25/09/2017

Tradiţia e pe mâini bune . . . mâini iscusite precum ale Mariei Morar, care vrea cu tot dinadinsul s-o transmită cât mai multor tineri!

morar4   Maria Morar, lucreaza de mica, de la 5 ani , când a învăţat sa coase, pentru inceput modele mai simple.

Mariei îi placea să  facă ceea ce a văzut în casă, ceea ce făceau şi parintii săi.

Tatal Mariei Morar era cojocar, iar de pe mâna lui ieşeau pieptare, din piele,  palarii cu pana de paun,cojoace si multe alte piese ce aparţineau costumului popular. Mama sa lucra tot ceea ce tinea de cusaturi: pe pânză, tesea. De la lucrul cu margele până la ata, nimic nu-I scăpa.morar1

Mama creea tot felul de modele inflorate,se inspira din florile câmpului, modele geometrice şi animale: pasarele ,cerb ,ursi, pauni , fluturi. Toate acestea ajungeau să apară pe costumele populare, pe brâie, pe catrinte, pe prosoapele de la noi de la Bistrita(Salva). Dupa ce am inteles cât de greu le era sa lucreze atât de mult şi ziua si noapte, am rugat-o pe mama mea sa ma invete si pe mine, sa o pot ajuta” şi asa a început Maria să se apropie de ceea ce a devenit pasiunea vieţii sale, după cum ne-a declarat.morar2

Desi eram singura la partinti am fost pusa la tot felul de lucruri, dar acum nu regret nimic, ca asa am invaţat si mi-am dat seama că asta e ceea ce-mi place. Prin toate aceste frumoase costume si podoabe populare pe care le fac, încerc să duc mai departe tradiţia, sa nu se piardă”, ne-a mai mărturisit creatoarea din Salva. morar3

Podoabele pe  care le confectionează Maria Morar, au fost si sunt expuse la multe târguri si expozitii, atât in tara cât si în strainatate.

Sunt apreciate si eu de aceea mă mândresc cu ceea ce fac si lucrez cu mare drag si multă daruire”, ne-a mai spus Maria, plină de emoţie.

Creatoarea populară a creat costume populare pentru mai multe ansambluri din tara si artisti de muzica popular, din toate zonele tarii.

A participat la tirguri si expoxitii in afara tarii in: S.U.A.  Franta, Italia,  Germania ,Iordania, Ierusalim.

În fiecare vară la Muzeul Satului din Bucuresti, unde se ţine tabara de vara, Maria participă câte 2-3 saptamini, unde invaţă copilasii sa creeze diverse podoabe.

Sunt foarte multumita ca sunt dornici sa invete  aceasta indeletnicire, sunt mindra de ei , am fetite din Bucuresti care atât de mult au fost pasionate , au invatat si acuma la rândul lor vin  la tabara si invata pe altii sa lucreze.  Multumesc bunului Dumnezeu ca sunt sanatoasa si ma rog sa fiu sanatoasa, sa pot duce mai departe frumoasa traditie a portului popular”, aşa a încheiat Maria acest interviu.

 

Claudia Dunca

Autenticul și arta modernă regăsite în creațiile Virginiei Linul

1473807_570029933084229_76216341_nSemnele străvechi de pe ia bunicii și cusăturile pline de sensuri profunde ale portului tradițional românesc par să mai aibă ecou într-o lume aflată într-un marș tot mai grăbit spre modernizare . Cu toate că puțini sunt oamenii care își amintesc că în trecut avem nu doar o poveste, ci și o istorie, nu doar o familie , ci și un neam, arta de a țese costumul tradițional românesc rămâne în continuare  o parte de interes pentru  unii tineri.

1473964_570029813084241_1767328023_nArtist popular. Sau meșter popular. Sau creator de artă traditională?

 Virginia Linul  prin tot ce face își propune să promoveze costumul național românesc și are grijă ca la fiecare eveniment la care participă să amintească de tradițiile românești și șă îi facă pe tineri să conștientizeze că există valori tradiționale și că nu putem uita de unde venim fiindcă nu am mai ști încotro să ne îndreptăm.

