22/09/2017

FOTO: Țara arde… iar Gusti Zegrean e relaxat la Zilele Bistriței

Augustin Zegrean s-a relaxat pe Pietonalul Liviu Rebreanu alături de soția sa, Eugenia și de un cuplu apropiat lor. Președintele CCR a vrut să se bage-n mulțime, dar nu a avut loc pe nicio terasă și s-a retras discret la Crama Veche.

Probabil generația tânără nu l-a recunoscut pe cel mai tare din parcare în domeniul justiției și nu s-a sinchisit nimeni să-i facă rost de o masă ad-hoc. Supărat, Gusti Zăgrean și-a luat tălpășița spre o terasă mai liniștită, departe de vacarmul din centru.

Bugetarul de lux deține o casă în Parcul Municipal, cabană la Colibița, un apartament la Cluj, terenuri, un Mercedes și un Renault Koleos. Zegrean este președinte al Curții Constituționale din România și are venituri lunare de aproximativ ATENȚIE: 30.000 de lei (pensie + salariu de judecător CCR).

Augustin Zegrean a fost numit judecător de Preşedintele României (2007), pentru un mandat de 9 ani. Esteabsolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (1980).

Experienţă profesională:

1980 – 1988 Consilier juridic;
1980 – 1984 – Consilier juridic, BJATM Bistriţa (COMAT);
1984 – 1988 – Consilier juridic, ELECTRICA Bistriţa;
1988 – 2007 – avocat Baroul Bistriţa – Năsăud, specializat în drept civil şi comercial, preocupări în domeniul privatizări societăţilor comerciale şi în insolvenţă;
1990 – 1992 – senator, vicepreşedintele Comisiei juridice a Senatului, membru al Comisiei de redactare a Constituţiei României;
2004 – deputat, membru în Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor;
2007 – arbitru – Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrii a României.

Cosmin Botezat

Peste 100 de comerciaţi din toate colţurile ţării, la Zilele Bistriţei

Muzica şi voia bună s-a instalat deja în Heidenfeld. Aici, zeci de comercianţi şi-au amplasat deja terasele şi se pregătesc să le ofere bistriţenilor un chef pe cinste.

Oborul din Viişoara o să fie şi în acest an neîncăpător, mai ales că la această oră, spaţiul din Heidenfeld este ocupat aproape în totalitate. Cei care s-au grăbit să prindă un loc au fost cei cu terasele şi cei cu parcurile de distracţii, care au ajuns încă de astăzi la Bistriţa. Unii dintre ei şi-au montat deja echipamentele.

Circa 150 de comercianţi au închiriat domeniul public pentru a îşi amplasa standurile. Ei au plătit 10 lei/mp/zi. În Heidenfeld există 56 de unităţi de alimentaţie publică, alt 8 unităţi cu echipamente de joacă şi 62 de standui ale meşterilor artizani.

De asemenea, şi pietonalul este pregătit pentru sărbătoare. Scena pe care vor urca trupele invitate să susţină concerte a fost deja amenajată. Pe pietonal vor fi amenajate 26 de standuri ale meşterilor populari.

Aşadar, totul este pregătit pentru ca timp de trei zile, bistriţenii să se distreze!

FOTO: Zilele Bistriţei, deschise oficial într-un cadru festiv

În cadru festiv, primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Teodor Creţu, a deschis oficial “Zilele municipiului Bistriţa”, ediţia 2012.

În prezenţa delegaţiilor străine din oraşele înfrăţite, a parlamentarilor judeţului, a cetăţenilor de onoare ai urbei, a consilierilor locali şi reprezentanţilor instituţiilor locale, s-a intonat Imnul de Stat al României şi cel al Uniunii Europene,  sala mare de şedinţe a Consiliului Local dovedindu-se a fi neîncăpătoare.

În discursul său, primarul Bistriţei a făcut un rezumat al ediţiilor anterioare ale zilelor oraşului, amintind de debutul acestora, încă de pe vremea când la cârma oraşului se afla Marian Toniuc, trecând în revistă ediţiile din mandatele lui Pavel Popescu şi Vasile Moldovan şi încheind cu noutăţile pe el le-a adus acestei sărbători,.

Aminim că programul organizat de municipaltate cu această ocazie se va derula de-a lungul a trei zile, 13-15 iulie, fiind pregătite numeroase surprize, atât pe pietonalul Liviu Rebreanu, cât şi în Heidenfeld.

