Categories
Agenda News Stirea Zilei

Tradiția e pe mâini bune . . . mâini iscusite precum ale Mariei Morar, care vrea cu tot dinadinsul s-o transmită cât mai multor tineri!

morar4   Maria Morar, lucreaza de mica, de la 5 ani , când a învățat sa coase, pentru inceput modele mai simple.

Mariei îi placea să  facă ceea ce a văzut în casă, ceea ce făceau și parintii săi.

Tatal Mariei Morar era cojocar, iar de pe mâna lui ieșeau pieptare, din piele,  palarii cu pana de paun,cojoace si multe alte piese ce aparțineau costumului popular. Mama sa lucra tot ceea ce tinea de cusaturi: pe pânză, tesea. De la lucrul cu margele până la ata, nimic nu-I scăpa.morar1

Mama creea tot felul de modele inflorate,se inspira din florile câmpului, modele geometrice și animale: pasarele ,cerb ,ursi, pauni , fluturi. Toate acestea ajungeau să apară pe costumele populare, pe brâie, pe catrinte, pe prosoapele de la noi de la Bistrita(Salva). Dupa ce am inteles cât de greu le era sa lucreze atât de mult și ziua si noapte, am rugat-o pe mama mea sa ma invete si pe mine, sa o pot ajuta” și asa a început Maria să se apropie de ceea ce a devenit pasiunea vieții sale, după cum ne-a declarat.morar2

Desi eram singura la partinti am fost pusa la tot felul de lucruri, dar acum nu regret nimic, ca asa am invațat si mi-am dat seama că asta e ceea ce-mi place. Prin toate aceste frumoase costume si podoabe populare pe care le fac, încerc să duc mai departe tradiția, sa nu se piardă”, ne-a mai mărturisit creatoarea din Salva. morar3

Podoabele pe  care le confectionează Maria Morar, au fost si sunt expuse la multe târguri si expozitii, atât in tara cât si în strainatate.

Sunt apreciate si eu de aceea mă mândresc cu ceea ce fac si lucrez cu mare drag si multă daruire”, ne-a mai spus Maria, plină de emoție.

Creatoarea populară a creat costume populare pentru mai multe ansambluri din tara si artisti de muzica popular, din toate zonele tarii.

A participat la tirguri si expoxitii in afara tarii in: S.U.A.  Franta, Italia,  Germania ,Iordania, Ierusalim.

În fiecare vară la Muzeul Satului din Bucuresti, unde se ține tabara de vara, Maria participă câte 2-3 saptamini, unde invață copilasii sa creeze diverse podoabe.

Sunt foarte multumita ca sunt dornici sa invete  aceasta indeletnicire, sunt mindra de ei , am fetite din Bucuresti care atât de mult au fost pasionate , au invatat si acuma la rândul lor vin  la tabara si invata pe altii sa lucreze.  Multumesc bunului Dumnezeu ca sunt sanatoasa si ma rog sa fiu sanatoasa, sa pot duce mai departe frumoasa traditie a portului popular”, așa a încheiat Maria acest interviu.

 

Claudia Dunca

Categories
Agenda Destinatii News Opinii Recomandate Stirea Zilei Timp liber

Autenticul și arta modernă regăsite în creațiile Virginiei Linul

1473807_570029933084229_76216341_nSemnele străvechi de pe ia bunicii și cusăturile pline de sensuri profunde ale portului tradițional românesc par să mai aibă ecou într-o lume aflată într-un marș tot mai grăbit spre modernizare . Cu toate că puțini sunt oamenii care își amintesc că în trecut avem nu doar o poveste, ci și o istorie, nu doar o familie , ci și un neam, arta de a țese costumul tradițional românesc rămâne în continuare  o parte de interes pentru  unii tineri.

1473964_570029813084241_1767328023_nArtist popular. Sau meșter popular. Sau creator de artă traditională?

