resentimente, le depășesc în timp. Nimeni nu mi-a făcut vreodată niciun rău atât de mare încât să nu pot depăși momentul sau situația și sper că nici eu altora.

În ce privește afacerile dumneavoastră, dra Brătfălean, evident că nu mă mai privesc din secunda în care v-am cedat tot ce aveam ca deținător de 50% părți sociale din Bistrița Online. Am cedat. Nu v-am târât prin tribunale, nu am avut nicio pretenție, motiv pentru care, vă reamintesc, mi-ați cerut să mă întorc să scriu pentru publicația pe care o dețineți imediat ce am părăsit Bistrița 24. Mă felicit și acum că nu am făcut-o fiindcă este mai mult decât evident că avem viziuni diferite despre viață, profesie, ziare.

În ce privește scrisul despre Bistrița Online, hmmm. Vă interesează orice scriu și vă doriți să o fac fiindcă, dacă ne uităm la numărul de vizualizări, oriunde apare fotografia și numele meu sar și cititorii. Tocmai de aceea, colaboratorii dvs. îmi pomenesc numele, îmi postează pozele, vă răfuiți cu mine, deși mai nimeni nu înțelege de ce. Eu înțeleg pentru că știu. Credeți că e rețeta de succes în presă este modelul OTV și cel al tabloidelor care scriu orice bârfă, orice mizerie, fără verificări, fără bun simț, doar ca să reacționeze “partea vătămată” și să iasă un scandal. Probabil că și acesta este un mod de a-ți câștiga pâinea. Unul rușinos, dacă mă întrebați, dar nu contest că este. Poate că toate țoapele și analfabetele trebuie să-și pună cracii în ziare ca să aibă și ele admiratori stabili și bani de facturi. Poate.

Dar vreau să vă întreb ceva: am dreptul să nu înot în bulboana asta, în apa asta mizerabilă, neagră și puturoasă? Eu cred că da. Indiferent de câte ori veți mai scrie despre mine în ziar (deși am înțeles că aveți blog, așa că ați putea separa apele, dar nu vreți), nu veți face altceva decât să-mi demonstrați că eu contez mai mult pentru dumneavoastră decât dvs. pentru mine. Pentru că eu nu scriu în Timp Online niciun cuvânt despre dvs.