25/09/2017

VIDEO/La Sînmihaiu de Campie totul merge ca pe roate

Primarul comunei Sînmihaiu de Câmpie, Ioan Mate, priveşte foarte optimist anul 2013, deşi probleme de ordin financiar există şi în primăria pe care o conduce. La aproape 10 luni de mandat, Ioan Mate, care provine din sectorul privat, ne declară că a învăţat multe de la fiecare cetăţean care s-a prezentat la primărie cu diferite probleme şi regretă că nu a candidat serios pentru funcţia pe care o deţine în urmă cu mai mulţi ani.

Acum când este familiarizat cu atribuţiile şi cu datoriile de primar, Ioan Mate este convins că poate să schimbe faţa comunei , dar nu peste noapte şi nici într-un mandat, dar în 10 ani viziunea sa poate să se concretizeze, în ciuda greutăţilor pe care le întâmpină.

Pentru 2013 din bugetul local se vor demara lucrări de mică anvergură, dar aşteptate de comunitate. Dat fiind faptul că principala problemă  a zonei este aducţiunea de apă, această prioritate este pe agenda administraţiei locale, care va demara proiecte în acest sens încă din acest an, dar la fel de arzătoare sunt şi lucrările necesare pentru modernizarea şi reabilitarea  infrastructurii rutiere şi pietonale.

Geta Singeorzan

 

Strada 1 DECEMBRIE: un canal a halit o masina

Nu trece zi in care sa nu se intample ceva palpitant in micutul nostru orasel european. Daca intr-o zi se planteaza panselute, intr-o alta se asfalteaza arterele principale din oras  si se schimba bordurile, cu altele mai de fitze. Ca numai asa putem deveni cei mai europeni dintre europeni.

Asa se face ca, dupa atatea asfaltari si reparatii la strazile din oras, pe 1 Decembrie, la unul dintre sensurile giratorii, capacul de la un canal nu mai vrea sa stea locului si vrea sa o ia la fuga, semn ca si el e nemultumit de starea buna a asfaltului.

Acest lucru se intampla de cateva zile si nimeni nu a luat nici o masura, autoritatile aratandu-se total indiferente de ceea ce se intampla.

Astazi, o masina nu tocmai foarte ieftina, era cat pe ce sa ramana cu o roata in canal. Oare este normal ca intr-un oras cu aproape 100.000 de locuitori sa se intample asa ceva? Oare este permis ca intr-un oras unde primarul, in campania electorala, a cantat cu surle si trambite ca vrea sa faca din Bistrita un oras european sa se intample asa ceva?

Oare in alte orase din Europa Occidentala se intampla asta? Va zic eu ca nu. In Germania, de exemplu, pana si strazile din sate sunt asfaltate ca liniarul si nu te trezesti cu o gura de canal unde capacul o ia razna. De fapt, la noi pana si autoritatile o iau razna. Mai trebuie sa ne mai mire ceva?

Calaretul Singuratic

 

Aviz amatoarelor! Se eliberează un post călduț la primărie – Adriana Guță e gravidă și merge în concediu

Șefa de la Serviciul Educație Turism al Primăriei Bistrița e gravidă! Adriana Guță, (măritată Androneac) va pleca în concediu de îngrijire a copilului, perioadă în care postul său de conducere va rămâne vacant.

Domnișoara Adriana Guță s-a măritat anul trecut, iar nunta ei a devenit celebră, fiind PRIMA mireasă din Bistrița care a zburat cu avionul în ziua nunții. Evenimentul a avut loc la aerodromul de pe Dealul Cocoș și a fost floare la ureche pentru soțul său care este pilot profesionist și câștigă 5.000 de lei pe lună.

Sarcina Adrianei este destul de avansată și o obligă să meargă în concediu cât de repede. Rămâne de văzut dacă Primăria Bistrița va organiza un concurs ori va numi pe cineva din interior care să se ocupe de Serviciul Educație Turism.

Oricum, postul călduț din administrația locală este râvnit de multe doamne și domnișoare dornice de afirmare profesională plus un salariu mediu de 2.000 de lei pe lună.

Cosmin Botezat

Conferinţă pe teme de energie durabilă şi o plimbare cu bicicleta de Zilele Bistriţei

Ieri s-a desfăşurat în sala de consiliu a Primăriei municipiului Bistriţa conferinţa cu tema „Energia durabilă în Europa”, acţiune înscrisă în programul Zilelor municipiului Bistriţa.

