25/09/2017

Peste 4.500 de bistriţeni au cerut în instanţă restituirea taxei de primă înmatriculare sau poluare

Taxa de poluare plătită la prima înmatriculare a autovehiculelor a creat dispute aprinse în toată ţara. Protestele românilor  nu au oprit însă perceperea acestei taxe. După ce un român curajos a dat statul în judecată şi a ajuns până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde a primit câştig de cauză, alţi români au apelat la aceeaşi variantă.

Nici bistriţenii nu fac excepţie de la această regulă. Mii de locuitori ai judeţului Bistriţa-Năsăud au deschis procese pentru restituirea taxei de poluare.

Pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud au fost înregistrate, din 2008 şi până în prezent, circa 4.500 de dosare în care Administraţia Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud este chemată în proces în calitate de “pârât”.

Avocaţii care se ocupă de acest gen de procese spun că în majoritatea cazurilor, cei care solicită restituirea taxei primesc câştig de cauză. Acesta este şi motivul pentru care tot mai mulţi proprietari de maşini au deschis procese de restituire a taxei. Chiar dacă procesul în sine este o formalitate, numărul uriaş de cauze duce la acordarea unor termene de judecată foarte lungi. Explicaţia pentru acordarea acestor termene de judecată este avalanşa de dosare care ajung zilnic la instanţe.

Bistriţenii care au plătit bani serioşi pentru a-şi putea înmatricula autovehiculele se simt jigniţi de modul în care este tratată problema restituirii taxei de poluare. Oamenii nu înţeleg de ce nu se găsesc soluţii pentru rezolvarea rapidă a acestei probleme pe care instituţiile europene au declarat-o nelegală.

Mai mult, acum, bistriţenii care au vrut să îşi înmatriculeze maşinile şi care şi-au căutat dreptatea la Tribunal au cerut să îşi poată înscrie autoturismele direct, fără a mai plăti taxa, pe care ulterior o puteau recupera, prin instanţă, de la stat. Astfel, pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud  există şi dosare în care se solicita înmatricularea fără plata taxei.

Numărul mare de dosare blochează de cele mai multe ori activitatea instanţelor de judecată, astfel că, la nivel naţional, atât judecătorii, cât şi avocaţii susţin că soluţia cea mai bună ar fi ca, în baza unor cereri însoţite de documente justificative, banii să fie restituiţi oamenilor pe cale administrativă.

Specialiştii Agenţiei de Protecţie a Mediului: Bistriţa nu este un oraş poluat!

Bistriţa nu este un oraş poluat! Există într-adevăr indicatori care arată clar că în municipiu avem praf, însă nu putem vorbi despre un grad de poluare ridicat sau îngrijorător.

Afirmaţia a fost făcută, chiar de directorul interimar al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, Sever Roman, care însă a mai precizat faptul că anul acesta, comisarii au avut de-a face şi cu situaţii delicate, atunci când gradul de amoniac maxim admis în aer, a fost depăşit, dar şi cel al prafului PM 10.

PM 10 este denumirea prafului încărcat de particule de materii grele. Atunci când vine vorba de depăşirea pragului maxim admis al PM 10-lui, specialiştii deja se îngrijorează şi asta deoarece inhalarea acestuia poate provoca grave afecţiuni.

Se pare că şi în Bistriţa au existat situaţii în care gradul prafului PM 10 a fost depăşit, însă situaţia a fost sub control, susţin reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, deoarece fenomenul nu a fost unul de lungă durată.

Concluzia pe care o au specialiştii de la Mediu este una simplă: municipiul Bistriţa nu este un oraş poluat.

Sursa foto: www.panoramio.com