Transport gratuit spre Heidenfeld de Zilele Bistriţei

Ediţia din acest an a Zilelor Bistriţei se va desfăşura în paralel, în două locaţii, atât pe pietonalul din municipiu, cât şi în fostul obor din Viişoara. Dacă pentru bistriţenii care preferă să participe doar la concertele care vor avea loc pe pietonal, lucrurile sunt simple din punct de vedere al transportului, pentru cei care preferă să ia parte şi la evenimentele programate în Heidenfeld, Primăria Bistriţa oferă transport gratuit.

Astfel, se asigură transportul gratuit spre Complexul de agrement  Heidenfeld – Viişoara, prin intermediul unei rute de tip „linia verde”.

Autobuzele acestei linii speciale vor circula în ziua de 13 iulie 2012 între orele 17.00 – 24.00, iar în zilele de 14 şi 15 iulie 2012, între orele 10.00 – 24.00, pe următorul traseu: Heidenfeld – Viişoara – Libertăţii – Independenţei – Gării – Decebal – Andrei Mureşanu – Năsăudului – Avram Iancu – Tudor Vladimirescu – Ştefan cel Mare – Grigore Bălan – Năsăudului – Andrei Mureşanu –  Decebal – Gării – Independenţei – Libertăţii – Viişoara – Heidenfeld.

Autobuzele vor circula din 15 în 15 minute, iar oprirea se va face în staţiile de transport public local.

Bistriţenii trebuie să ştie că dacă aleg acest mijloc de transport nu trebuie să îşi cumpere bilete, transportul fiind gratuit.

Pentru ediţia din acest an a Zilelor Bistriţei, municipalitatea a alocat un buget de 140.000 de lei.

Concert – bal oferit de Grupul „Boréale” la Zilele municipiului Bistriţa

În cea de-a doua seară a Zilelor municipiului Bistriţa, mai precis sâmbătă, 14 iulie, de la ora 19.00, pe scena din zona pietonală va concerta Grupul „Boréale”. Concertul este oferit bistriţenilor de Institutul Cultural Francez, graţie directorului acestuia, domnul Christophe Pomez. Bistriţenii care vor urmări evoluţia pe scenă a Grupului „Boréale” vor asista la un concert – bal în cadrul căruia cei doi muzicieni vor cânta piese tradiţionale franceze şi din repertoriul internaţional, la mai multe instrumente, explicând totodată şi paşii de dans adecvaţi fiecărui gen muzical.

„Precum Polul Nord care fuzionează în punctul său toate meridianele celor cinci continente, Boréale uneşte în axa sa muzicală compoziţii pentru dansuri tradiţionale inspirate din multiple dansuri şi muzici din întreaga lume. Astfel, toată lumea va dansa alături de ei dansuri din diverse regiuni ale Franţei, dar şi dansuri scoţiene, mazurka, rondo-uri, tango argentinian, blues din Mali, flamenco sau hip hop” – astfel este descris spectacolul lor şi, cu siguranţă, publicul va şti să aprecieze această evoluţie inedită pe scenele Bistriţei, dar care promite să captiveze.

Concertul-bal la care vor asista bistriţenii se va desfăşura pe parcursul a circa 90 de minute.

Zilele Bistriței se vor desfășura și în acest an în două locații, pe pietonal și în Viișoara, pentru că primarul nu vrea să transforme orașul “într-o cârciumă de doi bani cu miros de urină”

O nouă ediție a Zilelor municipiului Bistrița se va desfășura în această lună în orașul nostru, în perioada 13 – 15 iulie.

Primăria Bistrița a început deja pregătirile și, primarul Ovidiu Crețu a organizat astăzi o conferință de presă prin intermediul căreia a vrut să facă o serie de precizări cu privire la acest eveniment.

Crețu a declarat că “modificăm puțin structura de participare datorită solicitărilor venite din partea bistrițenilor cu privire la locații. Însă, un lucru este sigur: nu renunț la ideea de a organiza o parte din evenimente la Viișoara. Nu îmi doresc mici și bere în Centrul Istoric și nici transformarea orașului într-o cârciumă de doi bani cu miros de urină”.

Pe pietonalul Liviu Rebreanu vor fi amenajate standuri cu expoziții de artizanat și concerte, urmând ca în Viișoara să se desfășoare alte evenimente.