Tema conferinţei reprezintă o problemă acută globală după cum a subliniat, în deschiderea evenimentului, primarul Bistriţei, Ovidiu Teodor Creţu: „Se pune acut, acum, problema combustibililor fosili. Vrem să lăsăm generaţiilor viitoare acelaşi confort, dar cu costuri reduse de energie, iar asta înseamnă energie regenerabilă – producţie de energie regenerabilă, dar şi economisirea ei. Producerea unui nou tip de energie rezolvă alte două probleme: mediul şi poluarea. Bistriţa s-a angajat în această competiţie prin înscrierea în Asociaţia Oraşe – Energie, iar acum doi ani s-a semnat şi Convenţia Primarilor prin care ne-am angajat în reducerea cu 20% a emisiilor de CO2, până în 2020”.

Municipiul Bistriţa este angajat în diverse campanii şi programe de reducere a poluării mediului, iar conferinţa desfăşurată este cu atât mai importantă pentru evoluţia acţiunilor pe care administraţia Bistriţei le întreprinde în acest sens.

După încheierea conferinţei „Energia durabilă în Europa”, reprezentaţii oraşelor înfrăţite şi partenere au acceptat invitaţia de a participa la un foto-angajament în cadrul Campaniei ENGAGE şi au făcut un tur cu bicicletele pe traseul: primărie – str. Gheorghe Şincai – str. Alexandru Odobescu – str. Nicolae Titulescu – Piaţa Centrală – primărie.

O primărie cu edil PSD, pe lista celor 23 care contestă decizia de restituire a banilor

Primăria comunei Chiuza, condusă de edil PSD, se află pe lista celor 23 din Bistriţa-Năsăud care au atacat, joi, în instanţă ordonanţa Guvernului Ponta prin care au fost retrase sumele alocate autorităţilor locale şi necheltuite, primarul spunând însă că nu a cerut să fie inclus pe lista PDL.

Avocatul Monica Săsărman, care este consilier judeţean PDL şi care îi reprezintă pe primarii care au atacat OUG în contencios administrativ, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că a fost de acord să includă pe listă şi Primăria Chiuza, condusă de un primar PSD, la rugămintea unui coleg de partid, primarul comunei Runcu Salvei, Anchidim Pavelea.

“Eu nu am discutat cu primarul din Chiuza, dar, la rugămintea colegului meu de partid, primarul Anchidim Pavelea din Runcu Salvei, am inclus Chiuza pe lista celor 23 de primării care contestă OUG nr. 15/2012 şi cer suspendarea articolului 5 şi deblocarea banilor alocaţi de Guvernul Ungureanu. Am înţeles de la colegul meu că şi domnul primar din Chiuza e nemulţumit că i s-au retras banii alocaţi, de aceea l-am inclus pe lista celor care contestă această măsură a Guvernului Ponta”, a declarat avocatul Monica Săsărman.

Potrivit sursei citate, o singură Primărie - Bistriţa Bârgăului – din cele 23 care contestă decizia de restituire a banilor a primit sumele alocate, în cazul celorlalte banii fiind blocaţi de Direcţia Generală a Finanţelor PubliceBistriţa-Năsăud.

“Noi cerem ca instanţa să oblige Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice, să vireze banii în contul primăriilor”, a declarat Monica Săsărman.

Avocatul susţine că, în afară de Primăria Bistriţa Bârgăului şi de Primăria Chiuza, mai reprezintă următoarele unităţi administrative conduse de primari PDL: Budacu de Jos, Cetate, Chiochiş, Dumitra, Dumitriţa, Ilva Mare, Ilva Mică, Lunca Ilvei, Maieru, Matei, Măgura Ilvei, Mărişelu, Nuşeni, Rodna, Runcu Salvei, Silivaşu de Câmpie, Şieu Măgheruş, Şintereag, Telciu, Zagra şi Năsăud.

“Sunt aproape toate primăriile noastre, mai puţin Livezile, care a cheltuit banii. Consiliul Judeţean, care a primit cei mai mulţi bani, două milioane de lei, nu m-a contactat”, a declarat avocatul.

Contactat telefonic, primarul comunei Chiuza, Grigore Bradea (PSD), a declarat că a avut o discuţie cu colegul său din Runcu Salvei referitoare la decizia Guvernului de a retrage banii, dar că nu l-a mandatat pe acesta să îl treacă pe lista primăriilor care contestă OUG nr. 15/2012.