1479711_570031303084092_404273567_nRealizatoare de costume populare, Virginia Linul este din Salva, județul Bistrița-Năsăud și are acasă un atelier de creație unic. A crescut cu această îndeletnicire în casă și a urmat exemplu de a țese manual pânzăturile, ia, curelele și întreg costumul popular de la mama ei. Este o tehnica de lucru folosită de mult timp  până în zilele noastre și de cațiva ani Virginia Linul i-a descoperit noi valențe. Din anul 2003 nu mai face alceva decât să confecționeze costume tradiționale. A știut că tradiția face parte din noi și că rămâne expresia pură a neamului românesc.

Poate fi tradiția un port trainic ?

În anul 1999 când  România a participat la Festivalul Smithsonian din America, alături de Africa de Sud și alte două state din America, creațiile Virginiei Linul s-au bucurat de o mare popularitate și apreciere iar deschiderea spre tradițiile populare românești s-a simțit. Activă în târgurile meșterilor din Sibiu, București, Cluj, precum și în muzeele din țară, Virginia Linul și-a continuat rolul. Pentru ea meșteșugul de a crea costume tradiționale este un mod firesc de a trăi. De la ea am învătat că tradiția valorează mai mult decât zona de proveniență a costumelor. Tradiție înseamnă istorie și origine, iar fiecare costum popular indiferent de zona din care provine are o poveste.

1454405_570031139750775_949165440_nArta ia forme diferite, dar tradiția rămâne aceeasi!

“Deja trăim vremuri în care revin valorile. Până nu de mult nu putea să spun lucrul acesta, deoarece erau putin tineri interesați. Din 2011 împreună cu designul francez Philippe Guilet am reușit să  creăm o nouă colecție de costume inspirate din arta populară românească și le-am pus în modă. S-au întâlnit două lumi diferite, lumea modernă cu arta populară românească. Am știut să vedem arta și frumusețea din tot ceea ce e românesc. Tinerii pot observa că trăim un curent prin care îmbrăcămintea este influențată de tradiție.  Avem modelele florale care se gasesc pe cămași și pe fuste, accesorii sau treistuțe. Tinerii trebuie să observe ascest curent, pentru că, defapt acum asta trăim. Curentul acesta va trece, va apărea alceva, dar costumul traditional o să rămâne în fomă autentică”.

Tendințe noi în moda veche ?

Tradiția a existat, există și va rămâne neclintită. Pulsează în fiecare dintre noi. Asta mi-a transmis Virginia Linul. Prin potrivire, tradiția și modernitatea își găsesc locul împreună. Costumele vechi rezistă în fața tentațiilor moderniste, căci pânza de bumbac rămâne în continuare materia primă peste care se croiesc forme autentice dar și moderne care aduc cu ele iluzia permanenței.

1454445_570030656417490_3236589_nAșadar, moda o fac cei tineri, tradiția e lăsată din popor. Putem oricând îmbina vechiul cu noul așa cum ne arată de câțiva ani Virginia Linul și designerul francez Phillipe Guilet. Arta creatoarei din Salva are rezultate și e promovată de tineri, de români pe scenă. La începutul acestei luni, în cadrul emisiunii “Dansez pentru tine” publicul a putut admira costumele tradiționale create de Virginia Linul care au fost  purtate de concurenți și vedete.

 Așadar, putem să facem din tradiție un port trainic! Sau nu… mai bine putem pune tendințe noi în moda veche! Sau cel mai bine descoperim fiecare dintre noi ce este Virginia Linul?Artist popular. Sau meșter popular. Sau creator de arta traditională?

scris de Nicoleta Algeorge

 

Peste 5000 de oameni au participat la Hramul Mănăstirii Salva

Noua biserică a Mănăstirii Salva, a cărei construcţie a început în urmă cu 17 ani, poartă hramul ”Izvorul Tămăduirii”. În acest an biserica a fost sfinţită, la eveniment participând mii de credincioşi din judeţ şi din ţară.

