26/09/2017

ATP Exodus – rezultate financiare încurajatoare pe o piață auto care se confruntă cu multe dificultăți

  • ATP Exodus a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de 71,3 milioane de euro, reușind să-și mențină rezultatul din anul anterior
  • La nivel de grup, ATP Exodus a realizat investiții de aproximativ 5 milioane de euro

În urma unor investiții cumulate de cinci milioane de euro și a extinderii rețelei proprii de sucursale la nivel intern și extern, ATP Exodus a realizat o cifră de afaceri de 71,3 milioane de euro într-un an marcat de contracții drastice pe piața auto. Compania a reușit astfel să mențină rezultatul din 2011, când obținuse o creștere de 20% față de 2010. În contextul în care activitatea de bază a ATP Exodus vizează vânzarea de piese și accesorii auto, divizia auto a grupului a vândut în 2012 aproximativ 500 de unități, iar pentru anul în curs și-a stabilit o țintă de 600 de unități.

„Anul trecut obiectivul nostru a fost să ne menținem cifrele la nivelul lui 2011, când am înregistrat o creștere importantă. Dacă am reușit să evităm diminuarea vânzărilor în cel mai dificil an de la debutul crizei, atunci pentru 2013 ne-am propus să realizăm o cifră de afaceri de 82 de milioane de euro. Contrar tendinței generale de reducere a cheltuielilor, am decis să nu sistăm programele noastre de investiții, considerând că acestea sunt garantul evoluției unei companii pe termen lung. Ne concentrăm eforturile în direcția atingerii targetului propus pentru 2013 și avem convingerea că, după investițiile de anul trecut, rezultatele nu se vor lăsa așteptate”, a declarat Mircea Cirț, directorul general al ATP Exodus.

ATP Exodus a direcționat cea mai importantă sumă, de 2,5 milioane de euro, din bugetul total de investiții în deschiderea primului său centru auto din Oradea pentru mărcile Mercedez Benz și Mazda. O altă investiție majoră, de 1,2 milioane de euro, a vizat Elka Trans Logistik, companie-membră a grupului, care deține o flotă de 220 de mașini care pot fi externalizate către terți pentru închirieri, transport de marfă, servicii de recuperare și tractare etc. Încă un milion de euro a fost alocat pentru dezvoltarea rețelei de distribuție a pieselor în Ungaria, Serbia și Bulgaria.

Înființat în 1995, grupul ATP Exodus este lider pe piața pieselor de schimb și a accesoriilor pentru vehicule comerciale și dealer al mărcilor Mercedes-Benz, MAN, Mazda, Opel, având o rețea de 32 de sucursale la nivel național și alte zece în afara țării, în Bulgaria, Serbia și Ungaria, și o echipă de 750 de angajați, cu sediul central la Baia Mare.

Din componența grupului ATP Exodus fac parte următoarele firme: ATP Exodus SRL (distribuție de piese pentru autovehicule comerciale), ATP Exodus & CO (Mercedes-Benz și Mazda), ATP Exodus & AM (Opel), TTS (MAN, Bosch, ZF Service) și firma Elka Trans Logistic (transport internațional de mărfuri și logistica, respectiv flota de mobilitate a întregului grup ATP Exodus).

Bistriţa-Năsăud, printre judeţele cu pieţe scumpe

Jurnaliştii de la Econtex au realizat un clasament al judeţelor în funcţie de preţurile dictate în pieţe. Se ţine cont în special de preţul legumelor vândute pe tarabele din pieţe.

În acest clasament figurează şi judeţul Bistriţa-Năsăud, care ocupă un loc fruntaş, însă, cu cele mai mari preţuri.

Astfel, conform Econtext, în Bistriţa-Năsăud, un kilogram de cartofi se vinde cu 0,93 lei, un kilogram de roşii cu 4,4 lei, iar kilogramul de varză costă şi 2,5 lei.

Econtext a ajuns la concluzia că “pieţele sunt mai scumpe în vestul ţării în comparaţie cu estul ţării. Altfel spus, cartofii, varza şi rosiile sunt mai scumpe în Ardeal decât în Moldova, Dobrogea şi o parte din Ţara Românească.