“Sigur că sunt nemulţumit că am rămas fără bani, dar acest lucru nu înseamnă că eu mă alătur celor de la PDL ca să contest OUG. Dacă vreau să o contest, o contest singur. Am fiica avocat şi are cine să mă reprezinte. Nu am nevoie de avocaţii lor şi nici nu vreau să fiu asimilat cu grupul primarilor PDL, care a luat bani mulţi. Eu am primit la Primăria Chiuza 300.000 de lei. I-au luat înapoi, asta este. Sper că ne vom da alţii”, a declarat Bradea.

El a spus că nu a discutat niciodată cu avocatul Monica Săsărman şi nu a semnat niciun contract cu aceasta pentru ca ea să aibă dreptul să reprezinte comuna Chiuza într-un proces.

“Curtea de Apel Cluj nu e departe de mine. Mă duc acolo, la proces, şi spun care este adevărul. Nu trebuia să fiu inclus pe o listă dacă eu nu am cerut acest lucru. Nu ştiu ce a înţeles primarul din Runcu Salvei din discuţia noastră, dar nici într-un caz eu nu i-am spus să mă includă pe lista lor. Dacă am nevoie de ajutor mă duc la avocaţii noştri, la PSD”, a declarat el.

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, condus de Liviu Rusu (PDL), a primit două milioane de lei din fondul de rezervă al Guvernului, pe lista alocărilor bugetare intrând şi 39 de primării, majoritatea conduse de primari PDL.

Guvernul a decis, în şedinţa din 8 mai, prin hotărâre, să recupereze din conturile autorităţilor locale banii alocaţi de fostul Guvern, din Fondul de rezervă bugetară, şi încă necheltuiţi, anunţa premierul Victor Ponta.

Preşedintele PDL, Emil Boc, declara, luni, că “în instanţă primarii vor avea câştig de cauză” dacă vor acţiona Guvernul în judecată pentru ordonanţa de urgenţă prin care se cer banii înapoi de la primării, iar PDL va ajuta primarii cu un model cadru de acţiune în judecată.

Sursa foto: www.emaramures.ro

În Bistriţa-Năsăud, o singură primărie a cheltuit mare parte din banii primiţi de la Guvern

O singură primărie din Bistriţa-Năsăud din cele 39 care au primit bani de la Guvernul Ungureanu a anunţat Direcţia de Finanţe că a cheltuit mare parte din bani, pentru plata arieratelor, în timp ce restul spun că nu au apucat să îi folosească şi se plâng că vor rămâne cu datoriile neachitate.

Şeful Trezoreriei Bistriţa, Ioan Pintea, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că dintre cele 39 de primării care au primit, în luna aprilie, bani de la Guvernul Ungureanu doar cea a comunei Livezile i-a cheltuit aproape pe toţi pentru plata unor arierate.

“Cei de la Livezile au fost mai harnici şi au adoptat o hotărâre de Consiliu Local prin care au decis să aloce banii primiţi pe plata unor arierate. Au primit 300.000 de lei şi i-au cheltuit aproape pe toţi. Restul primăriilor fie nu au apucat să adopte hotărâri, fie încă nu au primit de la Prefectură avize de legalitate care să le permită să înceapă cheltuirea banilor”, a declarat Pintea.

El a spus că primarii au la dispoziţie trei zile începând de miercuri să anunţe Direcţia Finanţelor Publice (DGFP) Bistriţa-Năsăud dacă au folosit banii primiţi din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului.

“Banii aceştia nu au avut destinaţie specială. Au fost incluşi în buget. Dacă cumva vreo primărie a apucat să cheltuiască din ei, şi nu exclud acest lucru, va trebui să ne informeze în următoarele trei zile. Noi, până astăzi (miercuri – n.r.), nu deţinem date să mai fie vreuna în afară de Livezile”, a declarat Pintea.

Şeful Trezoreriei Bistriţa a declarat că cea mai mare sumă, de două milioane de lei, este pierdută de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud care nici măcar nu s-a întrunit în şedinţă să împartă banii.

“CJ nici măcar nu a făcut şedinţă de buget. Este clar că banii aceia fac acum cale întoarsă. Sume mai mari a mai primit Primăria Năsăud, 1,2 milioane de lei, dar, din câte ştim noi, nu a cheltuit nimic din bani până acum”, a spus el.