 Virginia Linul  prin tot ce face își propune să promoveze costumul național românesc și are grijă ca la fiecare eveniment la care participă să amintească de tradițiile românești și șă îi facă pe tineri să conștientizeze că există valori tradiționale și că nu putem uita de unde venim fiindcă nu am mai ști încotro să ne îndreptăm.

1479711_570031303084092_404273567_nRealizatoare de costume populare, Virginia Linul este din Salva, județul Bistrița-Năsăud și are acasă un atelier de creație unic. A crescut cu această îndeletnicire în casă și a urmat exemplu de a țese manual pânzăturile, ia, curelele și întreg costumul popular de la mama ei. Este o tehnica de lucru folosită de mult timp  până în zilele noastre și de cațiva ani Virginia Linul i-a descoperit noi valențe. Din anul 2003 nu mai face alceva decât să confecționeze costume tradiționale. A știut că tradiția face parte din noi și că rămâne expresia pură a neamului românesc.

Poate fi tradiția un port trainic ?

În anul 1999 când  România a participat la Festivalul Smithsonian din America, alături de Africa de Sud și alte două state din America, creațiile Virginiei Linul s-au bucurat de o mare popularitate și apreciere iar deschiderea spre tradițiile populare românești s-a simțit. Activă în târgurile meșterilor din Sibiu, București, Cluj, precum și în muzeele din țară, Virginia Linul și-a continuat rolul. Pentru ea meșteșugul de a crea costume tradiționale este un mod firesc de a trăi. De la ea am învătat că tradiția valorează mai mult decât zona de proveniență a costumelor. Tradiție înseamnă istorie și origine, iar fiecare costum popular indiferent de zona din care provine are o poveste.

1454405_570031139750775_949165440_nArta ia forme diferite, dar tradiția rămâne aceeasi!

„Deja trăim vremuri în care revin valorile. Până nu de mult nu putea să spun lucrul acesta, deoarece erau putin tineri interesați. Din 2011 împreună cu designul francez Philippe Guilet am reușit să  creăm o nouă colecție de costume inspirate din arta populară românească și le-am pus în modă. S-au întâlnit două lumi diferite, lumea modernă cu arta populară românească. Am știut să vedem arta și frumusețea din tot ceea ce e românesc. Tinerii pot observa că trăim un curent prin care îmbrăcămintea este influențată de tradiție.  Avem modelele florale care se gasesc pe cămași și pe fuste, accesorii sau treistuțe. Tinerii trebuie să observe ascest curent, pentru că, defapt acum asta trăim. Curentul acesta va trece, va apărea alceva, dar costumul traditional o să rămâne în fomă autentică”.

Tendințe noi în moda veche ?

Tradiția a existat, există și va rămâne neclintită. Pulsează în fiecare dintre noi. Asta mi-a transmis Virginia Linul. Prin potrivire, tradiția și modernitatea își găsesc locul împreună. Costumele vechi rezistă în fața tentațiilor moderniste, căci pânza de bumbac rămâne în continuare materia primă peste care se croiesc forme autentice dar și moderne care aduc cu ele iluzia permanenței.

1454445_570030656417490_3236589_nAșadar, moda o fac cei tineri, tradiția e lăsată din popor. Putem oricând îmbina vechiul cu noul așa cum ne arată de câțiva ani Virginia Linul și designerul francez Phillipe Guilet. Arta creatoarei din Salva are rezultate și e promovată de tineri, de români pe scenă. La începutul acestei luni, în cadrul emisiunii „Dansez pentru tine” publicul a putut admira costumele tradiționale create de Virginia Linul care au fost  purtate de concurenți și vedete.

 Așadar, putem să facem din tradiție un port trainic! Sau nu… mai bine putem pune tendințe noi în moda veche! Sau cel mai bine descoperim fiecare dintre noi ce este Virginia Linul?Artist popular. Sau meșter popular. Sau creator de arta traditională?

scris de Nicoleta Algeorge

 

Categories
Agenda News

Peste 5000 de oameni au participat la Hramul Mănăstirii Salva

Noua biserică a Mănăstirii Salva, a cărei construcție a început în urmă cu 17 ani, poartă hramul ”Izvorul Tămăduirii”. În acest an biserica a fost sfințită, la eveniment participând mii de credincioși din județ și din țară.