De asemenea,pentru bistrițenii care totuși vor să ajungă în Heidenfeld, Ovidiu Crețu a declarat că se vor pune la dispoziție mijloace de transport în comun de tip Linia Verde.

Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc în data de 13 iulie, de la ora 10:00.

În cele trei zile, bistrițenii vor avea parte de o serie de spectacole și concerte. Pe scenă vor urca Distinto, Vunk și Antonia, Skizzo Skillz și Keo.

Bugetul total pentru această ediție a fost stabilit la 140.000 de lei, însă, municipalitatea spune că și în acest an, cu siguranță, Zilele Bistriței se vor autosusține.

Patru comercianţi ambulanţi au căzut în plasa poliţiştilor locali

Cu prilejul sărbătoririi Zilelor Bistriţei, pe lângă comercianţii autorizaţi şi care au plătit chirie pentru a putea ocupa domeniul public, au apărut şi comercianţii ambulanţi, care şi-au expus marfa fără a avea acordul Primăriei Bistriţa. Ei nu au scăpat de vigilenţa poliţiştilor locali, care în timpul controalelor i-au depistat.

Ovidiu Gabrian din cadrul Poliţiei Locale a municipiului Bistriţa a declarat pentru Bistriţa Online că “în cele trei zile, vineri, sâmbătă şi duminică, poliţiştii locali au depistat şi amendat, atât în Heidenfeld, cât şi pe pietonalul Liviu Rebreanu din municipiu patru comercianţi ambulanţi. Câte 1.000 de lei a fost amenda în cazul fiecăruia“.

De asemenea, nici cei care au tulburat liniştea publică nu au scăpat. Ovidiu Gabrian mai spune că au fost aplicate două sancţiuni la acest capitol, una în valoare de 350 de lei, iar cealaltă în valoare de 500 de lei. Acestea au fost aplicat epentru in jurii şi acte de violenţă, dar şi pentru tulburarea liniştii publice prin zgomote şi muzică la intensitate mare.

Totodată, doi şoferi au fost sancţionaţi pentru că în aceste zile au pătruns cu maşinile pe pietonalul Liviu Rebreanu fără a avea drept. Unul s-a ales cu avertisment, iar cel de-al doilea cu amendă de 500 de lei.