Contactat de corespondentul MEDIAFAX, primarul comunei Livezile, Olimpiu Neamţ (PNL), dar care candidează pentru PDL la un nou mandat, a declarat că a cheltuit 260.000 de lei din cei 300.000 de lei primiţi.

“Am plătit datorii la apă, drumuri, canalizare. Cât am apucat am plătit. Mi-au rămas 40.000 de lei şi îi dau înapoi. Ce să fac? Bine că am apucat să plătesc. Acum ţin iar post până pleacă ăştia”, a declarat Neamţ.

La rândul lui, primarul comunei Maieru, Vasile Borş (PDL), a declarat corespondentului MEDIAFAX că nu a cheltuit banii fiindcă nu a avut când.

“Am primit 500.000 de lei şi aveam pe ce să îi cheltuim, dar nu am apucat, aşa că îi vom da înapoi şi ne vom achita datoriile din bugetul local, în măsura în care vom putea, dacă nu vom împinge datoriile mai spre toamnă. Avem datorii la o bază sportivă, la alte proiecte. Nu am fi tocat bani degeaba, dar asta este, vom vedea ce vom face”, a spus Borş, care este candidatul PDL pentru funcţia de preşedinte al CJ Bistriţa-Năsăud.

La rândul său, primarul comunei Chiochiş, Vasile Adrian Silaşi (PDL), a declarat că nu a apucat să cheltuiască cei 420.000 de lei primiţi de la Guvernul Ungureanu.

“Nu am apucat să cheltuim niciun leu fiindcă nu am adoptat hotărâre de CL care să ne permită acest lucru. Avem o grămadă de datorii, la salubritate, la proiecte. Aveam nevoie de aceşti bani ca de aer şi nu ştiu ce vom face că nu avem de unde plăti”, a spus el.

Primarul PSD al comunei Chiuza, Grigore Bradea, comună care a primit 300.000 de lei, a declarat, la rândul său, că nu a apucat să cheltuiască niciun leu.

“Am primit şi eu, nu ştiu prin ce minune, 300.000 de lei de la Guvernul Ungureanu. Banii ne trebuiau pentru drumul de la Mireş, pentru un cămin cultural. Am adoptat şi hotărâre de Consiliu, am făcut tot ce trebuia, iar când am trimis ordine de plată în Trezorerie ni le-au blocat. Ce să mai zic? Ne-au blocat cei de la PDL timp de patru ani, acum şi ai noştri încep să ne pună beţe în roate? Nu ştiu ce să mai cred”, a declarat el.

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, condus de Liviu Rusu (PDL), a primit două milioane de lei din fondul de rezervă al Guvernului, pe lista alocărilor bugetare intrând şi 39 de primării, majoritatea conduse de primari PDL şi PNL.

Potrivit Hotărârii Guvernului, a mai fost alocată suma de 1,2 milioane de lei Primăriei Năsăud, condusă de Dumitru Mureşan (PDL), în timp ce primăriile oraşelor Bistriţa, Beclean şi Sângeorz-Băi, toate conduse de primari PSD, nu au primit niciun leu din fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului.

În schimb, au primit bani un număr de 38 de comune din judeţ, majoritatea conduse de primari PDL, care, de altfel, au obţinut şi cele mai mari sume.

Primăria Nuşeni, condusă de primar PDL, a primit 600.000 de lei, în timp ce Primăria Matei (PDL) – 520.000 de lei.

Câte 500.000 de lei au primit şase primării conduse de edili PDL – Maieru, Uriu, Zagra, Şintreag, Ilva Mică, Rodna şi două conduse de liberali – Silivaşu de Câmpie şi Urmeniş.

Primăria Chiochiş, condusă de primar PDL, a primit 420.000 de lei. Câte 400.000 de lei au primit de la Guvern trei primării conduse de democrat-liberali, Budacu de Jos, Lunca Ilvei şi Dumitriţa, două conduse de primari PSD – Căianu Mic şi Târlişua, şi una condusă de un liberal, Romuli.

Guvernul a alocat câte 300.000 de lei pentru şase primării PDL – Telciu, Dumitra, Măgura Ilvei, Cetate, Bistriţa Bârgăului şi Şieu Măgheruş, una de la PNL, Livezile, respectiv Chiuza, condusă de primar PSD.