Peste 5000 de oameni au participat la Hramul Mănăstirii Salva şi la ceremonia de sfinţire a bisericii mare şi a construcţiilor noi. Înalţii ierarhi prezenţi în rândul credincioşilor, ÎPS Andrei Andreicuţ – Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, ÎPS Iosif Pop – Mitropolitul Europei Centrale şi Meridionale, PS Vasile Someşanul – Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, PS Macarie – Episcopul ortodox român al Europei de Nord, au fost înconjuraţi de un sobor format din zeci de preoţi şi diaconi.

Printre credincioşi s-au numărat şi parlamentari ai judeţului nostru, şefi de instituţii, primari, dar şi primul om de stat, preşedintele Traian Băsescu.

Cei prezenţi au participat, în ciuda căldurii insuportabile, la sfinţirea bisericii, a noii stăreţii, a corpului administrativ, dar şi la Sfinta Liturghie, susţinută în aer liber, la care a asistat timp de mai bine de două ore şi preşedintele României.

Ge

Traian Băsescu a participat la hramul Mănăstirii Salva, la invitaţia maicii stareţe Stravofora Emanuela, de la care a primit în dar o icoană. Acesta a părăsit scena pe care s-a oficiat liturghia, imediat după încheierea acesteia, în jurul orei 13:00. Preşedintele a vizitat biserica nou sfinţită, înconjurat de SPP- işti, după care a făcut o baie de mulţime, strângând mâna oamenilor, salutându-i cu „Hristos a Înviat!” şi pupându-se ,după cum obişnuieşte, cu doamne mai învârstă.A plecat apoi spre Năsăud, unde îl aştepta un elicopter.

La ieşirea de la slujbă credincioşii au fost serviţi cu sarmale (fiind pregătite 40 000 de sarmale cu acest scop), cozonac, vin, apă, sucuri, iar oficialităţile, preoţii şi episcopii au fost invitaţi la o masă festivă special pregătită pentru 500 de persoane.

Geta Singeorzan


Ioan Oltean a asistat la slujbele de hramul Mănăstirii Salva, în ziua în care a împlinit 59 de ani

Secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a participat, vineri, în ziua în care a împlinit 59 de ani, la slujbele care au avut loc la Mănăstirea Salva din judeţul Bistriţa-Năsăud, cu ocazia hramului lăcaşului – Izvorul Tămăduirii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Ioan Oltean a ajuns la Mănăstirea Salva în jurul orei 10.00, fiind însoţit de preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Liviu Rusu, de vicepreşedintele CJ Luca Iancu şi de Vasile Borş, primarul comunei Maieru, candidatul PDL la funcţia de preşedinte al CJ Bistriţa-Năsăud.

Ioan Oltean, care a împlinit, vineri, 59 de ani, a fost felicitat de măicuţe şi de localnici, el ascultând din mulţime slujba oficiată de PS episcop vicar Vasile Someşanul de la Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului.

După slujbă, oficialităţile, preoţii şi călugării au luat masa într-un cort amenajat lângă biserica mică din lemn, iar enoriaşii au luat apă sfinţită pusă de măicuţe în butoaie.

Mănăstirea Salva a fost ridicată în 1994, după ce o persoană a donat terenul unor măicuţe care au început să zidească la Fântâna Marcului lăcaşul cu hramul Izvorul Tămăduirii.

Iniţial, a fost ridicată o biserică mică, având hramul Sfântului Ioan Botezătorul. Finalizată în scurt timp cu ajutorul financiar al credincioşilor din comună, biserica s-a dovedit neîncăpătoare, astfel că, în 10 mai 1994, IPS Bartolomeu Anania a sfinţit piatra de temelie pentru biserica mare, cu hramul Izvorul Tămăduirii. Este singura biserică din Bistriţa-Năsăud care poartă acest hram.

