Categories
Agenda Bistrita News Sănătate

INTERVIU: Vasile Astărăstoaie: Colegiul Medicilor a fost înființat în toate țările pentru a proteja siguranța pacientului

Președintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Vasile Astărăstoaie a acordat un interviu Agenției Naționale de Presă AGERPRES în care a subliniat, între altele, importanța acestei instituții atât pentru medici, dar și pentru pacienți. Prof. dr. Astărăstoaie a subliniat, totodată, că reînființarea colegiului a fost impusă de Uniunea Europeană și de către Consiliul Europei, pentru a exista o organizație neguvernamentală care să regleze profesia medicală.

AGERPRES: Cât de important este Colegiul Medicilor în actualul context?

Prof. dr. Vasile Astărăstoaie: Colegiul Medicilor este o instituție relativ tânără, s-a structurat abia în 1998, după ce evoluția sa normală a fost întreruptă în 1946. Reînființarea colegiului poate nu a fost chiar o inițiativă a guvernanților, care nu prea agreează organizațiile non guvernamentale, ci a fost impusă de Uniunea Europeană și de către Consiliul Europei, pentru a exista o organizație neguvernamentală care să regleze profesia medicală. Fiind o instituție atât de tânără, câțiva ani de zile a trebuit să se organizeze. Fiecare a înțeles alt lucru, deseori a fost confundată cu o organizație sindicală, ceea ce nu este cazul, chiar dacă în toate țările din Uniunea, drepturile medicilor sunt protejate, inclusiv pe dreptul la muncă și cel material de către o serie de organizații profesionale. Încet, încet s-au structurat obiectivele pe care le are, în primul rând funcția de reprezentare a corpului medical, în al doilea rând este funcția normativă, cu alte cuvinte pe de o parte standardele și criteriile privind specialitățile, educația medicală continuă, care ține strict numai de competența Colegiului Medicilor, și Codul deontologic care constituie de fapt legea profesiei medicale. Dificultatea cea mai mare a fost de a desprinde Colegiul Medicilor de eticheta care i s-a pus de tribunal al medicilor. Trebuie să se înțeleagă foarte clar că are și această atribuție și anume de a declanșa și rezolva răspunderea disciplinară, dar nu este vorba de un tribunal, ci de o analiză, de o judecată colegială. Numai medicii care sunt membrii în colegiu pot să fie supuși unei astfel de anchete și numai ei pot să fie pedepsiți în funcție de gravitatea faptei, colegiul neavând nicio atribuție în ceea ce privește mal-praxisul și culpa medicală, acestea fiind noțiuni juridice și ținând de instanțele juridice.