Primăria comunei Feldru, condusă de Ştefan Sângeorzan (PSD), a primit de la Guvern 250.000 de lei.

Câte 200.000 de lei au primit primăriile Braniştea (PSD), Runcu Salvei (PDL), Ciceu Mihăieşti (PSD), Ilva Mare (PDL), Josenii Bârgăului (PSD), Mărişelu (PNL), Sânmihaiu de Câmpie (PDL), Spermezeu (PNL), Şieuţ (PSD), în timp ce primăriilor Rebrişoara şi Şieu Odorhei (PSD) le-au fost alocaţi câte 100.000 de lei.

Cei mai puţini bani, 80.000 de lei, au fost repartizaţi Primăriei Poiana Ilvei, condusă de un primar liberal.

Nu au primit niciun leu primăriile oraşelor Bistriţa, Beclean şi Sângeorz-Băi, conduse de primari PSD, respectiv cele ale comunelor Budeşti, Coşbuc, Ciceu Giurgeşti, Galaţii Bistriţei, Lechinţa, Leşu, Milaş, Monor, Negrileşti, Nimigea, Parva, Petru Rareş, Rebra, Salva, Şanţ, Şieu, Teaca, toate conduse de primari PSD, dar nici Prundu Bârgăului, Miceştii de Câmpie şi Tiha Bârgăului (PNL).

În Bistriţa-Năsăud sunt 62 de unităţi administrativ-teritoriale, din care un municipiu, trei oraşe şi 58 de comune.

Primarii vor fi obligaţi să returneze Guvernului fondurile necheltuite din alocaţiile primite de la fostul Cabinet Ungureanu în termen de trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii prin care actualul Executiv a decis, marţi, recuperarea acestor sume, a declarat ministrul Finanţelor.

“Banii trebuie restituţi în trei zile de la apariţia în Monitorul Oficial a hotărârii de guvern”, a spus ministrul Finanţelor, Florin Georgescu.

Guvernul a decis, în şedinţa de marţi, prin hotărâre, să recupereze din conturile autorităţilor locale banii alocaţi de fostul Guvern, din Fondul de rezervă bugetară, şi încă necheltuiţi, a anunţat premierul Victor Ponta.

Premierul anunţase, luni, în plenul Parlamentului, că a cerut specialiştilor din Ministerul Finanţelor să propună în şedinţa de marţi a Guvernului o soluţie prin care banii acordaţi de fostul Guvern către primăriile PDL să fie recuperaţi şi folosiţi la salarii şi pensii.

FOTO: Primăria Bistrița a amplasat opt ouă din fibră de sticlă în oraș

La Bistrița au apărut cele opt ouă despre care săptămâna trecută nimeni nu vroia să ofere nicio informație. Cu toate că primarul Bistriței, Ovidiu Crețu, a declarat că nu știe nimic despre aceste ouă, acțiunea de astăzi l-a contrazis.

Crețu a organizat o conferință de presă prin intermediul căreia a vrut să informeze opinia publică că ouăle care au fost pictate de elevii Colegiului de Arte Plastice Corneliu Baba și-au găsit locul.

Opt ouă au fost amplasate astăzi în municipiu, patru dintre ele în apropierea Bisericii Evanghelice și alte patru în piața din apropierea Bisericii Sfânta Ana de la Big.

Ovidiu Crețu spune că Primăria Bistrița a fost cea care a comnadat aceste ouă, ele fiind realizate de firma Eurocompozite și pictate de elevi.

În plus, în piața de la Big a fost amplasat încă un ou care a fost donat de firma Eurocompozite.

Primarul a fost succint în declarații și nu a vrut să facă publice costurile privind realizarea acestor ouă, însă, spune că ideea a preluat-o în urma vizitelor pe care le-a efectuat în străinătate.

Primarul din Urmeniş (PNL): Închidem primăria şi mergem acasă!

Primăria Urmeniş este singura dintre cele şase primării din judeţul Bistriţa-Năsăud, care deşi are conturile blocate nu a primit bani de la Guvern în urma celor mai recente alocări din Fondul de rezervă. În aceeaşi situaţie s-au aflat şi primăriile Ilva Mare, Livezile, Miceştii de Câmpie, Rebrişoara şi Tiha Bârgăului, însă, acestea au fost ceva mai norocoase pentru că au primit bani.