Peste 5000 de oameni au participat la Hramul Mănăstirii Salva și la ceremonia de sfințire a bisericii mare și a construcțiilor noi. Înalții ierarhi prezenți în rândul credincioșilor, ÎPS Andrei Andreicuț ! Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, ÎPS Iosif Pop ! Mitropolitul Europei Centrale și Meridionale, PS Vasile Someșanul ! Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, PS Macarie ! Episcopul ortodox român al Europei de Nord, au fost înconjurați de un sobor format din zeci de preoți și diaconi.

Printre credincioși s-au numărat și parlamentari ai județului nostru, șefi de instituții, primari, dar și primul om de stat, președintele Traian Băsescu.

Cei prezenți au participat, în ciuda căldurii insuportabile, la sfințirea bisericii, a noii stăreții, a corpului administrativ, dar și la Sfinta Liturghie, susținută în aer liber, la care a asistat timp de mai bine de două ore și președintele României.

Ge

Traian Băsescu a participat la hramul Mănăstirii Salva, la invitația maicii starețe Stravofora Emanuela, de la care a primit în dar o icoană. Acesta a părăsit scena pe care s-a oficiat liturghia, imediat după încheierea acesteia, în jurul orei 13:00. Președintele a vizitat biserica nou sfințită, înconjurat de SPP- iști, după care a făcut o baie de mulțime, strângând mâna oamenilor, salutându-i cu „Hristos a Înviat!” și pupându-se ,după cum obișnuiește, cu doamne mai învârstă.A plecat apoi spre Năsăud, unde îl aștepta un elicopter.

La ieșirea de la slujbă credincioșii au fost serviți cu sarmale (fiind pregătite 40 000 de sarmale cu acest scop), cozonac, vin, apă, sucuri, iar oficialitățile, preoții și episcopii au fost invitați la o masă festivă special pregătită pentru 500 de persoane.

Geta Singeorzan


Categories
Agenda Bistrita News

Ioan Oltean a asistat la slujbele de hramul Mănăstirii Salva, în ziua în care a împlinit 59 de ani

Secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a participat, vineri, în ziua în care a împlinit 59 de ani, la slujbele care au avut loc la Mănăstirea Salva din județul Bistrița-Năsăud, cu ocazia hramului lăcașului – Izvorul Tămăduirii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Ioan Oltean a ajuns la Mănăstirea Salva în jurul orei 10.00, fiind însoțit de președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Liviu Rusu, de vicepreședintele CJ Luca Iancu și de Vasile Borș, primarul comunei Maieru, candidatul PDL la funcția de președinte al CJ Bistrița-Năsăud.

Ioan Oltean, care a împlinit, vineri, 59 de ani, a fost felicitat de măicuțe și de localnici, el ascultând din mulțime slujba oficiată de PS episcop vicar Vasile Someșanul de la Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului.

După slujbă, oficialitățile, preoții și călugării au luat masa într-un cort amenajat lângă biserica mică din lemn, iar enoriașii au luat apă sfințită pusă de măicuțe în butoaie.

Mănăstirea Salva a fost ridicată în 1994, după ce o persoană a donat terenul unor măicuțe care au început să zidească la Fântâna Marcului lăcașul cu hramul Izvorul Tămăduirii.

Inițial, a fost ridicată o biserică mică, având hramul Sfântului Ioan Botezătorul. Finalizată în scurt timp cu ajutorul financiar al credincioșilor din comună, biserica s-a dovedit neîncăpătoare, astfel că, în 10 mai 1994, IPS Bartolomeu Anania a sfințit piatra de temelie pentru biserica mare, cu hramul Izvorul Tămăduirii. Este singura biserică din Bistrița-Năsăud care poartă acest hram.