AGERPRES: Colegiul judecă fapta doar din punctul de vedere al profesiei?
Prof.dr. Vasile Astărăstoaie: Colegiul analizează fapta din punct de vedere deontologic, nici măcar din punct de vedere al profesiei nu este analizată, dar bineînțeles dacă te raportezi la codul deontologic, care spune că activitatea ta trebuie să fie la un anumit standard profesional, indirect analizezi, dar nu te poți pronunța cu privire la fapta din punct de vedere profesional, ci din punct de vedere deontologic a relației între colegi sau a relației medicului cu pacientul. De aceea, spuneam că poate a fost o perioadă în care imaginea colegiului a fost poate mai estompată sau a reacționat la o serie de decizii. Alții au făcut agenda și mai puțin a făcut-o colegiul. De asemenea, a fost o perioadă în care fiecare medic a trebuit să subiectiveze că face parte dintr-o astfel de colectivitate, nu că este obligat de către lege să facă parte. Medicii sunt individualiști prin esența profesiei, este foarte greu să-i sindicalizezi, de exemplu. În toată lumea sindicatele medicilor, mai puțin câteva țări, cum este Israelul, Germania, în majoritatea țărilor sindicatele medicilor au un număr mic de persoane pentru că medicul este individualist. Dacă legea nu ar obliga să facă parte din aceste corpuri profesionale, în orice țară din lume, procentajul membrilor unui ordin sau colegiu al medicilor nu ar depăși 20%. Colegiul Medicilor a fost creat pentru că profesia medicală, fiind o profesie reglementată sectorial în Uniunea Europeană, trebuia să existe un organ profesional, care să controleze calitatea actelor medicale, și modul în care se exercită profesia. De aceea, în codul deontologic sunt restricții în ceea ce privește reclama, reclama mincinoasă, concurența neloială, că uneori pot să dovedești aceasta este o altă problemă. În principial aceste lucruri trebuie să fie excluse, pentru că pun în pericol siguranța pacientului. Colegiul Medicilor a fost înființat în toate țările, pentru a proteja siguranța pacientului și a crea un anumit climat etic și deontologic, pentru exercitarea profesiei. În evoluția sa colegiul se poate mândri cu faptul că avem unul dintre codurile deontologice cele mai moderne, cu o puternică încărcătură etică dat de exemplu de alte state și organizații, în al doilea rând prin faptul că a elaborat un program de educație continuă care ține cont de standardele de calitate și că a produs o oarecare rigoare în ceea ce privește aceste activități. În acest program obligatoriu două treimi din orele de educație medicală continuă trebuie să fie realizate prin cursuri pe specialitatea respectivă. Prin aceste reglementări s-a mai diluat acțiunea de a obține ore de educație medicală continuă numai prin simpozioane, unele chiar simpozioane de firmă. Pe de altă parte, nicio firmă nu poate să fie furnizor de educație medicală continuă, orice firmă poate să fie sponsor pentru acea activitate dar, s-a introdus și transparența, obligativitatea de a anunța sponsorii, în așa fel încât să nu existe suspiciuni că datorită unei acțiuni organizate s-ar putea să se inducă un anumit comportament medicului. Cursurile sau simpozioanele de etică și deontologie medicală sunt echivalate pentru toate specialitățile. Din nefericire, Colegiul Medicilor, deși s-au interzis activitățile patronale sau sindicale, a fost obligat să intre în anumite dezbateri, pentru a apăra onoarea corpului medical profesional, atât la nivel ideatic cât și la nivel material. Aceste negocieri perpetue, cu privire la Contractul Cadru, la norme la contract, la organizarea sistemului de sănătate, făcute cu incompetență de decidenți, dar mai ales cu incoerență, au determinat colegiul să ia o atitudine și a fost mai vizibil sub acest aspect, celelalte acțiuni materiale care au fost redactate de colegiu, privind responsabilitatea profesională, socială în sistemul de sănătate, privind inechitățile din sistemul de sănătate, au fost mai puțin percepute decât discuțiile, dezbaterile legate de Contractul cadru, de mișcările revendicative, justificate ale medicilor și alte acțiuni de acest gen. Noi sperăm ca, încet, încet, România să devină o țară normală și colegiul să-și îndeplinească atribuțiile sale și să fie cunoscut mai ales prin ceea ce prevede legea să facă și mai puțin prin astfel de dezbateri. Ca o concluzie, aș putea spune că încet, încet și autoritățile au înțeles poziția colegiului, chiar dacă uneori nu le convine și că cel puțin în ultimul timp, printr-o serie de acte legislative, multe din atribuțiile care au fost amputate în decursul timpului, pentru că colegiul era incomod, au început să fie redate colegiului. De exemplu, pe o ultimă ordonanță, așa cum este normal, Colegiul va fi cel care va fi implicat în recunoașterea pregătirii profesionale a cetățenilor europeni sau a cetățenilor terți care nu fac parte din Uniunea Europeană, lucru care până acum și-l rezervase Ministerul Sănătății.

AGERPRES: În acest an vor fi alegeri pentru Colegiul Medicilor, în ce perioadă se vor desfășura?
Prof. dr. Vasile Astărăstoaie: Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România a decis că perioada de alegeri va fi 1 noiembrie 15 decembrie, și în acest sens vom avea foarte mult de activat pentru a mobiliza medicii la vot. Pentru a avea legitimitatea de for reprezentativ, trebuie să aibă voturile majorității membrilor cu drept de vot. Pentru lunile septembrie și octombrie inițiem o campanie intensă de conștientizare a fiecărui medic, că și votul lui contează, că trebuie să-și exprime dreptul la vot, să-și depună candidatura potrivit reglementărilor, și mai ales pentru că trebuie ales acel lider care trebuie să-și sacrifice din timpul său și să dea mai mult decât primește.

AGERPRES