Sursa foto: www.emaramures.ro

Struţo-cămilă bistriţeană, de Zilele oraşului

Nu, nu-mi spuneţi că mii/zeci de mii de oameni au ieşit pe pietonal în acest sfârşit de săptămână şi în Heidenfeld, pentru a sărbători Zilele oraşului, ca argument suprem că a fost o ediţie reuşită. Ieşeau oricum mii de oameni, trebuie doar să aibă un motiv să se adune. Toţi cunoscuţii care s-au dus în Heidenfeld s-au plâns şi în acest an ba de praf şi căldură, ba de noroi, când a plouat, plus de oferta comercianţilor. Eu am ocolit strategic acea zonă. M-am dus la prima ediţie în Heidenfeld şi nu mi-a plăcut deloc; m-am dus şi în al doilea an, în speranţa că cineva a învăţat ceva din greşeli, dar tot eu m-am aflat în eroare. Aşa că a treia oară pe acolo nu mă mai prinde nimeni!
Cât despre spectacolele de pe pietonal, sâmbătă am ales să nu optez pentru această variantă, pentru că niciun nume de pe afiş nu-mi atrăgea atenţia. De când am văzut prima dată programul Zilelor Bistriţei am zis că seara de sâmbătă nu o voi onora. Culmea, şi persoane care mi-au spus că le plac Distinto sau Mozart Rocks au fost dezamăgite după spectacol. Mi-au vorbit de bine doar de Dan Helciug, care a reuşit preţ de vreo două melodii să îi trezească din amorţeală. În rest, n-am auzit nimic de laudă. Noroc, nu-i aşa, cu Cassa Loco, care a încheiat programul de sâmbătă, că publicul era deja sătul de atâta muzică clasică! Auziţi, dacă tot vă place acest gen muzical, de ce nu vă luaţi artiştii şi scăunelele şi vă mutaţi la foişorul din Parcul Municipal, mai la umbră şi de la orice oră vreţi voi? Cum s-a dus muzica populară în Heidenfeld, eu zic că cel mai potrivit loc pentru muzica clasică e foişorul şi hai să lăsăm pietonalul celor care nu se încadrează în niciuna dintre cele două categorii – adică marea majoritate.
Despre seara de duminică pot să vorbesc în cunoştinţă de cauză, pentru că am fost acolo. Înainte de a mă “lua” de artişti, trebuie să spun că momentul lansării brandului turistic al municipiului Bistriţa a fost RATAT din toate punctele de vedere! Nu aşa se face!!! Struţul ăla urcat pe scenă e de toată jena, trebuia să fie o mascotă de pluş care să se manifeste pe toată durata celor trei zile de sărbătoare, nicidecum doar duminică seara. Toată lumea a râs de struţ şi am conştientizat că, în ciuda articolelor scrise de noi, a ştirilor tv şi audio, bistriţenii tot nu au aflat de un an încoace că struţul a devenit simbolul oraşului. Aşadar, unde e partea de PR din proiect? Momentul “dezvelirii” struţului a fost iar greşit ales. O oră prea înaintată, când oamenii erau deja obosiţi şi aveau nevoie de muzică, nu de discursuri, pentru a rezista până la final. Dovadă şi huiduielile de pe fundal, când s-a anunţat că pe scenă va urca primarul Ovidiu Creţu. Primarul a ştiut însă să renunţe la a mai spune orice, pentru a nu irita şi mai mult audienţa. Nu, deci nu mai am cuvinte – moment RATAT, RATAT, RATAT!
Cât despre artişti, cel mai tare m-au dezamăgit capetele de afiş. Prefix 990 a fost ok pentru iubitorii rock-ului (eu le mulţumesc din suflet pentru Living on a prayer a lui Bon Jovi), cei care îi imită pe veteranii de la AC/DC au sunat şi ei bine, însă Alex Velea şi Smiley s-a văzut că nu aveau chef de show. Alex Velea e mai mult cu dansul şi vorbitul cu publicul decât cu cântatul, iar lui Smiley cred că i s-a tăiat elanul când a conştientizat cât de provinciali suntem: ba anunţăm de la microfon copii pierduţi de mamă, ba ne pică instalaţia de sunet şi curentul pe scenă. Mai lipsea să îl pună cineva să citească o reclamă, gen ofertă specială la terasa X de pe pietonal, primele 50 de persoane care ajung acolo primesc o bere gratis, şi era totul perfect, ca la ţară! Ce nu mi-a mai plăcut la Velea şi Smiley: folosirea familiei de cuvinte a lui “fuck” (bine, bistriţenii fix atunci se manifestau mai zgomotos, puteau să îi şi înjure în faţă, că ei aplaudau când auzeau “fuck” – puneai un “sexy” în faţă şi nu se prindeau că îi cam iei la mişto) şi faptul că au reuşit să facă show mai mult pe melodii la modă preluate de la artişti internaţionali. În rest, au avut un succes nebun la toate fetiţele – chiar fetiţe, alea până în 12 ani, care s-au înghesuit în faţa scenei şi pe lateral, pentru a le face cu mâna şi a obţine un autograf de la ei. Era să zic: ce ştiu fetele astea despre ce cântă ei, dar apoi mi-am adus aminte că în România fetiţele se pupă cu băieţii de la creşă, iar la 12-13 ani e posibil şi să devină mame – aşa că, da, e un public avizat!
Cam acestea au fost Zilele Bistriţei, ediţia 2011, văzute prin ochii mei. O ediţie nereuşită din mai multe puncte de vedere. Eu aştept totuşi o lansare ca la carte pentru brandul turistic al oraşului. Atunci când autorităţile chiar vor fi pregătite să facă aşa ceva. Până atunci, hai la poză cu maimuţa, pardon, struţul!