Contactat de redacţia Bistriţa Online, primarul din Urmeniş, Dumitru Tomşa (PNL), s-a arătat extrem de nemulţumit această alocare şi spune că “eu m-am aşteptat să primesc măcar ceva bani. Am făcut toate demersurile necesare, atât la Prefectura Bistriţa-Năsăud, cât şi la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi la Direcţia de Finante Publice însă, se pare că tot degeaba. Am conturile blocate, în 2009 aveam o datorie de 8 miliarde de lei (n.r. – lei vechi) rezultată din unele reparaţii efectuate la şcoli. Între timp am mai reuşit să plătesc o parte din ea, iar acum mai am circa 2,8 miliarde de lei (n.r. – lei vechi), însă, nu am de unde să mai plătesc această sumă. În curând nu o să mai am bani nici de unde să plătesc salariile. O să fie tot mai greu, mai ales acum că a venit şi frigul şi am pornit şi căldura în şcoală, iar factura o să crească pentru că gazul e scump. O să ajung în situaţia în care să închidem primăria şi să mergem acasă”.

Dumitru Tomşa mai spune că “eu am fost avertizat mai în primăvară când mă aflam la Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Atunci mi s-a spus că să fiu mulţumit cu banii pe care i-am primit pentru că pentru câte voturi am adus PD-L-ului îmi ajung … “.

Sursa foto: www.rasunetul.ro

(PROpolitica) PDL și mecanismele puterii: De la Vasile Blaga la Ioan Oltean

Ioan Oltean & Co la Cotroceni

Ioan Oltean & Co la Cotroceni

Rezultat în urma fuziunii dintre Partidul Democrat și Partidul Liberal Democrat, PDL manageriază Puterea politică și financiară însușindu-și, din mers, lecțiile predate de Traian Băsescu. Apărut pe scena politică în urma scindării Frontului Salvării Naționale, Partidul Democrat a crescut de la 5-6 la sută în sondajele și alegerile din 1996, 2000 și 2004, la 35-38% în 2008. Puterea lui Ioan Oltean a crescut la fel de exponențial și, oarecum grație unor legături puternice cu toți liderii marcanți ai PD, printre care și Vasile Blaga. La Bistrița-Năsăud, Ioan Oltean este singurul leader cunoscut și recunoscut al PD, mai pe urmă al PDL, deși, ,,tovărășii,, de drum nu au fost puțini și ,o parte din ei, ar fi putut ocupa locul de prezidențiabil. La alegerile din 1996, atunci când CDR, adică Convenția Democratică din România a câștiugat alegerile, Ioan Oltean l-a sprijinit pe Petre Roman.  A fost primul bistrițean numit într-o funcție de ministru, Oltean fiind în perioada decembrie 1996-martie 1998, ministru al Mediului, de facto, un politician care s-a folosit de toate armele și resursele pentru a rămâne în Olimp.