Printre cei care au trecut, de-a lungul timpului, pragul Mănăstirii Salva a fost și omul de afaceri Gigi Becali, care le-a donat la un moment dat măicuțelor o mașină de teren, fabricată în 2004, cu o valoare de peste 40.000 de euro. De altfel, în perioada în care omul de afaceri era în arest, câteva măicuțe de la Salva s-au dus la București să îl viziteze.

În prezent, la Mănăstirea Salva se lucrează la biserica mare și la un corp de clădire administrativă. Lucrările se vor finaliza în luna iunie.

Categories
Accident Bistrita

Doi bărbați salvați după ce au căzut într-o fântână

Doi bărbați, tată și fiu, au fost salvați în noaptea de joi spre vineri după ce au căzut într-o fântână, incidentul având loc în comuna Salva din județul Bistrița-Năsăud.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Bistrița-Năsăud, Marius Rus, un bărbat în vârstă de 78 de ani a căzut în fântână încercând să scoată o găleată de apă, iar fiul său, venit să-i sară în ajutor, a avut aceeași soartă.

La fața locului s-au deplasat un echipaj de descarcerare al ISU, echipajul de terapie intensivă mobilă și o ambulanță, care au reușit să scoată victimele din fântână, în stare de semi-conștiență.

Tatăl și fiul au suferit un șoc hipotermic și mai multe echimoze, bătrânul fiind transportat la unitatea de primire urgențe a Spitalului Județean din Bistrița pentru investigații amănunțite. AGERPRES

Sursa foto: www.crimetime.ro

Categories
Accident Bistrita

SALVA: Un pieton care a traversat strada neregulamentar a fost accidentat mortal

Un apel sosit ieri în jurul orei 17:00 la numărul unic de urgențe 112 anunța producerea unui accident rutier pe DN 17C, în Salva.

Conducătorul auto M. Daniel de 29 ani din Năsăud l-a accidentat cu partea lateral-dreapta față a autoturismului marca VW pe Horoba Gavrilă de 69 ani, din Salva, care se deplasa în calitate de pieton, pe lângă bicicletă și care a traversat drumul printr-un loc nepermis și fără să se asigure.

Din accident a rezultat rănirea gravă a lui Horoba Gavrilă și pagube materiale.

Victima a fost preluată de medici SMURD și transportată la Spitalul din Năsăud, unde ulterior a și decedat. Bărbatul fusese grav rănit în zona capului.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultat fiind negativ.

Cercetările continuă de Poliția Năsăud.

FOTO: arhivă

Categories
Comunitate

Cinci trenuri blocate în gări din cauza garniturii care a deraiat; pasagerii, transbordați

Cinci trenuri de călători au rămas blocate, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în gările din Salva și Coșbuc, din cauza trenului de marfă care a deraiat la Salva, aproximativ trei sute de călători din ele fiind transbordați cu autocarul între cele două stații pentru a-și putea continua călătoria.

Șeful Poliției Transporturi Feroviare Bistrița-Năsăud, Ioan Murășan, a declarat, sâmbătă dimineață, corespondentului MEDIAFAX că a rămas blocat în stația Coșbuc trenul accelerat 1923 Sighetu Marmației – Timișoara, iar călătorii au fost transbordați la Salva cu autocarul și au fost preluați de acceleratul 1765 Iași – Timișoara, care a fost și el blocat și care a făcut cale întoarsă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

De asemenea, tot la Coșbuc a rămas blocat acceleratul 1644 Sighetu Marmației – București, călătorii fiind preluați de trenul accelerat 1841 Vatra Dornei – București care staționa la Salva.

Pe tronsonul Salva – Coșbuc nu a putut trece nici trenul personal 4111 Sighetu Marmației – Cluj, blocat la Coșbuc, călătorii fiind transbordați, la rândul lor, în stația Salva, de unde au luat alte trenuri.

“În fiecare tren au fost în jur de 50 de călători. Estimez că, în total, au fost transbordați circa trei sute de pasageri care și-au continuat călătoria spre destinație”, a declarat Ion Murășan.