În clasament, judeţul cu cele mai scumpe pieţe este Covasna, în vreme ce pe ultimul loc se află judeţul Dolj, unde un kilogram de roşii costă 2,3 lei, un kilogram de cartofi 0,91 lei, iar un kilogram de varză – 1,2 lei.

Întregul material realizat de Econtext poate fi accesat aici.

Sursa: www.econtext.ro

 

Firmele străine se retrag de pe piaţa românească! În Bistriţa-Năsăud încă nu!

Vă vine să credeţi sau nu, dar companiile străine din România fug din ţara noastră, fără a sta prea mult pe gânduri.  Să fie motivul criza finaciară? Criza politică? Rămâne de văzut, cert este că reprezentanţilor firmelor internaţionale le-a scăzut considerabil entuziasmul de a veni la noi în ţară, iar unele dintre ele se grăbesc să plece, peste hotare.

Potrivit unui studiu realizat de cei de la Econtext din totalul de 42 de judete, au venit mai putine companii în 31 de judete, numărul lor a stagnat în trei judeţe şi a urcat în alte opt judeţe.

În fruntea topului celor mai neatractive judeţe pentru investitorii străine se află judeţul Ialomiţa, în timp ce Bistriţa-Năsăud se numără printre judeţele norocoase, din care investitorii nu au plecat.

Dacă în urmă cu 4-5 ani, investitorii veneau în România fără să stea prea mult pe gânduri, situaţia s-a schimbat. Ritmul cu care vin companiile străine în ţara noastră în aceste vremuri grele a încetinit profund.

Totuşi, avem şi judeţe în care a crescut numărul companiilor străine. Potrivit celor de la Econtext,  aproape toate judeţele au devenit neatractive pentru companiile străine. Tot mai puţine companii au decis să demareze afaceri în ţara noastră în ultimele luni şi nu se poate spune că judeţele mai mari au fost cele mai afectate.

Situaţii negative de acest gen întâlnim în Ialomita şi Tulcea. În octombrie 2008, patru companii străine se înregistrau să facă afaceri în Ialomiţa, pentru ca în mai 2012, doar o companie să mai fie interesată de acest judeţ. La fel şi în Tulcea!

În Bucureşti, ritmul înmatriculărilor s-a înjumătăţit! În octombrie 2008, 332 de companii străine alegeau să se înregistreze în Bucureşti, pentru a lansa aici o afacere. În mai 2012, doar 167 de companii mai erau dornice de o astfel de încercare şi se înmatriculau în Capitală!

Totusi, situatia a ramas neschimbata în Iaşi, Vaslui şi Mehedinţi!

În Bistriţa-Năsăud, s-au înmatriculat trei companii în octombrie 2008, pentru ca în mai 2012 să figureze patru astfel de societăţi străine.

Sursa foto: www.agrofm.ro

Inspectorii sanitar-veternari au retras de la comercializare zeci de kilograme de produse

Peste 150 de controale au efectuat insepectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Bistriţa-Năsăud, în luna iulie. Verificările au fost efectuate în tabere şcolare, în pensiuni agroturistice, în unităţi de alimentaţie publică, în depozite alimentare, dar şi în târgurile de animale. În urma controalelor, inspectorii au retras de la comercializare produse care au avut în conţinut organisme modificate  genetic.

În cadrul controalelor efectuate a fost verificat modul de respectare a cerinţelor sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind modul de depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare.

28 de sancţiuni contravenţionale au fost aplicate, iar valoarea lor a fost de 20.100 de lei.

Inspectorii au constantat mai multe nereguli, printre care: manipularea produselor alimentare şi a hranei pentru animale în mod necorespunzător, comercializarea unui produse alimentare în spaţii neconforme şi fără respectarea regulilor de igienă, depozitarea alimentelor fără respectarea normelor sanitare veterinare.

Inspectorii au mai aplicat amenzi şi pentru nerespectarea normelor sanitare veterinare privind întreţinerea spaţiilor de prelucrare, depozitare şi valorificare a produselor alimentare, precum şi a instalaţiilor, utilajelor şi a ustensilelor de lucru folosite, dar şi pentru ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare.