Acum, ajuns, practic al doilea om în PDL, nu numai că se folosește de mecanismele puterii, acum le și reconfigurează în funcție de interesele grupărilor economico-financiare care gravitează în jurul PDL și a Modrogranului. Este puternic și știe acest lucru.
La Bistrița, deocamdată, tot e vorba preferată a lui Ioan Oltean, ucenicul-vrăjitor întârzie să apară, iar Nelu Botiș a dat cu bâta în balta cu bani europeni de-au sărit stropii în toate părțile. Ar fi putut fi el moștenitorul Imperiului, dar, no, Houston, avem o problemă. Cu toate acestea, eu știu cel puțin o duzină de primari din BN care se pricep foarte bine la derularea de fonduri europene.
Cert, înaintea sondajului la nivel județean și în urmă căruia ar trebui stabilit cel care va lupta cu Ovidiu Crețu pentru fotoliul de primar al Bistriței, PDL a comandat un sondaj complex la nivel național pentru a vedea exact care este situația partidului.
Care este situația PDL???
Orice analiză politică oricât de pertinentă ar fi ea, rămâne tot o privire teoretică despre un anumit subiect, decizia luându-se în față urnei (teoretic de altfel) sau după vot, la numărătoare.
La ora actuală, PDL nu a reușit acel revirimet cerut de Traian Băsescu, sau poate nu a fost interesat să rezolve problema unei alianțe cu PNL. Deși, o mare parte din analiști consideră că PDL s-ar fi autoizolat, eu cred că lucrurile nu stau chiar așa. Nefrecventabil de către vârfurile USL și o parte din liderii acestei Uniuni, PDL atrage ca un magnet fiind cel care apasă pe butoane, asta, chiar dacă nimeni nu o recunoaște. Cu toate acestea, este foarte clar că experiențele acumulate din 2007 încoace, de la ruperea oficială a Alianței DA, au o încărcătură politică mult prea mare și au pecetluit nu doar separarea electoratelor celor două partide, ci și a establishmentului și leadershipului lor. De altfel, toată povestea de iubire dintre o parte din PDl și o bucată din PNL s-a încheiat odată cu debarcarea grupării Blaga din conducerea PDL.
PDL se va confrunta însă cu un tip inedit de provocare, venită chiar din partea președintelui Băsescu, ale cărui proiecte afectează în cea mai mare măsură PDL.
Prognoză
În cazul alegerilor parlamentare, PDL va fi supus unei duble presiuni: una determinată de intenția lui Băsescu de reducere a numărului de parlamentari și a doua de scădere a scorului electoral.
PDL are 122 de deputați și 48 de senatori, ceea ce înseamnă 170 de parlamentari. Dacă numărul de parlamentari se reduce la 300, presupunând că PDL obține cca. 22-24% din voturi, asta înseamnă cca. 70 de parlamentari, adică puțin peste o treime din numărul actual. Astfel, aproape două treimi dintre deputații și sentorii actuali nu se vor mai regăsi în parlament.
E de gândit cam ce înseamnă pentru un partid care a avut peste 35 % în alegeri o asemenea compresie – și la locale și la parlamentare. PDL rămâne cu o treime din funcțiile de distribuit din punct de vedere politic, tocmai acelea pe care se sprijinea ca partid.
Proiectul Băsescu” (cu tot ce implică el) decimează practic baza de sprijin a PDL, care este cu atât mai sensibilă cu cât e una non-ideologică. Practic, PDL este un partid construit în jurul exercițiului puterii, centrală și locală, iar coeziunea internă a PDL nu e legată de ideologie, de valori. Spre deosebire de PSD și PNL care indiferent de poziția politică în care se găsesc vor păstra întotdeauna un nucleu stabil, în cazul PDL se pune întrebarea cine și de ce ar mai rămâne cineva într-un PDL comprimat și care oferă puține șanse de a ocupa funcții. Și cu atât mai puțin într-un PDL aflat în opoziție,, arată o analiză făcută de public affairs.
Sigur că PDL, pe atunci PD, a mai trecut printr-o perioadă critică de acest tip, ajungând la limita pragului electoral, în 2001-2003, când mai avea totuși o anumită bază de principiu. PD-ul de atunci a fost salvat doar formarea Alianței Dreptate și Adevăr, ironizată chiar de unul din fondatori: Gheorghe Flutur, care a spus că Alianța DA s-a transformat în Alianța PA (Ponta-Antonescu).
PS
Faptul că Ioan Oltean amână o decizie cu privire la cel care va merge să se bată cu Ovidiu Crețu, este semnalul că lucrurile sunt cât se poate de serioase, iar Crețu un candidat redutabil, greu de dovedit. Dar, mai știu un lucru  – în scurt timp, Oltean va lua o decizie în forul său interior, dacă nu cumva aceasta a fost deja luată.
mai multe puteti citi pe http://www.politicabn.blogspot.com/

LIVE TEXT: Consilierii locali au aprobat susţinerea financiară a echipei de handbal fete

Consiliul Local al municipiului Bistriţa s-a reunit astăzi în şedinţă ordinară pe a cărei ordine de zi figurează 11 proiecte de hotărâre. 18 consilieri sunt prezenţi la şedinţă.

În deschiderea şedinţei, consilierii locali au avut posibilitatea să adreseze interpelări primarului Ovidiu Creţu. Primul care a luat cuvântul a fost Istvan Illyes. Acesta a ridicat mai multe probleme care susţine că i-au fost prezentate de către cetăţeni.  Astfel, Istvan Illyes a declarat că “locatarii din partea de jos a oraşului ne mulţumesc pentru repararea punţii din zona Petru Maior. Însă, din observaţiile lor se constată că la o greutate mai mare, balansul punţii se accentuează şi nu mai are stabilitate, aşa că solicită să mai montăm un stâlp de susţinere la mijlocul punţii. O a doua problemă a fost semnalată de locatarii de pe strada Lupeni, care se plâng că din cauza unui local, zgomotul şi muzica de acolo e prea mare şi îi deranjează şi solicită o verificare pentru a vedea dacă se respecta programul. Totodată, Parohia romano-catolică a depus o solicitare prin care cere ca trecerea de pietoni de pe strada Gheorghe Şincai să fie mutată în faţa bisericii”.