Printre cei care au trecut, de-a lungul timpului, pragul Mănăstirii Salva a fost şi omul de afaceri Gigi Becali, care le-a donat la un moment dat măicuţelor o maşină de teren, fabricată în 2004, cu o valoare de peste 40.000 de euro. De altfel, în perioada în care omul de afaceri era în arest, câteva măicuţe de la Salva s-au dus la Bucureşti să îl viziteze.

În prezent, la Mănăstirea Salva se lucrează la biserica mare şi la un corp de clădire administrativă. Lucrările se vor finaliza în luna iunie.

Doi bărbaţi salvaţi după ce au căzut într-o fântână

Doi bărbaţi, tată şi fiu, au fost salvaţi în noaptea de joi spre vineri după ce au căzut într-o fântână, incidentul având loc în comuna Salva din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bistriţa-Năsăud, Marius Rus, un bărbat în vârstă de 78 de ani a căzut în fântână încercând să scoată o găleată de apă, iar fiul său, venit să-i sară în ajutor, a avut aceeaşi soartă.

La faţa locului s-au deplasat un echipaj de descarcerare al ISU, echipajul de terapie intensivă mobilă şi o ambulanţă, care au reuşit să scoată victimele din fântână, în stare de semi-conştienţă.

Tatăl şi fiul au suferit un şoc hipotermic şi mai multe echimoze, bătrânul fiind transportat la unitatea de primire urgenţe a Spitalului Judeţean din Bistriţa pentru investigaţii amănunţite. AGERPRES

Sursa foto: www.crimetime.ro

SALVA: Un pieton care a traversat strada neregulamentar a fost accidentat mortal

Un apel sosit ieri în jurul orei 17:00 la numărul unic de urgenţe 112 anunţa producerea unui accident rutier pe DN 17C, în Salva.

Conducătorul auto M. Daniel de 29 ani din Năsăud l-a accidentat cu partea lateral-dreapta faţă a autoturismului marca VW pe Horoba Gavrilă de 69 ani, din Salva, care se deplasa în calitate de pieton, pe lângă bicicletă și care a traversat drumul printr-un loc nepermis şi fără să se asigure.

Din accident a rezultat rănirea gravă a lui Horoba Gavrilă şi pagube materiale.

Victima a fost preluată de medici SMURD şi transportată la Spitalul din Năsăud, unde ulterior a şi decedat. Bărbatul fusese grav rănit în zona capului.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultat fiind negativ.

Cercetările continuă de Poliția Năsăud.

FOTO: arhivă

Cinci trenuri blocate în gări din cauza garniturii care a deraiat; pasagerii, transbordaţi

Cinci trenuri de călători au rămas blocate, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în gările din Salva şi Coşbuc, din cauza trenului de marfă care a deraiat la Salva, aproximativ trei sute de călători din ele fiind transbordaţi cu autocarul între cele două staţii pentru a-şi putea continua călătoria.

Şeful Poliţiei Transporturi Feroviare Bistriţa-Năsăud, Ioan Murăşan, a declarat, sâmbătă dimineaţă, corespondentului MEDIAFAX că a rămas blocat în staţia Coşbuc trenul accelerat 1923 Sighetu Marmaţiei – Timişoara, iar călătorii au fost transbordaţi la Salva cu autocarul şi au fost preluaţi de acceleratul 1765 Iaşi – Timişoara, care a fost şi el blocat şi care a făcut cale întoarsă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

De asemenea, tot la Coşbuc a rămas blocat acceleratul 1644 Sighetu Marmaţiei – Bucureşti, călătorii fiind preluaţi de trenul accelerat 1841 Vatra Dornei – Bucureşti care staţiona la Salva.

Pe tronsonul Salva – Coşbuc nu a putut trece nici trenul personal 4111 Sighetu Marmaţiei – Cluj, blocat la Coşbuc, călătorii fiind transbordaţi, la rândul lor, în staţia Salva, de unde au luat alte trenuri.

“În fiecare tren au fost în jur de 50 de călători. Estimez că, în total, au fost transbordaţi circa trei sute de pasageri care şi-au continuat călătoria spre destinaţie”, a declarat Ion Murăşan.