Au fost retrase de la comercializare 28 de kg de preparate din carne, ambalate şi etichetate necorespunzător, dar şi 15 l de băuturi răcoritoare preparate în condiţii neigienice, şi aproape 8 kg produse pe bază de cereale conţinând organisme modificate genetic neautorizate.

Culturi întregi distruse de secetă! Comercianţii cred că preţurile vor creşte

Seceta bat-o vina! Cam aşa reacţionează producătorii şi ţăranii care încearcă zilnic să-şi vândă în piaţă puţinele zarzavaturi pe care au reuşit să le salveze!

Lipsa ploilor, le-au dat bătăi de cap producătorilor din agricultură, care trăiesc de pe urma comerţului cu zarzavaturi, legume şi fructe. Unii dintre ei se plâng de faptul că vara aceasta culturile au fost compromise aproape în totalitate.

În Piaţa Decebal găsim comerianţi din toate colţurile ţării. Spre exemplu, o femeie din Teleorman a venit până la Bistriţa deoarece obişnuieşte să  facă acest lucru. Anul acesta însă seceta i-a dat bătăi de cap femeii, care a lăsat acasă o cultură de porumb compromisă aproape în totalitate. „A fost uscătură. În toto acest timp am încercat să udăm culturile, dar seceta ni le-a cam distrus. La Bistriţa oamenii ar cumpăra doar că lumea nu prea are bani …” a declarat femeia.

Deşi  au investit  banii în pompe şi sisteme de irigaţii, unii producători recunosc faptul că au pierdut până şi 70% din culturi.

i la capitolul zarzavaturi, producătorii au probleme.  Dar şi la producţia de greu. Mai grav este faptul că, deşi încearcă să ţină la preţ, unii vânzătorii tot ajung să negocieze preţurile, pentru că şi aşa oamenii nu au bani.

Producătorii care vor ieşi pe piaţă, vor majora în cele din urmă preţurile, iar oamenii de rând nu vor avea ce să facă decât să scoată bani grei din buzunare pentru legume şi fructe.

Pe piaţă găsim de exemplu fasole verde care se vinde la 10 lei kilogramul, asta cu atât mai mult cu cât producătorii autohtoni au rămas în acest an fără un gram de fasole, din cauza secetei. Comercianţii  care totuşi au noroc să vândă la tarabă acest produs, care probabil nu e de la noi, ţin pentru moment la preţ.

Gicu Gânscă, cel care a cumpărat acţiuni la ACI Bistriţa şi celelalte persoane judecate în dosarul manipulării pieţei de capital, achitaţi

Omul de afaceri clujean Gicu Gânscă şi celelalte persoane judecate în dosarul de manipulare a pieţei de capital au fost achitaţi, miercuri, de Curtea de Apel Cluj, sentinţa nefiind însă definitivă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Curtea de Apel Cluj s-a pronunţat, miercuri, în dosarul în care omul de afaceri clujean Gicu Gânscă, directorul general al SSIF BT Securities, Rareş Nilaş, şi alte persoane au fost trimişi în judecată de către procurorii DIICOT, pentru manipularea pieţei de capital.

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Cluj, Claudia Ilieş, a declarat corespondentului MEDIAFAX că instanţa a dispus achitarea din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii.

Astfel, Gicu Gânscă a fost achitat pentru manipularea pieţei de capital, iar celelalte persoane judecate au fost achitate pentru manipularea pieţei de capital şi fals informatic.

Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în zece zile de la pronunţare.

Omul de afaceri clujean Gicu Agenor Gânscă, directorul general al SSIF BT Securities, Rareş Nilaş, şi alte trei persoane au fost trimişi în judecată, în ianuarie 2011, de către procurorii DIICOT, pentru manipularea pieţei de capital.

Conform rechizitoriului, cei doi, precum şi Ana Maria Oprean (agent de servicii de intermedieri financiare), Sergiu Dan Dascăl (director operaţiuni la SSIF BT Securities SA) şi Horea Ionuţ Boboş (economist la Target Capital Cluj) au fost trimişi în judecată pentru manipularea pieţei de capital, iar un avocat, Victor Rusa, a fost trimis în judecată, în acelaşi dosar, pentru mărturie mincinoasă. Ulterior, după începerea procesului dosarul avocatului a fost disjuns.