material preluat de pe http://tinatucui.wordpress.com/

PROGRAMUL detaliat al Zilelor Bistritei

770 de ani de la prima atestare documentară a cetăţii ce purta pe atunci numele Nosen şi 749 de ani de când aceeaşi cetate este menţionată cu numele Besterche. Asta vor sărbători bistriţenii şi oaspeţii lor în acest sfârşit de săptămână, sub genericul „Zilele municipiului Bistriţa”. Aniversarea oraşului – un eveniment care anul acesta a ajuns la cea de-a XVI-a ediţie – este cea mai importantă sărbătoare a Bistriţei. Prin tradiţie, programul manifestărilor şi pregătirile necesare sunt puse la punct de Primăria municipiului Bistriţa. Fizic, pregătirile au început de circa o săptămână, însă în ceea ce priveşte detaliile tuturor evenimentelor programate pentru cele trei zile, lucrurile s-au pus în mişcare de mai bine de o lună.
Deschiderea oficială a Zilelor municipiului Bistriţa a avut loc vineri, 15 iulie 2011, la ora 10.00, în sala mare a primăriei, unde s-a consemnat într-un cadru potrivit împlinirea a 10 ani de la înfrăţirea municipiului Bistriţa cu oraşul polonez Zielona Gora, respectiv a 5 ani de la înfrăţirea cu oraşul german Herzogenrath. Nu în ultimul rând, primarul Ovidiu Teodor Creţu i-a înmânat domnului Corneliu Pop însemnele de cetăţean de onoare. Prin Hotărârea nr. 34/31.03.2011, Consiliul Local al municipiului Bistriţa a hotărât să se acorde titlul de cetăţean de onoare domnului Cornel Pop – personalitate marcantă a municipiului Bistriţa, care se distinge cu un aport important la promovarea actului cultural printr-o activitate intensă în domeniul muzicii, de peste patru decenii, activitate recompensată cu numeroase şi importante premii naţionale şi internaţionale. Domnul Cornel Pop este cel care, în urmă cu 43 de ani, a înfiinţat Corala „Andrei Mureşanu” al cărei dirijor a fost în tot acest timp. Remarcabilă este şi activitatea desfăşurată pentru promovarea şi susţinerea valorilor folclorice româneşti. A coordonat activitatea orchestrei profesioniste de muzică populară „Bistriţa”, militând cu pasiune şi migală spre un repertoriu autentic românesc. A contribuit la obţinerea celui mai mare premiu european de folclor – „Colierul de aur”, la Dijon, în Franţa, pregătind exemplar orchestra populară care a realizat o simbioză perfectă cu dansatorii, ducând astfel numele Bistriţei şi al României pe cel mai înalt podium. Modest în acelaşi timp, Cornel Pop dăruieşte cu pasiune şi pricepere cunoştinţele dobândite în timpul studiilor universitare în urma cărora a obţinut două licenţe: una în domeniul muzicii, iar cealaltă în cel al teologiei.
Sâmbătă, 16 iulie, tot în sala mare a Primăriei municipiului Bistriţa, se va desfăşura un simpozion cu tema „Dezvoltarea turistică a oraşelor europene”, eveniment la care vor participa reprezentanţii oraşelor partenere, hotelieri, agenţi de turism, arhitecţi, reprezentanţi ai Facultăţii de Geografie şi ai Complexului Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud. Se poate vorbi deja de o tradiţie şi în ceea ce priveşte acest gen de întâlniri programate să aibă loc pe parcursul Zilelor municipiului Bistriţa: simpozionul de anul trecut s-a axat pe problemele persoanelor cu handicap, iar urbanismul a fost centrul discuţiilor ce au avut loc în cadrul simpozionului din 2009.
Ca şi în anii trecuţi, publicul va putea alege genul de program care se apropie de preferinţele sale.