Consilierul Calo Viorica a ridicat şi ea o serie de probleme. Consilierul liberal consideră că “toate intrările în oraşul Bistriţa sunt foarte frumoase, carosabilul este frumos, însă, când se intră pe partea de cale ferată este dezastru”. Cea de-a doua problemă vizează faptul că, deşi e foarte cald afară, municipalitatea nu a luat măsuri de a stropi străzile. “Eu nu am văzut maşini care să stropească străzile … ” a precizat Calo Viorica.

Consilierul democrat-liberal Mărioara Seica a cerut primarului să monteze băncuţe în cartierul Subcetate, zonă în care nu există nicio bancă.Consilierul cere ca în faţa fiecări scări de bloc să existe bănci.

ACTUALIZARE 16:34

Ovidiu Creţu a răspun interpelărilor. În privinţa punţii din zona Petru Maior, primarul spune că “din păcate noi nu avem un proiect pentru această punte. Am făcut tot ce ne-a stat n putinţă pentru a reabilita acea punte şi oricum în acea zonă, va fi construită una nouă, la 50 de metri mai jos”.

În privinţa barurilor, primarul spune că va trimite în control poliţiştii locali. De asemenea, referitor la trecerea de pietoni, Ovidiu Creţu spune că pe această stradă există posibilitatea de a mai construi o trecere de pietoni, la intresecţia cu strada Mihai Eminescu.

La interpelările adresate primarului de consilierul Calo Viorica, Ovidiu Creţu spune că vom interveni acolo unde se permite, în apropierea liniilor de cale ferată. Totodată, străzile sunt stropite în fiecare dimineaţă între orele 7:00 şi 9:00, însă, legea nu permite ca această acţiune să fie executată pe timpul amiezii.

Consilierului local Mărioara Seica, primarul i-a răspuns că “ar insemna o sumă colosală să punem în faţa fiecărei scări băncuţe. Nu am luat în considerare acest lucru până acum, dar ne vom gândi”.

ACTUALIZARE 16: 45

Primul proiec de pe ordinea de zi, cel privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal „Construire hală industrială”, în extravilanul municipiului Bistriţa, localitatea componentă Sărata, beneficiar Părău Ştefan Duhan a fost adoptat de consilierii locali.

Şi proiectul privind aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice din cadrul Direcţiei Municipale de Servicii Sociale Bistriţa a fost adoptat.

De asemenea, a mai trecut încă un proiect de hotărâre privind aprobarea prelungirii duratei contractului de comodat încheiat pentru spaţiul în suprafaţă de 18,02 mp, situat în municipiul Bistriţa, Piaţa Mică, nr. 21, în favoarea Uniunii Judeţene a Pensionarilor Bistriţa-Năsăud, cu destinaţia de „sediu”.

Într-un ritm alert, consilierii locali votează proiectele fără a mai cere modificarea acestora. În doar câteva minute, consilierii au votat primele şase proiecte de pe ordinea de zi.

ACTUALIZARE 16:53

Consilierii au aprobat şi proiectul privind acordarea unei diplome aniversare domnului Janusz Kubicki, Primarul oraşului Zielona Gora – Polonia, cu prilejul împlinirii a 10 ani de înfrăţire între oraşele Bistriţa şi Zielona Gora. Proiectul a trecut cu 18 voturi.

ACTUALIZARE 16:55

Şi proiectul privind angajamentul Consiliului Local al municipiului Bistriţa de a susţine parcurgerea etapelor necesare în vederea obţinerii finanţării prin Programul de Cooperare Elveţiano – Român a trecut cu 18 voturi.

ACTUALIZARE 16:57

Consilierii au fost de acord cu acordarea sumei de aproape 600.000 de lei ca spijin pentru echipa de handbal fete a Clubului Sportiv Municipal.

Şedinţa Consiliului Local Bistriţa s-a încheiat.