Potrivit sursei citate, angajații CFR au lucrat toată noaptea pentru a ridica vagonul trenului deraiat și a-l repune pe linie, la ora 7.00 linia ferată Salva – Vișeu fiind eliberată, însă la ora transmiterii acestei știri încă se mai lucrează la repararea ei, distrusă în timpul deraierii.

“Estimez că până la prânz se va putea circula din nou pe această linie ferată. Oricum, primul tren de persoane care trece prin zonă este în jur de ora 12.00, iar acceleratele abia seara încep să vină, după ora 21.00”, a declarat Murășan.

Vagonul 31 al unui tren de marfă încărcat cu lemne a deraiat, vineri seară, în stația Salva din Bistrița-Năsăud, blocând circulația pe linia ferată Salva – Vișeu, nicio persoană nefiind rănită.

 

Categories
Comunitate

Un tren de marfă încărcat cu lemne a deraiat la Salva, fără a exista victime

Un tren de marfă care circula pe ruta Sighetu Marmației – Salva a deraiat, vineri seară, în localitatea Salva, județul Bistrița-Năsăud, fără a exista persoane rănite.

Șeful Poliției Transporturi Feroviare (TF) Bistrița-Năsăud, Ioan Murășan, a declarat corespondentului MEDIAFAX că un tren a deraiat la intrarea în localitatea Salva, fără a exista victime.

La rândul său, primarul comunei Salva, Gheorghe Onul, a declarat corespondentului MEDIAFAX că trenul era încărcat cu lemne, garnitura având două locomotive, una care trăgea și alta care împingea trenul.

“Trenul venea de la Sighetu Marmației și se îndrepta spre Salva. Era încărcat cu lemne. La intrarea în Salva, locomotiva din spate a împins mai tare și a rupt un vagon exact la pasajul de trecere peste calea ferată a DN 17C. Lemnele s-au împrăștiat pe șosea și chiar au blocat temporar traficul rutier. Din câte am aflat, pasajul e distrus, nu știu dacă vor mai putea circula trenuri în orele următoare”, a declarat Onul.

Pe linia ferată pe care a deraiat trenul de marfă, Salva – Vișeu, au mai avut loc incidente similare, în special din cauza vechimii acestei căi, șinele și terasamentul cedând tot în dreptul localității Salva.

Până la ora transmiterii acestei știri, reprezentanții CFR nu au putut fi contactați.

 

Categories
Accident Bistrita

Două mașini implicate într-un accident petrecut între localitățile Salva și Coșbuc

Azi-noapte, un accident rutier s-a petrecut între localitățile Salva și Coșbuc.

Inițial, persoana care a sunat la numărul unic de urgențe 112 pentru a solicita intervenția medicilor a anunțat că patru persoane au fost rănite după ce, două mașini au intrat în coloziune.

Însă, la sosirea echipajelor medicale în acea zonă, medicii au constatat că doar doi din cei patru ocupanți ai mașinilor au nevoie de îngrijiri medicale și aceștia fiind răniți ușor. Niciuna dintre cele patru persoane nu au fost transportate la spital, primind primul ajutor la fața locului.

Polițiștii bistrițeni vor efectua cercetări pentru a stabili cauzele care au dus la producerea accidentului.

Categories
Accident Bistrita

SALVA: Două mașini avariate după ce au intrat în coliziune

Un apel sosit la numărul unic de urgețe 112 anunța producerea unui accident pe raza localității Salva. Persoana care a fpcut solicitarea la 112 susținea că o persoană a fost rănită și că necesită îngrijiri medicale.

Un echipaj medical a plecat de urgență înspre Salva, însă, când au ajuns acolo medicii au constatat că nu sunt victime.

Accidentul s-a soldat doar cu pagube materiale, două mașini intrând în coliziune. Polițiștii bistrițeni vor stabili care au fost cauzele exacte ale producerii accidentului.

Sursa foto: www.infomm.ro