În Complexul de Agrement Heidenfeld – Viişoara se vor desfăşura piese de teatru pentru copii, spectacole de muzică uşoară şi populară, recitaluri pe care le vor susţine trupe de dans modern şi ansamblurile folclorice invitate. Pe de altă parte, Heidenfeld este căutat şi acum de numeroşi comercianţi şi meşteşugari interesaţi să vândă aici mărfuri diverse. De asemenea, complexul va mai oferi vizitatorilor posibilitatea să petreacă la umbră, la o gustare şi o bere rece, iar copiilor ocazia să petreacă în echipamentele parcului de distracţii. În Heidenfeld, Primăria municipiului Bistriţa a decis să mărească anul acesta suprafaţa pe care o va închiria comercianţilor, a căror marfă şi dotări pot ocupa 20.000 de metri pătraţi.
„Transmixt” este firma care va asigura transportul gratuit al bistriţenilor la şi de la Complexul de Agrement Heidenfeld – Viişoara. Autobuzele vor circula din sfert în sfert de oră şi se vor opri în staţiile de transport public de pe următorul traseu: Heidenfeld – Viişoara – Libertăţii – Independenţei – Gării – Republicii – 1 Decembrie – Năsăudului – Andrei Mureşanu – Decebal – Gării – Independenţei – Libertăţii – Viişoara – Heidenfeld.
Iată programul artistic ce se va desfăşura în cele trei zile pe scena Complexului de Agrement Heidenfeld – Viişoara:
Sâmbătă – 16 iulie
Orele 11.00 – 12.00:
- muzică de ambient.
Orele 12.00 – 13.00:
- Teatrul de păpuşi „Alexandru Misiuga”.
Orele 14.00 – 18.00
- spectacol de muzică şi dans modern, sportiv, break-dance;
(participă: Floris, Sincron, Bn-Ritm, In Action, Voievozii, Scenica şi soliştii de muzică uşoară Bianca Nica, Lorena Chira, Andrada Băieşiu, Diana Miron, Flavia Vlaşin, Paul Onişor)
- prezentare coafură – Star Look, Salon, Ony Luk, Dany Studio.
Orele 18.00 – 18.30
- muzică de ambient.
Ora 18.30
- spectacol folcloric
(participă ansamblurile folclorice „Codrişorul”, „Doina”, „Balada”, Vlăduţa Lupău – Sălaj; Paul Anania – Maramureş; Răzvan Năstăsescu – Sibiu; Oana Matei – Bistriţa; Daniel Pop – Sălaj; Cristina Bugnar – Bistriţa; Radu Arcălean – Bistriţa; Taraful Ceatara + Georgeana Marina – Carei; CRISTIAN POMOHACI; SAVA NEGREAN BRUDAŞCU. Acompaniază orchestra profesionistă „Cununa de pe Someş”. Dirijor: Elvira Botoş).
Duminică – 17 iulie
Orele 11.00 – 12.00:
- muzică de ambient.
Orele 12.00 – 13.00:
- Teatru de păpuşi „Alexandru Misiuga”.
Ora 14.00 – 18.00:
- spectacol de muzică şi dans modern, sportiv, break-dance
(participă: „Floris”, „Sincron”, „Bn-Ritm”, „In Action”, „Voievozii”, „Scenica” şi soliştii de muzică uşoară Bianca Nica, Lorena Chira, Andrada Băieşiu, Diana Miron, Flavia Vlaşin, Paul Onişor).
Ora 18.00 – 18.30:
- Muzică de ambient.
Ora 18.30:
- participă Ansamblul folcloric profesionist „Rapsodia Călimanului„ – Topliţa;
- Ansamblul profesionist „Cununa de pe Someş”;
- Ansamblul folcloric „Doina Someşană” – Sângeorz-Băi;
- solişti vocali: Alexandru Brădăţean – Suceava; Beatrice Bandoiu; Ana Maria Năşcuţiu – Bistriţa; Andrea Haisan – Suceava; Ilie Caraş – Cernăuţi; Livia Scurtu; Adina Băieşiu; Emil Vlad; Ionela Lechinţan; Elena Rusu; Diana Rusu; Marioara Sigheartău; Nelu Şopterean; Cornelia Ardelean Archiudean; Petre Petruse; MARIUS CIPRIAN POP; NICOLETA VOICA.
În centrul municipiului, pe o altă scenă, amplasată pe Pietonalul Liviu Rebreanu, sâmbătă şi duminică se vor desfăşura manifestări ceva mai diferite de cele ce au loc în Heidenfeld. Iată programul:
Sâmbătă – 16 iulie
Ora 20.00 – 20.40:
- recital „Distinto”.
Ora 20.45 – 22.15:
- recital „Mozart Rocks”.
Ora 22.15 – 23.15:
– Tribute To Ac / Dc.
Ora 23.15– 24.00:
- recital „Ca$$a Loco”.
Duminică – 17 iulie
Ora 18.00:
- concurs „Miss Bistriţa”.
Ora 20.00 – 20.45:
– recital „Prefix 990”.
Ora 20.45 – 21.45:
- recital „Krypton”.
Ora 21.45 – 22.30
- Alex Velea.
Ora 22.30 – 23.40
- recital „Smiley”.