Conform rechizitoriului, Gânscă, administrator al mai multor societăţi, unele dintre ele cu profil de construcţii, a fost acuzat de manipularea bursei de capital în formă continuată, după ce a cumpărat, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare, acţiuni la firma ACI Bistriţa, iar ulterior a oficializat tranzacţia pe bursă, pentru a-i da un aspect de legalitate.

“Fapta învinuitului Gânscă Gicu Agenor, care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada noiembrie 2007- februarie 2008 a cumpărat pe piaţa reglementată RASDAQ acţiunile ACIS ale emitentului SA ACI Bistriţa SA în modalităţile prezentate întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de manipulare a pieţei de capital, în formă continuată”, se arăta în rechizitoriu.

Procurorii susţineau că Gânscă a încheiat în 2007, cu directorul ACI Bistriţa, Ioan Blaga, un antecontract de vânzare-cumpărare, tranzacţia vizând două pachete de acţiuni, formate din 343.092 de acţiuni, respectiv de 3,66 milioane acţiuni.

Tranzacţia la bursă s-a derulat la preţul stabilit înainte prin antecontractul de vânzare-cumpărare a acţiunilor.

Conform procurorilor, Gânscă a manipulat bursa cu ajutorul unor brokeri, iar manipularea pieţei de capital s-a materializat prin introducerea ordinelor de cumpărare şi de vânzare în acelaşi moment.

Afacerea a fost făcută înainte de data tranzacţionării pe bursă, prin antecontractul de vânzare-cumpărare a acţiunilor, mai spun anchetatorii.

“Acest tip de înţelegere contravine normelor pieţei de capital deoarece preţul de tranzacţionare este fixat de piaţă, de cerere şi ofertă, iar Bursa de Valori Bucureşti nu recunoaşte aceste tipuri de tranzacţii”, se mai menţiona în rechizitoriu.

Dosarul a fost disjuns din cel în care preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă, a fost trimis în judecată tot pentru manipularea pieţei de capital.

Conform Topului Forbes 500 miliardari români, ediţia 2010, Gânscă are o avere de 15-16 milioane de euro, din construcţii şi imobiliare.

Sursa foto: www.gazetadebistrita.ro

FOTO: Radu Moldovan cântă babelor în strună. Vizită-fulger în Piața Decebal!

Radu Moldovan s-a dus la piață să-și lucreze la imagine. Primarul Ovidiu Crețu a fost lăsat acasă pentru a nu se lua lumea de el, deși o baie de mulțime la comun poate era mai potrivită.  Vicele Avram, echipat corespunzător, dar cu o șapcă de tot râsul a urmărit îndeaproape pe șeful său, împreună cu care în tinerețe a muncit prin Germania.

Doina Pană s-a alătura grupului și a crescut ușor media de vârstă. Din trupa de șoc au mai făcut parte liberalul anonim Gelu Muthi, lechințanul Romeu Florian zis „Gaia”, colonelul Gaftone (soțul secretarei de municipiu) dar și alții asemenea.

Pe traseul bătătorit de obicei de Dina Suciu când dă amenzi în numele OPC, șeful PSD a împărțit pixuri și promisiuni. Locația aleasă a fost una perfectă pentru electoratul de stânga mai ales că în Piața Decebal e o densitate de zece babe pe metru pătrat.

Ca și în reclama la mezeluri, ne putem închipui babele bolborosind în urma lui Moldovan:

„No da’ di la șine-i pixu ăsta?”

„Di la jupânu!” (ar fi răspunsul ideal)

Noi ceilalți, viitori moșnegi sau babe, vedem pe 10 iunie cine e  jupânu, cine e stăpânu pe județ.

Credem că termenul „babă” nu jignește persoanele de vârsta a treia. Conform dex bábă (bábe), s. f. – 1. Bătrînică, bunică. – 2. Vrăjitoare, ghicitoare.

Cosmin Botezat

FOTO: Comercianţii de miei se plâng că lumea nu prea cumpără

Miei mulţi, clienţi puţini! Cam aşa stau lucurile la Bistriţa, unde în punctul de sacrificare, comercianţii spun că vânzările le-au scăzut şi cu 50 de procente faţă de alţi ani. Mai mult, aceştia recunosc faptul că preţul este puţin mai ridicat, însă mai spun că, în funcţie de om negociează. Clienţii susţin şi ei că 13 lei pentru un kilogram de carne e cam mult, însă din puţinul lor vor face tot posibilul pentru a avea miel pe masă în ziua Învierii.