Potrivit sursei citate, angajaţii CFR au lucrat toată noaptea pentru a ridica vagonul trenului deraiat şi a-l repune pe linie, la ora 7.00 linia ferată Salva – Vişeu fiind eliberată, însă la ora transmiterii acestei ştiri încă se mai lucrează la repararea ei, distrusă în timpul deraierii.

“Estimez că până la prânz se va putea circula din nou pe această linie ferată. Oricum, primul tren de persoane care trece prin zonă este în jur de ora 12.00, iar acceleratele abia seara încep să vină, după ora 21.00″, a declarat Murăşan.

Vagonul 31 al unui tren de marfă încărcat cu lemne a deraiat, vineri seară, în staţia Salva din Bistriţa-Năsăud, blocând circulaţia pe linia ferată Salva – Vişeu, nicio persoană nefiind rănită.

 

Un tren de marfă încărcat cu lemne a deraiat la Salva, fără a exista victime

Un tren de marfă care circula pe ruta Sighetu Marmaţiei – Salva a deraiat, vineri seară, în localitatea Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud, fără a exista persoane rănite.

Şeful Poliţiei Transporturi Feroviare (TF) Bistriţa-Năsăud, Ioan Murăşan, a declarat corespondentului MEDIAFAX că un tren a deraiat la intrarea în localitatea Salva, fără a exista victime.

La rândul său, primarul comunei Salva, Gheorghe Onul, a declarat corespondentului MEDIAFAX că trenul era încărcat cu lemne, garnitura având două locomotive, una care trăgea şi alta care împingea trenul.

“Trenul venea de la Sighetu Marmaţiei şi se îndrepta spre Salva. Era încărcat cu lemne. La intrarea în Salva, locomotiva din spate a împins mai tare şi a rupt un vagon exact la pasajul de trecere peste calea ferată a DN 17C. Lemnele s-au împrăştiat pe şosea şi chiar au blocat temporar traficul rutier. Din câte am aflat, pasajul e distrus, nu ştiu dacă vor mai putea circula trenuri în orele următoare”, a declarat Onul.

Pe linia ferată pe care a deraiat trenul de marfă, Salva – Vişeu, au mai avut loc incidente similare, în special din cauza vechimii acestei căi, şinele şi terasamentul cedând tot în dreptul localităţii Salva.

Până la ora transmiterii acestei ştiri, reprezentanţii CFR nu au putut fi contactaţi.

 

Două maşini implicate într-un accident petrecut între localităţile Salva şi Coşbuc

Azi-noapte, un accident rutier s-a petrecut între localităţile Salva şi Coşbuc.

Iniţial, persoana care a sunat la numărul unic de urgenţe 112 pentru a solicita intervenţia medicilor a anunţat că patru persoane au fost rănite după ce, două maşini au intrat în coloziune.

Însă, la sosirea echipajelor medicale în acea zonă, medicii au constatat că doar doi din cei patru ocupanţi ai maşinilor au nevoie de îngrijiri medicale şi aceştia fiind răniţi uşor. Niciuna dintre cele patru persoane nu au fost transportate la spital, primind primul ajutor la faţa locului.

Poliţiştii bistriţeni vor efectua cercetări pentru a stabili cauzele care au dus la producerea accidentului.

SALVA: Două maşini avariate după ce au intrat în coliziune

Un apel sosit la numărul unic de urgeţe 112 anunţa producerea unui accident pe raza localităţii Salva. Persoana care a fpcut solicitarea la 112 susţinea că o persoană a fost rănită şi că necesită îngrijiri medicale.

Un echipaj medical a plecat de urgenţă înspre Salva, însă, când au ajuns acolo medicii au constatat că nu sunt victime.

Accidentul s-a soldat doar cu pagube materiale, două maşini intrând în coliziune. Poliţiştii bistriţeni vor stabili care au fost cauzele exacte ale producerii accidentului.

Sursa foto: www.infomm.ro