PAVEL POPESCU a inventat Zilele Bistriţei ca să fugă de ele timp de nouă ani la rând

Cum de v-a venit ideea să organizaţi zilele oraşului? Nu prea erau „la modă” atunci şi, în plus, nici nu eraţi un primar la care să percuteze lumea la prima strigare.

În 1998 am organizat o ediţie de început, dar a fost ceva foarte mărunt, fără hotărâre de consiliu şi cu finanţare foarte mică, un festival de muzică pop-rock. Eu am vrut să fac o activitate culturală şi am sperat să fie deosebită şi, în timp, să evolueze. Atunci aşa mi-am dorit: să fie un festival pop-rock, care să aibă amploare mare şi să aducă la Bistriţa mari nume ale muzicii, poate cum e Peninsula la Târgu Mureş. În 1999, în Consiliul Local, am avut multe discuţii despre ce o să iasă. Unii sperau să iasă un fiasco ca să poată să îmi dea în cap mai bine, la final. I-am văzut cum jubilează. Mai am şi acum articolele de presă de la finalul sărbătorii. Erau laudative.

Cine ales data aceasta de 17-18-19 iulie? Dumneavoastră?

Data am vrut să o leg de ceva şi mai mult decât prima atestare documentară, nu am găsit. Era important să fie şi vară, dar atunci s-a nimerit ca prima ediţie să cadă exact în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică. Apoi am văzut că au fost obligaţi să le mute în funcţie de cum picau zilele în calendar.

Aţi avut la buget bani pentru organizarea primei ediţii?

În Consiliul Local, mi s-au aprobat vreo 350-380 de milioane (lei vechi –n.r.) şi au mai rămas 86 de milioane care nu s-au consumat şi au fost reportate pentru ediţia din 2000, pe care a organizat-o Vasile Moldovan. Trupele care activau la Casa de Cultură nu au luat bani. Am plătit hotelul pentru trupele mari şi onorariul. Faţă de ce e acum, nu cereau prea mulţi bani.

Şi formaţiile, cum le-aţi ales atunci, după gustul dumneavoastră sau al publicului?

În proporţie de 70% după gustul meu. De exemplu, habar nu aveam cine era trupa „Blondy”. Nici nu le-am văzut pe fetele alea două în concertul de la Bistriţa, dar mi-au povestit după aceea unii colegi că au apărut în nu ştiu ce maşină şi nu au vrut să se dea jos de teamă să nu sară fanii pe ele, cică. Nu le-a băgat nimeni în seamă, că habar nu avea lumea cine sunt ele. Erau destule blonde pe stradă. De exemplu, consilierul Victor Câmpean mi-a spus, auzind că am invitat trupa „Sarmalele reci”, să chem şi ciorba de burtă. Răutăţi de-ale celor de atunci.

Aţi spus că nu aţi cheltuit toţi banii, iar mai nou nu ajung, deşi se alocă sume mult mai mari. Cum de s-a putut întâmpla aşa ceva?

Nu, nu i-am cheltuit. Am plătit onorariile şi atât, deşi am avut peste 50 de acţiuni. A fost festival de muzică pop-rock-dance, de muzică populară, teatru de păpuşi, a venit fanfara „Zece Prăjini”. La Sinagogă a fost Maia Morgenstern. Au cântat „Vama  Veche”, „Pasărea Colibri”, „Semnal M” cu Liviu Merca. În vara aceea a murit. A fost „Sistem”, se numeau altfel atunci, „Sensor” parcă, cei cu butoaiele. La Satu Mare i-am văzut şi am vorbit cu ei. Erau la început atunci. I-am văzut la hotel şi i-am întrebat dacă vor să vină şi să cânte la Bistriţa. Mi-au cerut 200 sau 300 de dolari, că erau la început.

Parcă aţi jucat şi fotbal…

A fost şi campionatul de fotbal între primăriile din Ardeal. Au venit şase primării: Bistriţa, Baia Mare, Satu Mare, Deva, Dej şi nu mai ştiu care. Eu nu am jucat, dar am strigat în sală să încurajez echipa până mi-am pierdut vocea. A, şi atunci, am avut circ cu ceilalţi. A jucat cetăţeanul de onoare Josef Poque în echipa Bistriţei şi, ori a dat pasă de gol, ori gol şi i-am bătut pe cei din Dej. Au sărit în sus că Poque e stranier şi nu corect. Poque a venit la Zilele Bistriţei şi, auzind că jucăm, a zis că vrea şi el să intre. Şi chiar a jucat foarte bine. Bistriţa a câştigat, normal. Eu le-am spus de la bun început la ai mei: „Măi băieţi, nu jucaţi doar aşa de dragul de a juca. Jucaţi cu ambiţie!” Peste tot unde mergeam câştigam. Doar la Satu Mare au luat locul doi că nu am fost cu ei. S-au dus la ştrand, nu ştiu pe unde s-au cazat, şi au pierdut finala.

Cu micii şi grătarele ce aţi avut? Că nu s-a putut desfăta poporul.