Sosiţi în piaţă încă de la primele ore ale dimineţii, unii comercianţi nu se pot lăuda cu un număr mare de clienţi, chiar dacă sunt dispuşi să negocieze.

În timp ce unii au vândut doar câţiva miei, alţi comercianţi au fost mai norocoşi.

Chiar dacă astăzi este deja miercuri, bistriţenii nu s-au înghesuit să cumpere miei. Unii dintre ei au venit în punctul de sacrificare de pe strada Tărpiului tocmai pentru a lua pulsul pieţei.

Alţii însă au venit la piaţă hotărâţi să cumpere, doar că bugetul alocat pentru un miel este unul „subţirel”. Alţii s-au gândit din timp că vor veni sărbătorile pasca şi au economisit.

Astăzi, în punctul de sacrificare de pe strada Tărpiului un kilogram de miel viu costa 13 lei, în timp ce preţul celui tăiat a ajuns chiar şi la 25 de lei.

Redactor: Crina Ivancu

FOTO: În Piața Decebal, legumele se vând, însă, comercianții de lactate se plâng că nu au clienți

Postul Paştelui s-a dovedit a fi prielnic pentru credincioşi, dar nu şi pentru comercianţii de produse lactate din hala Decebal, care se arată nemulţumiţi de faptul că în toată această perioadă numărul clienţilor lor a scăzut chiar şi cu 50%. Puţin mai norocoşi sunt însă vânzătorii de verdeţuri, ale căror mese sunt mai des căutate de bistriţenii cărora le-a fost dor fie de ceapa verde, fie de ridichi de exemplu.

Ca să-şi atragă clienţii, producătorii şi comercianţii sunt dispuşi să negocieze. Mai mult, adeseori aceştia îşi servesc clienţii cu o legătură în plus, în speranţa că data viitoare când vor face piaţa vor cumpăra tot de la ei.

Ba chiar, producătorii şi comercianţii recunosc faptul că afacerea înfloritoare pe care au avut-o în urmă cu ceva ani s-a stins încet-încet, iar acum reuşesc doar să supraviţuiască.

Mai ghinionişti sunt comercianţii de produse lactate şi brânzeturi. Aceştia se plâng de faptul că postul Paştelui le-a înjumătăţit practic numărul clienţilor.

Comercianţii de lactate recunosc faptul că această perioadă în care multă lume a renunţat să mănânce „ de dulce” , a fost o perioadă dificilă pentru ei. Speranţa însă, moare ultima.

În piaţa Decebal, o legătură de ceapă verde costă 1 leu, o legătură de ridichi 1 leu şi jumătate, spanacul se vinde la 2.5, iar salata chiar şi la doi lei.  Mai scump însă este kilogramul de caş, care se vinde chiar şi cu 18 lei, în timp ce preţul urdei este de 15 lei.

Redactor: Crina Ivancu

Jandarmii au efectuat controale în pieţele din judeţ

Jandarmii bistriţeni au participat ieri, alături de reprezentanţi ai administraţiei publice locale, la o serie de acţiuni specifice în pieţele din judeţ, pe linia protejării populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.

Pe raza municipiului Bistriţa, au fost controlaţi comercianţii din Pieţele Decebal, respectiv Independenţei Nord, fiind legitimate peste 35 de persoane şi confiscate 17 videograme, pentru care nu existau acte de provenienţă. Doar o persoană a fost sancţionată cu avertisment scris, pentru lipsa afişerii preţurilor la marfa expusă spre vânzare.

În piaţa din localitatea Feldru, au fost legitimate alte 26 de persoane şi au fost aplicate un şase sancţiuni contravenţionale din care 5 avertismente scrise şi o amendă în valoare de 500 de lei, pentru lipsa afişerii preţurilor la marfa expusă spre vânzare.

În urma acţiunii de control au fost confiscate mărfuri în valoare de 600 de lei.

FOTO: arhivă