Nu au fost tarabe. Când am chemat agenţii economici la Primărie, au fost foarte reticenţi. Nu credeau că o să scoată bani. Ei credeau că îi costă montatul corturilor mai mult decât vor vinde. În prima seară, au rămas fără marfă. Nu ştiu de pe unde au adus şi mi-au spus că nu se aşteptau la vânzările acelea. Mă refer la bere. A fost numai un bou (la proţap –n.r.) pe Liviu Rebreanu. Era ceva bucătar din Sfântu Gheorghe pe care eu l-am văzut la Satu Mare, unde am fost invitat la sărbătoarea oraşului, şi atunci am vorbit cu el să vină la Bistriţa.

Şi aţi tăiat dumneavoastră prima felie, îmi amintesc.

Eu nu îmi mai amintesc asta, dar ştiu precis că omul cu boul la proţap a venit, Primăria i-a plătit cazarea la hotel şi de bou trebuia să se ocupe cineva, să-l aducă, să facă rost de cărbuni. S-a ocupat într-adevăr cineva de problema aceasta şi a încercat să scoată bani. Nu l-a interesat să iasă o acţiune ca lumea, ci să scoată bani. Pe mine m-a intrigat să văd aşa ceva.

Cum adică să scoată bani dintr-un bou?

Da, culmea. Atunci am avut câteva delegaţii străine şi, la masa aceea, când au aflat de bou, a vrut să primească fiecare câte o felie. Păi s-au adus nişte bucăţele de carne acolo, de mai mare ruşinea. Mie mi s-a părut absurd, dar nu am avut ce face.  Eu nu am înţeles de ce unii din Bistriţa se bat cu pumnii în piept că vor să susţină anumite acţiuni, iar când e vorba să participe, întrebă: „Dar partea noastră care este?”. Chiar şi artiştii populari. I-am invitat să cânte şi ei mi-au spus că nu pot cânta dacă nu sunt plătiţi.

Aţi angajat vreo firmă care să se ocupe de organizare?

A fost un fel de comitet de organizare, de la Primărie, de la Inspectoratul pentru Cultură, de la Inspectoratul Şcolar Judeţean. Nu a fost nicio firmă. Direct Primăria s-a ocupat. Când s-a făcut echipa de contactare şi negociere, l-am luat pe Leonard Muha (actual „Cassa Loco” –n.r.) ca prezentator şi când el a zis că se duce la Bucureşti să vorbească cu „Pasărea Colibri” şi cu toate celelalte trupe, eu am hotărât să meargă şi de la Primărie Nicolae Chirlejan, Cornelia Negrea şi contabilul Nicolae Scurtu. Am vrut să nu mă ia nimeni de fraier.

Ce v-a dezamăgit la ediţiile care au urmat celei pe care aţi organizat-o dumneavoastră?

Din punctul meu de vedere s-a coborât ştacheta. Normal era ca în anii următori să urce, să se aducă trupe mai bune. Sărbătoarea oraşului s-a transformat într-un bâlci în care cineva să urce pe o scenă şi să vorbească mulţimii. Eu, atunci, am urcat o singură dată şi nu am putut spune nimic, mi-am pierdut vocea la meciuri, susţinând echipa Primăriei Bistriţa. Erau trompete şi tobe în sală şi noi, galeria, trebuia să urlăm să fim auziţi. În 2000, am trecut pe Liviu Rebreanu şi, când am văzut ce era acolo, nu am mai călcat absolut deloc la nicio festivitate de genul acesta.

Se mai schimbă lucrurile. Micii şi berea se mută la Viişoara.

E foarte bine. Deja m-am săturat de circul care e, de mizeria care rămâne şi de untura care curge pe pavaj şi pute apoi multe luni de zile. Ce va fi anul acesta, Dumnezeu ştie, că eu mă gândesc să plec la Deva.

Chiar aşa?

Da. Când eram copil, Caracalul era la 13 km de comuna în care locuiam. Mergeam cu bunicii mei cu carul cu boi la bâlci la Caracal. Acolo mâncam mici, mă dădeam cu tiribomba şi trăgeam cu puşca în răţuşte. Acum, din punctul meu de vedere, la Zilele Bistriţei e un fel de bâlci.

Vă pare rău că aţi pus, într-un fel sau altul, bazele lui?

Îmi pare rău că nu s-a ajuns la ceea ce speram eu: un festival viu.

Interviu realizat de Cristiana Sabau in 13 iulie 2009